1,462 matches
-
de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
și nu prea Da? Mira-m-aș Tracia, ca civilizație, a recunoscut-o careva? Ba. E, păi, vezi? Iar Traian cu romanii, când au venit, nu au găsit aici, doar dihănii și porci mistreți. Conducătorii din Occidentul de acum, cu șopârle, cu o fi și o păți... În realitate, vor câștig. Domnule profesor, omul, de la noi, are nevoie de pace, liniște în casă și copii la masă. Restul sunt bazaconii Intrigi spre globalizarea pământului Și rușii? Sunt vecinii noștri Vrei, nu
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri sau fluturi.. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar ea se bazează în principal
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
dintre care în România se pot întâlni 3 specii. </br> </br> </br> Stârcii (bâtlan, ceapur, gâtlan, pescar) sunt păsări de baltă cu ciocul, gâtul și picioarele lungi care se hrănesc cu pești, dar mănâncă și pui de păsări, rozătoare, broaște, șopârle, șerpi și insecte. Contrar celorlalte specii de păsări ca berzele și ibișii, membrii acestei familii zboară cu gâtul retras. În lume sunt 61 specii de stârci, din care în România se pot întâlni 8 specii. <br> În România această specie
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
România se pot vedea două. <br> Țigănușul este o specie de origine mediteraneană, bine reprezentată în Delta Dunării și în bălțile mari ale României. Dieta sa depinde foarte mult de posibilitățile de moment și constă în pești, insecte, moluște, crustacee, șopârle și șerpi. <br> Lopătarul este o specie foarte rară în fauna României. Caracteristica sa este ciocul lățit la vârf. Flamingii sunt păsări migratoare acvatice de talie mare înălțimea medie de 1,5 m, cu cioc încovoiat cu gâtul și cu
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi răcorește cu sărutări curate, și părul mi-l resfira cu mâini îmbălsămate. În ultimele 4 strofe, un alt motiv, din regnul animal, se strecoară în visarea poetica: cel al greierilor, al șopârlelor și al șerpilor. El rămâne secundar, preponderent arătându-se vegetalul: trifoi sălbatic, păpădie, cimbru, nalba, cicoare, izma, mușețel, pelin, mac. Finalul îmbină toate aceste motive constitutive a propriei simțiri; simțurile omenești, participând la "panhimniul ființei" (cum spunea Heliade Rădulescu), adaugă
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
În vestul deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert fără populație. Floră este xerofila, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, cocotieri etc. Fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, șerpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de deșert. Potrivit lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina solară din
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
(pronunțat / ˌ pærəsɔ rɒləfəs ː / -ə PARR-ə-saw-ROL-ə-fəs, de asemenea, / ˌ sɔrəloʊfəs ˌ pærə / Parr-ə-SAWR-ə-LOH-fəs; însemnând "șopârlă cu creastă", cu referire la Saurolophus) este un gen de dinozaur ornitopod din perioada cretacicului târziu, care trăia în ceea ce este acum America de Nord, cu aproximativ 76-73 milioane de ani în urmă. A fost un erbivor, care se deplasa atât ca
Parasaurolophus () [Corola-website/Science/321874_a_323203]
-
Salamandra este un nume comun pentru aproximativ 550 specii de amfibieni. Acestea se caracterizează prin aspect exterior asemănător cu al șopârlelor, cu corp delicat, bot scurt și coadă bine dezvoltată. Toate salamandrele dispărute, ale căror fosile au fost găsite, fac parte din ordinul Caudata, iar speciile existente de salamandre sunt uneori grupate și ca Urodela. Majoritatea salamandrelor au patru degete la
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), broască râioasa bruna ("Bufo bufo"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Monticola saxatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
rătăcitoare, ei trebuie să moară mai întâi. Kafka pe malul mării - versurile " Când ești la marginea lumii"/ "Eu sunt intr-un crater stins."/ "Iar în umbră ușii"/ Sunt cuvinte ce și-au pierdut slovele."/ "Luna-si aruncă razele peste o șopârla adormita,"/ "Peștișori cad din cer."/ "Dincolo de fereastră"/ Sunt soldați cu suflete încremenite."/ "Kafka stă pe un scaun pe malul mării,"/ "Cu gândul la pendulul ce mișcă lumea."/ Când cerul inimii se închide,"/ "Umbră nemișcata a sfinxului,"/ "Se preschimba în cuțit
