783 matches
-
acatist să fie citit la icoana Maicii Domnului de la mânăstirea Radu Vodă, pentru că pe vremea aceea era însărcinată cu Gheorghe; se cam speriase de slut... Între timp slugile aduseseră o masă lungă și îngustă, pe care o acoperiră cu un ștergar, și începură să înșire felurile de mâncare. Vodă își recăpătase buna dispoziție și pofta de mâncare. Se ridicase de pe laviță, ceruse să se aprindă lumânările și se așeză la masă voios. Mitropolitul mânca și el, dar cumpătat, iar vinul rămânea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
negru mai gros având pe margini blană de vidră, așa că se bucură când intră în clădirea arhondăriei, răcoroasă și curată. În sala mare, o masă florentină, lungă și lată cât trunchiul de nuc din care fusese dăltuită, acoperită sumar cu ștergare albe în locurile unde trebuiau puse tacâmurile comesenilor, își arăta splendoarea celor două tăblii care o susțineau, ornamentate cu frunze de acant și terminate fiecare cu câte două labe de leu. La capetele mesei nu era prevăzut să stea nimeni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răsfrâng asupra caracterului spiritual, și nu în ultimul rând, asupra valorii artistice a acestor lucrări. Luând exemplul unor icoane recente, realizate industrial, fără resimțirea vreunui simțământ religios, încărcate în stridențe cromatice, împodobite sau acoperite cu armături metalice, broboade, mileuri și ștergare "naționale", așa cum se practică în special în mediul rural, din tendința forțată de a înfrumuseța ceva ce din principiu nu ar avea nevoie de înfrumusețare, constatăm instalarea acelui "katharsis facil"516, despre care amintește criticul și teoreticianul literar român Matei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și a Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Huși (în 1495), dar și prin refacerea și hotărnicia ocolului târgului domnesc al Bârladului (la 1495), pagina de istorie a vremurilor lui Ștefan va fi păstrată de copiii timpurilor noastre într-un ștergar și pusă la loc ferit pe grinda casei sau după icoane. Aceasta este și dorința autoarei! În altă ordine de idei, particularitatea județului Vaslui și trăinicia unei vieți normale au determinat și aici, ca de altfel în tot spațiul românesc
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
așa fiindcă era singura din sat care se pricepea să facă niște pâini Împletite, ca niște colaci, numite “căpețele”, pâini speciale la care li se aplicau câte o pecete cu o cruce, se slujeau și se dădeau de pomană Împreună cu ștergare pentru iertarea păcatelor mortului și toată lumea din localitate apela când avea nevoie la ea. Când a murit tata tot ea a făcut căpețelele. - O, mi-aduc aminte de tine, Nae, te-ai schimbat foarte mult! Ești mai mică decât mine
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
draga tatii dragă. Soarele o mângâia blând pe față, deschizând cu razele sale pleoapele greoaie ale Savetei. Rămase câteva minute în pat să-și întindă oasele, apoi coborî. Își dădu pe obraz cu apa rece, și-l șterse cu un ștergar lucrat an’țărț de ea în stative. Simți aerul rece când își luă ștergarul, rămase cu el în mână și se uită în gol spre ulița cu iarba ce era acum amestecată cu pământul negru. Să-i zică mamei? Să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
greoaie ale Savetei. Rămase câteva minute în pat să-și întindă oasele, apoi coborî. Își dădu pe obraz cu apa rece, și-l șterse cu un ștergar lucrat an’țărț de ea în stative. Simți aerul rece când își luă ștergarul, rămase cu el în mână și se uită în gol spre ulița cu iarba ce era acum amestecată cu pământul negru. Să-i zică mamei? Să tacă? Ce să-i zică? Cum să-i spună? Cine să o creadă pe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
