795 matches
-
al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele, căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîn-du-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă." Și, finalmente, așezarea definitivă a lui Țuculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: „Oscilația între știință și
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
părți ale focului Gheenei sunt pictate scene cu învierea morților în cântecele de bucurie ale arhanghelilor care dau glas din buciume, nu din trâmbițe. Introducerea de elemente locale - buciume, costume populare, căruța Sfântului Ilie, cobza la care cântă regele David, ștergarele moldovenești pe care le țin în mâini patriarhii - reprezintă dovada că meșterul care a pictat frescele era moldovean și interpreta prin propriile simțăminte evenimentele și tradițiile creștine din arta bizantină. Astfel de compoziții au fost tratate în toată lumea creștină, cea
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
așteptării: plecat în permisie, Remus are un accident în urma căruia rămâne invalid. Toată atmosfera lucrată cu grijă până atunci se dizolvă în sfârșitul tragic. Remarcăm construcțiile poetice: „eram calm ca o ploaie de vară, ca un copac tăiat, ca un ștergar verde”, stropii sunt reci, „ca amăgiri de rugină”, gara este „osândită la insomnii”. Ideea naratorului e că platitudinea milităriei poate fi învinsă prin iluzia iubirii și imaginație ludică. Doar că, așa cum se întâmplă cu Remus, cele două dispar fulgerător, pentru
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
era albastru, albastru. Pe pajiștea din jur, încă verde, pășteau vacile, în sunetul tălăngilor. Dominând lacul, stânca aceea uriașă în care se deschidea arcul cenușiu de la intrarea peșterii părea un monument construit pentru o comemorare veșnică. Am descărcat lângă colibă ștergarul cu merinde, păturile, sacii și cortul și fără să zăbovim - deoarece căutătorul de minuni voia să ajungă la peșteră fără întârziere - am reluat urcușul. Când am ajuns sus, l-am ajutat să dea jos samarele și să care bagajele până la
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
ei alb s-a cufundat și a început să înoate, a făcut să răsune ecoul pe stânci în liniștea amiezii. Peisajul își asuma acea noutate, încorporând-o firesc în propria lui măreție. Când s-a întors la cort, am desfăcut ștergarul cu merinde și am mâncat. Umbra răcoroasă a stâncilor te îmbia la somn. Îmi amintesc că am tresărit când a venit căutătorul de minuni. A înfulecat și el ceva și s-a dus din nou la peșteră. Ea a mers
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
întîmplă multe lucruri interesante, am citit despre efortul regretatului Horia Bernea de a repune pe picioare acestă instituție, cît am apucat să văd din interiorul clădirii respiră bun-gust și e cu totul și cu totul altceva decît muzeele etnografice cu ștergare roșii pe pereți. în același timp și probabil fără vina celor care au gîndit proiectul, MȚR e și un loc numai bun de speculat de către descurcăreții într-ale culturii, de către cei care studiază cu frenezie țăranul român dacă s-ar
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
miezul nopții. De la miezul nopții merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreținut de flăcăi până în zori. Sâmbătă seara, fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire. În el așterne un ștergar curat și așază o lumânare albă, apoi ouă roșii, cozonac, pască, ouă încondeiate, o bucată de slănină, mușchi de porc, șuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roșie fiartă, sare, câțiva căței de usturoi, o ramură de
Care sunt tradiţiile de Sâmbăta Mare () [Corola-journal/Journalistic/23090_a_24415]
-
versuri altminteri sărăcuțe. Paștele schimbă bucuria liturgică pe o juisare de serbare câmpenească, pe o vână a bucuriei venite de niciunde și care contaminează fără discriminări: „Bătrâni cu fețe stinse, români cu fețe dalbe,/ Românce cu ochi negri și cu ștergare albe/ Pe iarba răsărită fac praznic la un loc,/ Iar pe-mprejur copiii se prind la luptă-n joc." Aceeași exaltare distrată, energie ineficientă, risipită cu dezordinea cu care vine, la Topârceanu. O frumusețe strașnică, grăbită, convinsă de propria netrăinicie
