2,719 matches
-
vecin. Ăla i-a pus în ieslea boilor, apoi în podul pătulului. Le-am găsit roase de șoareci când m-am întors. „Bine, nea Ioane, îți mulțumesc că le-ai păstrat!” „Dascăle, eu le-am pus aci cu gându’ că șoarecii au ce mânca, porumb, și n-o să se mai ducă la cărțile dumitale. Dar vezi, ai dracului! Parcă i-a îndemnat cineva. Te pomenești că or fi și-ăștia de-ai regimului, ha?!”. Ce puteam să mai zic. M-am
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
la Eminescu, pe răspunsul verbal al unui editor: nonviolentă e Rugăciunea unui dac. Dar ahimsa finalului din Călin (Kali/dasa), sărbătorindu-se contrapunctic, nuntă interregn, în cosmos jain? Dar prefacerea, ca-n Ramayana lui Valmiki a durerii-soka în verset-sloka - “...greieri, șoareci,/ Cu ușor măruntul mers,/ Readuc melancolia-mi,/ Iară ea se face vers” ? Valmiki iar (?): “O pasare plutește cu aripi ostenite,/ Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus/ C-un pâlc întreg de păsări, pierzându-se-n apus.”/ Aruncă
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă, Ca țiganul, care bagă degetul prin rara casă De năvod - cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. Cum nu sunt un șoarec, Doamne, - măcar totuși are blană. Mi-aș mânca cărțile mele - nici că mi-ar păsa de ger... Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer, Un palat, borta-n perete și nevasta - o icoană. Pe pereți cu colb, pe
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
d. 20 decembrie 1968, New York) a fost scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1962. El este cunoscut pe scară largă pentru romanul care a câștigat Premiul Pulitzer Fructele mâniei (1939), romanele La răsărit de Eden (1952) și Șoareci și oameni (1937). În 1952 apare La răsărit de Eden, în același an Ernest Hemingway publicând Bătrânul și marea. Până la sfârșitul vieții, Steinbeck va mai scrie șapte cărți, printre care: Joia Dulce (1954), Scurta domnie a lui Peppin al IV
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
d. 20 decembrie 1968 New York a fost scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1962. El este cunoscut pe scară largă pentru romanul care a câștigat Premiul Pulitzer, Fructele mâniei (1939), romanele La răsărit de Eden (1952) și Șoareci și oameni (1937). El a fost autorul a douăzeci și șapte de cărți, acestea incluzând șasisprezece romane, șase cărți non-ficțiune și cinci colecții de povestiri; Steinbeck fiind recompensat cu Premiului Nobel pentru Literatură în 1962. Motivația Juriului Nobel „pentru scrierile
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
lăsa cu siguranță copleșiți de sensibilitatea cu care acest roman a fost scris, de simplitatea aproape dezarmantă a oamenilor care, dincolo de vorbă și de port, ascund, ca și noi, un univers de nepătruns și de nesondat de către cei asemeni lor ... Șoareci și Oameni este prin excelență un roman de tip realist, o frescă de o fidelitate aproape fotografică a realității majorității populației americane sărace din mediul rural, în perioada marii depresiuni economice din anii ‘30, când cei mai mulți dintre cei care nu
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
existențială. Maniera în care este scris romanul pare a fi însuși glasul pământului, fără metafore complicate, fără subtilități pretențioase, fără asumpții filosofice - doar descrieri ale pământului, ale relifeului, ale naturii statornice și imperturbabile, neclintită, nezdruncinată și neschimbată în fața dramelor omului. Șoareci și Oameni pare să fie intr-adevăr un roman despre oameni și pentru oameni, inspirat din viețile lor și hrănit din suferințele, dorințele și visele lor. Realismul atât de lucid al descrierilor și al situațiilor prezentate se datorează, probabil, în
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
dar, evident, rezonează puternic cu mesajul romanului - și aceasta nu doar prin afecțiunea manifestată de Lennie față de micii săi prieteni, ci și prin comparația insinuată, dar niciodată numită, dintre efemeritatea și, uneori, nonsensul destinului pe care, tot uneori, oamenii și șoarecii ajung să-l împartă... Protagoniștii romanului sunt George și Lennie, doi muncitori sezonieri, care se perindă de la o fermă la alta, câștingându-și traiul, în special, din munca pământului. Incursiunile în povestea de viață și în trecutul celor doi sunt rare
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