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
originală din filmul Compania Monștrilor nu se mai apropia de original, datorită faptului că au trecut 7 ani de la dublajul primului film (2006) : bobocul Randy Boggs de la Universitatea Monștrilor are aspirații mari pentru viața de colegiu. Monstrul cu aspect de șopârlă, cu mulțimea sa de brațe și picioare deșirate, plănuiește să se licențieze în Sperieturi și să ducă o viață socială activă, plină de distracții, prieteni și petreceri ale fraternității. Daca și-ar putea ține deranjantul obicei de a dispărea sub
Universitatea monștrilor () [Corola-website/Science/330699_a_332028]
-
apoi ajunge să fie nesigur pe propria identitate. Altă lucrare cu Frank Miller a fost “Big Guy and Rusty the Boy Robot” produsă în 1996, care avea un mesaj mai familial și care prezenta doi protagoniști luptându-se cu o șopârlă gigantică în Tokyo. Aceasta a fost animată de Sony în 1999. David Tench McKean este un ilustrator, fotograf, artist de benzi desenate, designer grafic, regizor și muzician. Lucrările sale combină desenul, pictura, fotografia, colajul, obiecte găsite, arta digitală și sculptura
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul. Primii oameni pe teritoriul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
greoi. Se adăpostește mai ales sub pietre sau în crăpăturile stâncilor. Este relativ sensibilă la frig și intră toamna devreme în adăpost pentru hibernare, iar primăvara iese ultima din hibernare. Hrana constă din vertebrate mici: șoareci, cârtițe, ocazional păsări și șopârle (șopârla de ziduri etc). Puii se hrănesc la început cu broaște și șopârle. Homeotermele (mamiferele și păsările) sunt mai întâi omorâte prin mușcare și înveninare și apoi înghițite cu capul înainte; poichilotermele (șopârlele și broaștele) sunt adesea înghițite de vii
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
Se adăpostește mai ales sub pietre sau în crăpăturile stâncilor. Este relativ sensibilă la frig și intră toamna devreme în adăpost pentru hibernare, iar primăvara iese ultima din hibernare. Hrana constă din vertebrate mici: șoareci, cârtițe, ocazional păsări și șopârle (șopârla de ziduri etc). Puii se hrănesc la început cu broaște și șopârle. Homeotermele (mamiferele și păsările) sunt mai întâi omorâte prin mușcare și înveninare și apoi înghițite cu capul înainte; poichilotermele (șopârlele și broaștele) sunt adesea înghițite de vii. Împerecherea
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
sensibilă la frig și intră toamna devreme în adăpost pentru hibernare, iar primăvara iese ultima din hibernare. Hrana constă din vertebrate mici: șoareci, cârtițe, ocazional păsări și șopârle (șopârla de ziduri etc). Puii se hrănesc la început cu broaște și șopârle. Homeotermele (mamiferele și păsările) sunt mai întâi omorâte prin mușcare și înveninare și apoi înghițite cu capul înainte; poichilotermele (șopârlele și broaștele) sunt adesea înghițite de vii. Împerecherea are loc în aprilie-mai. În perioada de reproducere, masculii pot avea flancurile
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
vertebrate mici: șoareci, cârtițe, ocazional păsări și șopârle (șopârla de ziduri etc). Puii se hrănesc la început cu broaște și șopârle. Homeotermele (mamiferele și păsările) sunt mai întâi omorâte prin mușcare și înveninare și apoi înghițite cu capul înainte; poichilotermele (șopârlele și broaștele) sunt adesea înghițite de vii. Împerecherea are loc în aprilie-mai. În perioada de reproducere, masculii pot avea flancurile colorate în roz-roșietic intens. Puii în număr de 4-18 sunt născuți în august-septembrie și au la eclozare circa 20 cm
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul de munte ("Triturus alpestris") sau salamandra de
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul de munte ("Triturus alpestris") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]