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
zi a avut loc inaugurarea unei expoziții de obiecte realizate de copii și alte persoane cu dizabilități, rezidenți în instituții sociale din județul Timiș, președintele C.J.T. , domnul Constantin Ostaficiuc, a îndemnat consilierii județeni să achiziționeze astfel de articole (icoane, carpete, ștergare și alte obiecte de decor), pentru a stimula pe cei care le-au confecționat. Expoziția cu obiecte realizate de persoane cu dizabilități se va muta la Muzeul Satului și va avea caracter permanent. În cadrul programului săptămânal de audiențe, în 29
Agenda2005-14-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/283547_a_284876]
-
Concursului Internațional „George Enescu“ - București, 2003. Dirijor: Remus Georgescu. Soliști: Eugen Țichindeleanu (Premiul I - vioară), Răzvan Victor Dragnea (Premiul III - pian), 21. 09, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Expoziții Muzeul Banatului: „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“ (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Abstract-New-Hyphen“ - pictură, colaj, desen Paul Neagu (Anglia) (10-17; luni, închis); „Helios“: Grafică Angela Horvath și Consuela Grigorescu (marți-sâmbătă, 12-20; luni
Agenda2003-38-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281485_a_282814]
-
al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare”. Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele, căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă.” Și, finalmente, așezarea definitivă a lui Țuculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: ,,Oscilația între știință și
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
Miss Al Cubanito Septembrie. Intrare: 100 000 de lei. Paladino, ora 21: Seara românească. Virus, ora 22: Pink Baloon Party. Seara minorităților sexuale. Expoziții Muzeul Banatului: „Povestea caselor“; „Istoria Castelului Huniade“; „Sub semnul Ierusalimului“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“ (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana între tradiție și modernitate“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor XIX și XX“ (10-17; l.
Agenda2003-35-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281402_a_282731]
-
Elizabeth Adler: Totul sau nimic (Ed. Lider - Ed. Luceafărul - 125 000 lei). expoziții Muzeul Banatului: Expoziția de sfârșit de an universitar a studenților Facultății de Design din cadrul Universității Tibiscus; „Sub semnul Ierusalimului“ - artă fotografică; (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“; Expoziție permanentă de artă și arhitectură populară, de port popular (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - expoziție de pictură Igor Isac; Arhitectura populară din Banat (9-17; duminica, 12-18; luni
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe și pipernițe. Vizitatorii vor putea degusta
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
cu pălincă de Bihor; degeaba nevastă-sa a profitat de ocazie trăgându-i cam un set de palme, iar soacră-sa încercându-l cu bombeul în zona superioară a sternului și-apoi interesându-se de-un copârșeu ieftin și de ștergare... Până la urmă, l-am transportat în comă la spital, iar nevastă-sa i-a lăsat pe noptieră următorul bilețel: -Dacă îți mai revii, poți muri liniștit - e vorba despre abandonul de copii și mortalitatea infantilă - suntem campioni mondiali... Am închis
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
la ea piese de port popular din Deta, Ciacova, Jebel - zona ei natală, dar și din Banatul sudic, oltenesc și zona Caransebeș“, spune, din punctul de vedere al specialistului, dna Aristida Gogolan. În afară de obiecte vestimentare valoroase, Maria Jebeleanu colecționează și ștergare, și ceramică. Are acasă un adevărat altar închinat lui Dumnezeu. „Când a venit preotul cu crucea, mi-a zis că eu am un altar pe perete, nicăieri într-o casă nu a mai văzut atât de multe icoane“. Tabără de
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
