97,255 matches
-
multe (și deseori inutile!) precauții și justificări. Despre familia dispărutului, va adăuga o proză în genul lui Mircea Eliade, dedicată lui, de altfel. Urmează, drept încheiere, un (fel de) epilog cam redundant, care denunță în clar convenția manuscrisului (autorului?) găsit. "Știința" adunată, sistematic, de profesorul de clasice, devine material maleabil pentru "visul", apropiat de reprezentările "necanonice" ale vremii noastre, al unui "dublu" cu fantezie, care apoi se pierde fără urmă și, înclină să spună autorul de pe copertă, cu atît mai bine
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A.Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de studenți, Laurens îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru compozițiile monumentale și pentru figurile puternice, decupate pregnant prin știința exactă a desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism, acele refugii în mitologii moarte și în efigii seci. Spre deosebire de Stoenescu, de pildă, care
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
o atitudine frustă, cu exprimări directe și cu caractere susținute de energii elementare. În mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental pe această imensă plajă de oferte. Desenator prin practică și prin opțiune, el are ce admira ca știință de a defini forma prin desen atît la academiști cît și la Ingres, fovii îi excită, cu energia lor cromatică, propriile lui energii, iar culoarea cretoasă a lui Cezanne și marea lui capacitate de a sintetiza monumental forme complexe nu
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
țesuturile acesteia, un semnal al eliminării clivajului dintre semne și lucruri, proclamat în zorii modernității. Spre a-l parafraza pe Foucault, "textul rătăcitor în universul lucrurilor" se apropie de sfîrșitul voiajului său. Acceptarea nivelului biologic oferă șansa unei comunicări între științele naturii, psihologie, științele sociale și creație. Prin cultivarea unor astfel de corespondențe infrastructurale, înțelegerea tuturor acestor domenii se adîncește, se dinamizează: "Contrar structuraliștilor, postmodernii nu gîndesc în diade și binalități, inclusiv de genul dihotomiei sincron/diacron. Fixîndu-și ca obiect dinamica
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
semnal al eliminării clivajului dintre semne și lucruri, proclamat în zorii modernității. Spre a-l parafraza pe Foucault, "textul rătăcitor în universul lucrurilor" se apropie de sfîrșitul voiajului său. Acceptarea nivelului biologic oferă șansa unei comunicări între științele naturii, psihologie, științele sociale și creație. Prin cultivarea unor astfel de corespondențe infrastructurale, înțelegerea tuturor acestor domenii se adîncește, se dinamizează: "Contrar structuraliștilor, postmodernii nu gîndesc în diade și binalități, inclusiv de genul dihotomiei sincron/diacron. Fixîndu-și ca obiect dinamica structurilor de sens
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
departe de addenda. Sînt jurnale (și între cele recent apărute, al Ioanei Em. Petrescu merită întîietatea) care, ca "dosare de existență", se suprapun peste roman. Altele, fără să fie neapărat mărturii de viață și de moarte, împart cu "adevăratele" cărți știința selecției și a biais-urilor. Știu ce să spună și unde să se oprească, pot miza deopotrivă pe vervă sau pe clin d'oeil și pe discreția îndelung exersată în conversații de salon. Combină perfect, altfel spus, stilul policier-ului incitant
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
suavă pe care-o au, de obicei, prozele poeților. O asemenea "cronică" de loisir universitar, relaxat fără să-și uite, însă, exigențele, este cea al Ioanei Bot, din Jurnal elvețian. În căutarea latinei pierdute, recent publicat la Casa Cărții de Știință din Cluj- Napoca. "Pretextul", precizat într-o notă, este cel al unei burse pentru studii doctorale la Seminarul de Romanistică al Universității din Zürich. Se întîmpla cu zece ani înainte ca textul integral să apară în volum. Ioana Bot n-
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
2x2 sau cu 3x3/ cît mai erau cuvinte" (Copacul animal). Iată, neutralizate, clasicele opoziții de sorginte gramaticală. Metoda contrarierii contrariilor, desființînd diferențele aparent ireductibile dintre ele, ține mai curînd de "gramatologie", de acel "gramme" derridean, deopotrivă structură și mișcare. Iar știința "gramelor" poate fi, la limită, și literatura. "Literatura" lui Gellu Naum e o răspîndire și o culegere de semne, o "apă foarte pură și foarte impură", cum spune, la începutul "poveștii" despre Tatăl meu obosit, motto-ul din Heraclit, cel
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