când prinde formă. Îmi tresărea inima la fiecare întoarcere și urmăream atent mișcările lui nea’ Florin. El uitase că eu sunt pe acolo. și-a adus aminte de mine la prânz când s-a oprit să mănânce. A așezat un ștergar mare, de in, peste un țol. A scos brânza, ceapa pe care a sfărmat-o în căușul palmelor sale uriașe și dintr-un ștergar a scos mămăliga. A pus deoparte strachina cu jumări și mi le-a ales pe cele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a adus aminte de mine la prânz când s-a oprit să mănânce. A așezat un ștergar mare, de in, peste un țol. A scos brânza, ceapa pe care a sfărmat-o în căușul palmelor sale uriașe și dintr-un ștergar a scos mămăliga. A pus deoparte strachina cu jumări și mi le-a ales pe cele macre. Mâncam fericit, uitându-mă la rodul muncii mele de azi. Pământ cât vezi cu ochii trecut de roțile tractorului nostru. A scos o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
levănțică. Mai punea și la intrarea în casă să nu vină păianjănii sau alte gângănii. Miroseau frumos. Deschise ușa și intră în casă. - Da’ bărbatu-tău nu intră? - A rămas în căruță. Sărut mâna, mamă! Varvara intră în odaia Rariței. ștergarele din geam erau date deoparte, iar sub icoană ardea mica flacără a candelei. Rarița avea basmaua neagră, pestelca albastră îi acopera fusta plisată de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o cană
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
îi pui câteva chicături în ulcica cu vin, pe care o bea în ficare seară. Îi o fiertură de buruieni. Nu-i nici o otravă.” Ceva parcă a împins-o să ia sticla și s-o ascundă cât mai repede sub ștergarul înflorat ce îl purta mereu la cingătoare. Parcă era vrăjită. Nu mai putea să se împotrivească de fel. Făcea totul ca purtată de o mână nevăzută... Cu gura uscată, bătrânul s-a oprit să-și mai tragă sufletul și să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
timpuri străvechi, ca fiind una din cele mai eficiente mijloace. Călirea cu apă În condiții casnice urmează să fie Începută la o temperatură a aerului nu mai puțin de 18-20șС. Ștergerea se face cu un burete umed sau cu un ștergar după sensul de curgere a limfei și a sângelui - În vasele venoase de la periferie către centru. La Început se șterg palmele, antebrațele, brațele, gâtul pieptul, spatele, adică partea superioară a trupului, pe urmă - cea de jos. Fiecare parte a corpului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad, 1648). Tot derivate românești sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad, 1648). Tot derivate românești sunt ștergătoare și ștergură. Un compus românesc este mâneștergură. Alte împrumuturi sunt chindeu din maghiară (kendő) (care înseamnă și „batistă“), peșchir din turcă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
maeștri ai murăturilor, să facem același lucru folosind rondele de sfeclă maturată în saramură sau/și oțet, așa încât gustul acrișor al murăturii să supraviețuiască trecerii prin baia de ulei încins (a nu se uita, bineînțeles, presarea rădăcinoasei înfeliate într-un ștergar, pentru eliminarea prealabilă a excesului de umiditate!)? Din nefericire pentru noi, ultima sugestie pe care o putem oferi nu-i aparține unui român, ci unui francez stabilit, cu arme, bagaje, sticle vechi și bune, borcane cu confit d’oie și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
trei sute, ar trebui să treci pe la ea, cum?! Trei sute, VI Instalați în camera mare de la etaj a casei în care a locuit o vreme și Theo, la Aida, mi-l imaginez urcând aceste trepte de lemn pe lângă pereții împodobiți cu ștergare țărănești, viu colorate, chemat la telefon, sau pur și simplu urcând să-și salute gazdele, după moartea mamei ei, Aida a revenit în casa părinților, locuiește acum numai cu tatăl ei, Cine sunt oamenii aceștia? a întrebat-o neliniștit bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-mi răcoresc ochii, văd că s-a strâns și acolo lume multă, peste tot pe iarbă pături întinse, se desfac pachetele cu mâncare aduse de acasă, copii neastâmpărați, flămânzi, plângăcioși, se curăță ouă fierte, pâinea moale tăiată felii, se întind ștergare albe de pânză, pe-o bucată de hârtie sare, slănină din abundență, ceapă, mă apropii de Izvor, apa nu mai curge de aproape un an, anii trecuți venea în cascadă pe piatra înaltă, curgea la intervale egale de timp, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