noi, deocamdată, putem îngăduí și varianta conform căreia Haralampy, l-ar fi auzit și văzut (la televizor, evident) pe ministrul Radu Berceanu făcându-i colegului de Alianță, Crin Antonescu, o declarație de iubire, în versuri (mă rog, însușite de pe vreun ștergar strămoșesc...), care, prin abrogarea articolului 200 din Codul Penal, ar putea fi interpretată (declarația) total aiurea de către un oarece grămătic zelos și răuvoitor. Deci: Ești o floare, ești un Crin, Ești parfumul cel mai fin... - Ioi Iștenem!, am putea auzi
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
efectele lirice între candoarea sentimentului și frenezia senzuală. O poezie a roadelor, a obiectelor și licorilor domestice se conjugă cu o lirică a erosului rafinat și delicat în același timp ("Când o să vin prin înserarea clară/ Voi flutura în vânt ștergarul pur/ Cu patru crini purtați de o fecioară/ în mână peste-o pajiște de-azur.// Scoate-mi atunci, iubito, din cămară/ Vechi vișinate, brave saramure/ Ce cerul gurii dulce-mi alintară/ Departe de cetățile sperjure.// Pune pe flăcări plitele de
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
Cai înhămați la carul ce mă duce Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu, opriți-vă ca și cum aș fi viu să zvârlu bani la fiece răscruce. De-atâtea ploi copacii nu-i mai știu. - Ștergar cu flori să-mi dați să mă usuce. Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu. Țărâna grea grumazul să-mi apuce - îmbrățișarea mamei cu-al ei fiu - Și liniștea în palmă să o țiu
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
s-a întors doar când i-am auzit strigătul furios: "Unde-ai fugit, drace?!" Odaia era plină de "scame" negre, atât de multe, atât de dense încât ne vedeam ca prin ceață. Mama a deschis larg fereastra și cu un ștergar în fiecare mână am început, amândoi, să "gonim" funigeii ca pe muște. A urmat spălarea cuverturii patului, a feței de masă și a țoalelor întinse pe sârma din curte și frecate cu peria muiată în apă caldă cu săpun de
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
fi transformat în "joc", cum zicea Elena, nu le-ar mai fi făcut deloc. Era singura modalitate de a iubi - cum zicea Mr Muscle - treburile pe care le ura. De ce, oare, nu putea iubi scrisul? - se întrebă, luând din cui ștergarul, după ce vasele, rânduite pe grătarul de sârmă, se scurseseră de apă. Toate încercările de până acum sfârșiseră în lehamite, în neîncredere, în dezamăgire înainte de a pune punctul final. Toate începuturile erau anevoioase, primele fraze i se împotriveau cu dușmănie ca
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
fi așezat gruiețe pe ea, botezate de oameni în fel și chip, Dâmbul Merelor, Colnicul Vătafului (numit așa pentru că de aici îi urmărea vătaful toamna la seceriș, cu pălăria dată spre ceafă și ștergându-și mereu asudul frunții cu un ștergar), Gorganul Găinii (nimeni nu mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
o carte în mînă și gînditor se-nchide într-o statuie Muzeul satului Duminica orășenii se duc să ia aer în Dumbrava Sibiului văd unii dintre ei prima oară cocioabe de lemn acoperite cu paie icoane pe sticlă prinse cu ștergare-n perete farfurii pictate atîrnînd la grindă oale de lut și linguri de lemn cuptorul boltit peste vatră de unde ieșea pîinea coaptă rumenă ca jarul în spuză canceuri răspîndind miros de busuioc unde vinul auriu făcea mărgele o furcă și
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
smalțul primului dinte. Atotușor Un nor cu ghimpi zdrelea apusul peste zare, în loc de vălătuci, țâșnea pe cer sârma ghimpată, parcă vedeam pe boltă curtea despicată a satelor din Bucovina, în hotare. Trecea prin porumbare, hăcuia știuleți și boabe, icoanele-n ștergar, la răsărit, a câta oare, Doamne, răstignit, a câta oară smulgi din ziduri scoabe Pământul e-o cămașă ruptă-n poale, la gât, la mâneci, doar la piept e-ntreagă, cum chipul Tău în giulgiu vrea s-aleagă doar sufletul
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
Filfoteia, apostolii, Judecata de Apoi, raiul, iadul, istorisiri biblice. Toate acestea conducând la concluzia că troița este o sinteză a artelor, în cadrul troițelor-incinte, baldachin/pergola și al celor bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]