literare „Esquisite Corpse”. 1968- A murit scriitorul american John Steinbeck (n. 27 feb. 1902), Laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1962 ,,pentru scrierile sale realiste și imaginative, îmbinând un umor afectos cu o observație socială ascuțită”(Oameni și șoareci, La răsărit de Eden, Fructele mâniei- roman care a câștigat premiul Pulitzer, Nehotărâții sorți ai bătăliei Cupa de aur- prima sa carte, o povestire romantică de aventuri ș.a) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339237_a_340566]
-
înghesuială și împingea gerul mai sus cu un cap de om. Ba nu zici că într-o vineri, nu mai știu care banda de lăutari, era să rămână... de căruță, nu din vina calului, nici a potcovarului, ci din vina... șoarecilor aciuați în țambal și contrabas. Intraseră acolo, cine știe când, de frig, probabil. Și acum la zdrăngăneală, dădeau să iasă. Îngrozit, vizitiul opri căruța și îi dădu pe toți jos, că el nu vrea să ducă șoareci acasă. Asta a
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
ci din vina... șoarecilor aciuați în țambal și contrabas. Intraseră acolo, cine știe când, de frig, probabil. Și acum la zdrăngăneală, dădeau să iasă. Îngrozit, vizitiul opri căruța și îi dădu pe toți jos, că el nu vrea să ducă șoareci acasă. Asta a fost mai ușor, dar odată, la Vlăduleni, tocmai când era jocul în toi, așa mai spre dimineață, când se ia darul, vioristul a văzut că țambalul o ia razna, și-i zice de... sârbă, în loc de horă, adică
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
toi, așa mai spre dimineață, când se ia darul, vioristul a văzut că țambalul o ia razna, și-i zice de... sârbă, în loc de horă, adică mai repede. Țambalagiul, o mogâldeață cu bască, alerga cu ciocănelele nu în măsură, ci după șoarecii ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau scoate afară, așa că alergau de colo colo, spre disperarea țambalagiului. De atunci așa i-a rămas numele
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
trai înfrumusețat. -Cu mare plăcere, cavalere, din adâncul pustei! a exclamat Mauve, ridicându-și rochia lungă, dizolvată în atmosfera întâlnirii și potrivind umbrela de soare deasupra capului. -Aici poți vedea cai pur-sânge, pregătiți pentru concursuri sau vulturi antrenați în prinderea șoarecilor ori măgari care mănâncă din palmă și râd dacă le faci poză. -Dar lebedele acelea negre și albe? Care-i povestea lor? -Am curățat o mocirlă plină de mâl și după cum vezi, ai în fața ta oglinda unui lac cu apă
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
Publicat în: Ediția nr. 1032 din 28 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar acum aș vrea să te uit. Să dispari din mintea mea ca fumul unei țigări strivite sub talpă. Mii de secunde ca boabele de mac mâncate de șoareci am irosit de când m-ai lăsat pe jumătate să te urăsc și să te iubesc pe marginea unei cești de cafea în care dacă aș avea curaj mi-aș ghici viitorul fără tine cu tine. Referință Bibliografică: Chiar acum / Mirela
CHIAR ACUM de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342025_a_343354]
-
la el, mă-mpiedic de pisică, gata să-mi rup picioarele. Și tot patrupeda naibii s-a ofuscat, pedepsindu-mi ciorapul de la genunchi în jos, până spre gleznă. - Zââât! Obrăznicătură! Ți-am mai spus că locul tău e la prins șoareci. Dacă nu dispari, rămâi fără coadă. Pisica mă scuipă, iar diriginta lui fiu-meu se sufocă în telefonul pe care între timp îl deschisesem, fără să mă opresc din suduieli. - A, mă scuzați, doamna profesoară, nu era vorba de dumneavoastră
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
măsură paharul. Mângâie cu-a ta suflare bătrânelul cel plăpând A muncit o viață-ntreagă... iar acum este flămând. A rămas și fără casă, de copii a fost uitat. Stă acum pe unde-apucă, chinuit și ignorat... Geru-n față îl lovește, șoarecii pâinea i-o rod... Lumea-l vede și nu-i pasă de bătrânul de sub pod. Doamne-ajut-acea ființă, n-o lăsa pe mâna Sorții! Trimite de sus un Inger, să-l scape din ghiara morții! © D. Theiss Referință Bibliografică: Aș lua
AŞ LUA DIN LUME-AMARUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342215_a_343544]
-
peste picior ca un veteran de război ce sărbătorea onomastica ultimei amintiri fereastra s-a hotărât să curgă dintre cărămizi și să participe cu un buchet de fum de țigară de prin anii patruzeci covorul și-a cârpit ochiul de șoarec și s-a așezat în poală ca o fetiță pregătindu-se să-i mângâie gloanțele din barbă iar pereților de emoție le-au pleznit obrazul că au venit cu dunga strâmbă la pantaloni și cu flori de mucegai s-au
INTERZISĂ INTRAREA LITEREI B de VASILE PIN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341926_a_343255]
-