cum se spune. Carmen Tănase și Virginia Rogin creează o evoluție a fiecărui personaj, a relațiilor dintre ele, a confesiunii, a tensiunilor și disputelor, chiar dacă uneori se simte o inhibiție, o teamă, o frînă de mînă trasă. Conflictul omului de știință, doctor psihiatru cu biserica ca instituție rigidă, dogmatică este dublat de o traumă personală, care se infiltrează discret în discursul Marthei Livingstone. Ce se petrece cu fiecare dintre aceste femei bîntuite de angoase diferite, în lumi diferite, cu experiențe și
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
cărților a făcut ca scrisul să asigure, în a doua jumătate a secolului XIX, o anume notorietate. Înainte de a deveni obligatorie, semnarea textelor era un motiv de mândrie. Ceea ce nu înseamnă că scriitorii pașoptiși nu mai făceau - uneori cu bună știință - confuzie între original și traducere. În cartea sa* , Leon Volovici amintește de un George Fălcoianu care, prin 1843, se dăduse drept autorul Fedrei. Ce s-a întâmplat în modernitatea românească pe tărâmul plagiatului? Ei bine, o elocventă imagine ne oferă
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
talk-show-urilor de televiziune pe teme culturale a devenit una foarte delicată în România, după dispariția lui Iosif Sava. Acesta devenise un etalon în materie, reușind să topească într-o formulă numai de el știută, erudiție, spirit ludic, promptitudine în reacții, știință a dozării (intuia perfect momentul în care trebuia să taie dizertațiile prea savante ale invitaților sau să lase suspansul asupra unor răspunsuri prin introducerea faimoaselor sale reprize de muzică) și cabotinism. Iosif Sava nu ezita să se pună pe sine
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
generale, iar nu de-a dreptul între ele. E cazul unei culturi mature, cea de care vorbea, de pildă, Noica, atunci cînd recomanda ca filozofia, spre a nu rămîne o activitate desprinsă de realitate, să fie însoțită de studiul unei științe exacte. Concluzia autorului, formulată sub forma unor chiasme de factură paradoxală, este: Dacă nu ai cultură generală ești incult, dacă ai doar cultură generală ești o persoană de mîna a doua." (p. 155) sau "Doar cu cultură generală, ne sufocăm
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
să aibă ce să privească și, privind, să uite că el însuși exista. Ce făcea de fapt Wittgenstein în momentele acelea cînd mintea lui, abandonîndu-se în fluviul imaginilor fără sens ale cinematografului, încerca să-și anihileze durerea? Recurgea, poate fără știința lui, la o metodă arhaică și magică de predare a propriei subiectivități în mîna unor imagini: mîntuirea prin fantasme venite din afară, încercarea soteriologică de a-și vindeca ființa prin ieșire completă din sine și prin pășire într-o lume
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
emblemă mnemonică se confundă, invitând atât la refacerea vechilor trasee, cât și la înțelegerea unei logici de creație teatrală. Odin propune singura formulă veritabilă pentru un muzeu al teatrului: salvarea mitologiei marilor experiențe scenice. Astfel, ca într-un muzeu de științe naturale, pornind de la relicve, fiecare poate, după talentul lui, să-l reinventeze sau să-l lase cufundat în uitare. Barba se întoarce și ni-i prezintă pe cei doi maeștri brazilieni, modești și stânjeniți, care, cu prețul unor neînchipuite eforturi
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
popularizator al literaturii și culturii române. Motivul concret pentru decernarea premiului l-a constituit vasta lucrare a domniei sale, intitulată Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990) / între 1890 și 1990, 407 p./, publicată în 2000 la Bratislava, de către Academia Slovacă de Științe, în cadrul colecției "Stručné dejiny umeleckého prekladu na Slovensku" (Scurta istorie a traducerilor literare din Slovacia). De la bun început, aș vrea să subliniez că monografia colegei noastre slovace are o întâietate de netăgăduit: prezintă pentru prima dată receptarea literaturii române în
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
a pictorului, prin fidelitatea lui față de un reper preexistent, ci prin grilele de lectură la care este supusă, ceea ce înseamnă, implicit, că ea se naște și se validează exclusiv în procesul formulării. Obiectul există în pictura sa în măsura în care convențiile expresiei, știința codificării și capacitatea de a reactiva mecanismele memoriei își propun să-i accepte și să-i vehiculeze această existență. în clipa în care interesele comunicării se schimbă, prin reevaluarea limbajului și prin resemnificarea textului, realitatea însăși își modifică natura și
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