S-au dus pe munte cu corturile, cu colegii lor, Să se ducă până mai pot, îngăduitor părintele cu impulsurile tinereții, în Apuseni, Se-ntoarce Diana cu plăcintele, stivuite pe-o farfurie plată, în mâinile ei și sub farfurie un ștergar de pânză alb, cum își ține mâinile sub ștergar nu-i văd unghiile înroșite, se așază pe pat lângă mine și trupul ei miroase a soare, îmi vine să leșin, a câta oară?! rupe dintr-o plăcintă cu brânză și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lor, Să se ducă până mai pot, îngăduitor părintele cu impulsurile tinereții, în Apuseni, Se-ntoarce Diana cu plăcintele, stivuite pe-o farfurie plată, în mâinile ei și sub farfurie un ștergar de pânză alb, cum își ține mâinile sub ștergar nu-i văd unghiile înroșite, se așază pe pat lângă mine și trupul ei miroase a soare, îmi vine să leșin, a câta oară?! rupe dintr-o plăcintă cu brânză și-mi dă cu mâna ei să mănânc, îți amintești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fi găsit mama?! cravata simplă, prima mea cravată și pantofii, afară o noapte superbă, cu multe stele, îmi torn apă de la fântână într-un lighean, îmi spăl mâinile și fața, mama, tata, amândoi gata mă așteaptă, îmi întinde mama un ștergar să-mi șterg fața și îmi strecoară în buzunarul de la haină o batistă curată, îmi trec cu mâinile prin părul cam lung, ar fi trebuit să mă tund dar, Gata, Theo? vocea nerăbdătoare a tatălui, Da, tată! să mergem, Corina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ți-ar trebui ție, să vezi întreg travaliul frumuseții, să te lecuiești de, bărbatul de pe pătură își scobește între dinți cu un bețișor probabil pescuit din iarbă, femeia adună fără grabă resturile de mâncare, pâinea rămasă o înfășoară într-un ștergar alb cu dungi albastre la capete, oasele de la carnea de pui, copiii țopăie de nerăbdare, ar lua-o la fugă spre izvor, tatăl autoritar, nu, în fața oglinzii s-o vezi cum se fardează, își dă cu ruj, crema de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o zdreanță de abecedar, silabisind cu ușurință cuvintele tipărite cu litere cursive. Priveam dintr-un ungher încăperea în care dormeau înghesuite șapte ființe. Moșul Isidor călca un pantalon pe dungă. Amețit de mangalul nu destul de încins, se legase cu un ștergar în jurul frunții. Mirosul specific de atelier de croitorie, de stofă încinsă cu fierul supraîncălzit, mă înfășura într-o toropeală ciudată. Și atunci m-am revăzut într-o clipită, iar copilul de cinci ani, înlemnit în fața unei case din mahalaua Iașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Croce. VI Vineri, 17 iulie 1942, Mario Bonfanti - parpalac decolorat și lung până la genunchi, pălărie ponosită, cravată scoțiană În culori șterse și sweater Racing strălucitor - a dat buzna buimac În celula 273. Îl stânjenea un blid uriaș, Învelit Într-un ștergar imaculat. — Mizilicuri de băgat la raft, a strigat. Cât ați clipi din ochi, vă veți și linge pe degete, negrăit de desfătătorule Parodi. Lapte și miere! Empanadas prăjite În ulei la foc mic de două mâini bronzate; blidul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Că ei nu făceau cărări, ca gospodarii. Călcau zăpezile, toată iarna, din drum și până în prag, ca neoamenii, lăsând soarele, să le desfunde casa și curtea de nămeți... Nicanor rămase pe gânduri, la marginea drumului, privind șleahul cenușiu, ca un ștergar murdar, cum se alungește pe sub căruța lui Petrea Păun, trăgând-o către depărtările înalte ale țarinei Baisei și către necunoscut. Petrea lui Păun, cugeta el, era tare norocos la grădinărie. Poate cel mai norocos chiabur din Goldana. Și acuma, pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
peste necuprinsul vălurat al țarinei de la Baisa, ca o arșiță de brutărie, baba Maranda, care tocmai ținea gura căscată, deasupra unei fierturi de măselariță și-și acoperise capul, să meargă aburul otrăvitor spre găunoasele contururi dentare, își coborî, pe umeri, ștergarul de in și privi cu atenție la icniturile Petroniei: i se cutremura, tot mai tare, rotundu-i pântece! Adresă, către Nicanor, un strigăt cazon, ca de plutonier major: Adu-o pe Kalia lui Gigel! Kalia, o țigancă de la bordeie, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]