a rândul Mitică l-a tot hrănit, șoricelu-a prins putere dar moșul l-a izgonit. Mătușica mea, Olguța, adoptă un pisoiaș, o mică sălbăticiune - gri-vărgat, un cercetaș. Motănelul sta la pândă, patrula neobosit și de atunci să vină-n casă, șoarecii n-au îndrăznit. Astăzi, vara mea, Micuța, crește și ea pisoiași, îi iubește și-i alintă, ca pe niște copilași. Am avut și noi pisici, o pleiadă de voinici și câteva pisicuțe, grațioase și drăguțe. Le-am iubit și mângâiat
RAŢIUNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342311_a_343640]
-
au îndrăznit. Astăzi, vara mea, Micuța, crește și ea pisoiași, îi iubește și-i alintă, ca pe niște copilași. Am avut și noi pisici, o pleiadă de voinici și câteva pisicuțe, grațioase și drăguțe. Le-am iubit și mângâiat, de șoareci ne-au apărat și în nopțile cu lună torceam caieru-mprenă. Înțeles-am mai târziu, ceea ce acum eu știu, „Rațiunea-i prima dona în viața omului!” Referință Bibliografică: RAȚIUNE / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 754, Anul III, 23
RAŢIUNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342311_a_343640]
-
cu banii. Iar băieții simt că a venit momentul lor și vor să-și impună autoritatea așa cum cred ei de cuviință, deși nu au încă destul curaj. A sosit vremea de plată a polițelor. Și cum ce naște din pisică șoareci mănâncă... și virusul... acel nevăzut virus al invidiei și al rivalității purtate în numele proslăvirii propriului ego i-a infestat de multă vreme și pe ei... Firește, totul va fi pus sub indiscutabilul semn al bunelor intenții, dar cum se spune
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
macaz! • Eu am bătrânețea mea, n-am nevoie de a lui..." • Menestrel la curțile din spate (Nae Cernaianu). • Un semidoct decăzut..? Un sfertodoct! • Capacitatea omului de a fi stupid este nelimitată... • Cunoști pasărea după cânt și omul după cuvânt (variantă). • Șoarecii se tem de femei mai mult decât se tem femeile de șoareci..? • Problema evreiască exista nu pentru că există evrei, ci pentru că există antisemiți (Sartre). Nici un căpitan nu-și abandonează vasul care nu se scufunda. • Confidențial..., confidențial..., dar să știm și
ZICERI (35/36) O FAPTA BUNĂ & DACĂ TĂCEAI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342348_a_343677]
-
la curțile din spate (Nae Cernaianu). • Un semidoct decăzut..? Un sfertodoct! • Capacitatea omului de a fi stupid este nelimitată... • Cunoști pasărea după cânt și omul după cuvânt (variantă). • Șoarecii se tem de femei mai mult decât se tem femeile de șoareci..? • Problema evreiască exista nu pentru că există evrei, ci pentru că există antisemiți (Sartre). Nici un căpitan nu-și abandonează vasul care nu se scufunda. • Confidențial..., confidențial..., dar să știm și noi! Dacă tăceai, tot prost rămâneai. • Imparțialitate: o haită de lupi contra
ZICERI (35/36) O FAPTA BUNĂ & DACĂ TĂCEAI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342348_a_343677]
-
ochi galbeni și inteligenți. Bătrâna îi puse numele Ispas, nume ce-i aducea aminte de un alt pisoi pe care îl avusese în copilărie. Ispas era foarte cuminte și domestic. Îl iubeau toți vecinii, căci de când apăruse motanul dispăruseră toți șoarecii și șobolanii din mahala. Bătrâna îl răsfăța și îi dădea să mănânce tot felul de bunătăți. Cu timpul se îngrășă așa de tare, de parcă era un miel și toată lumea începu să-l strige... Ispas-Motan Gras! Acestuia nici că-i păsa
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
activități mai demne. Neintuind probleme de amor, Și declarând, unui ziarist-vulpoi, că Dorește și-o schimbare de decor S-a angajat - cu plata în ... mălai - Ca să susțină un birjar de troică Și-ajunse astfel ... capra cu trei cai! PROBLEME CU ȘOARECII Pisica neagră, foarte ... norocoasă, Curtată de Motanul Încălțat, Cuprinsă de-un amor înflăcărat, Lipsea de multe zile de acasă. Cum știrea în eter s-a difuzat - Vedeta, evident, era faimoasă! - Rapid de tot, urcați pe vechea masă, Mulți șoareci se-
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
CU ȘOARECII Pisica neagră, foarte ... norocoasă, Curtată de Motanul Încălțat, Cuprinsă de-un amor înflăcărat, Lipsea de multe zile de acasă. Cum știrea în eter s-a difuzat - Vedeta, evident, era faimoasă! - Rapid de tot, urcați pe vechea masă, Mulți șoareci se-apucară de jucat. Spre-a-mpiedeca asemenea răsfăț, - Un caz, din fericire, foarte rar - Și-a pune capăt marelui dezmăț La sfatul unui înțelept de vază Fu angajat urgent un șoricar ... Pisica neagră de atunci șomează! CARACATIȚA O caracatiță se angajase
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]