de Dumnezeu.") și, prin prietenul săi Vitaj, va fi atras temporar de yoga și se va înscrie la cursuri de studii orientale. Chripo, un alt bun prieten, student la medicină, îi va atrage însă atenția asupra imunologiei, văzută ca o știință a viitorului. Robert Martin se înscrie el însuși la medicină, ratează și o căsnicie și își dedică practic întreaga viață științei visând la o realizare incredibilă, aceea de a transforma omul într-o specie eternă chiar dacă alcătuită din particule perisabile
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
orientale. Chripo, un alt bun prieten, student la medicină, îi va atrage însă atenția asupra imunologiei, văzută ca o știință a viitorului. Robert Martin se înscrie el însuși la medicină, ratează și o căsnicie și își dedică practic întreaga viață științei visând la o realizare incredibilă, aceea de a transforma omul într-o specie eternă chiar dacă alcătuită din particule perisabile: "Nemurirea nu însemna, în fond, decât o imunizare perfectă: dezvoltarea unui grup de celule de apărare capabile să distrugă deopotrivă excesul
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
capabile să distrugă deopotrivă excesul de combustibili proprii, oxigenul și apa, ca și orice virus sau corp străin infiltrat în organism, acționând ca un scut de protecție impenetrabil al organismului". Obsesia lui funciară este acum reformulată în termenii evolutivi ai științei: Nimic nu mă putea convinge că niște ființe atât de ciudate, care mai aveau atât de puțin în comun cu orice altă ființă, ar fi continuat să împărtășească la nesfârșit o soartă comună cu cea a maimuțelor sau a gândacilor
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
pământ efemer." Dar adevărata, tragica problemă pe care o ridică acest scenariu - dar și evoluția experimentală a clonării din zilele noastre - apare într-o discuție pe care Robert Martin o are cu Val, discipolul său, care susține că "adevărul în știință trebuie să fie călăuzitor numai până când se ajunge la Dumnezeu. Dacă se va dovedi experimental că Dumnezeu nu există, decoperitorul va trebui să fie ucis, iar rezultatul trecut sub tăcere. Altminteri omenirea nu va supraviețui." Din păcare, Bogdan Brătescu nu
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
primă incursiune în textele clasice de teorie a literaturii, de la Platon, prin Boileau, Brunetičre și Croce, până la Frye, Todorov și Krieger, pe urmele definirii genurilor și a speciilor literare. Clasicele întrebări revin pe parcursul întregului demers. E posibilă studierea literaturii de către științe? Poate teoria literară să fie o cale de acces spre esența literaturii? Concluzia e conținută în nuanțele demonstrației: " Dincolo de inovații și ezitări, teoria genurilor este constant marcată de impactul dintre categorial și istorie, dintre tipologie și particular, dintre clasa integratoare
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
critică, dacă ne putem exprima astfel, asigură, pe de o parte un foarte larg câmp relațional, multiplu sugestiv, de ample reverberații ale sensului, propunând un fel de "cosmos de oglinzi", cum ar zice un poet, dar și sfărâmă cu bună știință coerența liniară a narațiunii. Putem vorbi mai degrabă aici de un act deconstructiv, de dezarticulare și de rearticulări alternative, care ar putea indica depășirea poeticii de factură avangardistă propriu-zisă către ceea ce numim de la o vreme viziune postmodernă. Căci are loc
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
o satisfacție enormă când chiuleam de la asemenea acțiuni; ni se părea că astfel dăm o lovitură puternică regimului. Apoi, după terminarea liceului ne-am ciocnit de alte binefaceri ale socialsmului. Mai întâi am aflat că erau domenii ideologice, istoria, filozofia, științele juridice pe care nu toți absolvenții de liceu aveau voie să le urmeze; pentru aceasta era nevoie de o "origine sănătoasă"; adică: dacă părinții sau o rudă apropiată făcuseră parte din elita fie politică, fie intelectuală, fie economică, fie țărănească
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
a fi adnotat și comentat "dușmănos" o carte despre 23 august 1944. Chiar dacă prohibițiile nu mai erau atât de puternice pentru admiterea în învățământul superior, totuși pentru drept, filozofie și istorie, ca să nu mai vorbesc de Academia Ștefan Gheorghiu, adică științele politice, mai întâi trebuia aprobat dosarul. Toată perioada trebuie cercetată în spirit academic. Nici până azi nu s-a realizat nici măcar o schiță de studiu pentru valul de exmatriculări consecutive revoluției din Ungaria 1956, de pildă. Rândurile de față s-
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
și o postfață de Tudorel Urian, cel de-al patrulea, de tălmăciri din lirica universală, îngrijit și cu prefață de Leo Butnaru și o postfață de Barbu Cioculescu. Coordonatorii colecției: Mircea N. Ciobanu, Nicolae Leahu, Eugen Lung, Mihai Papuc. Editura Știința ARC, Chișinău, 2004.
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]