551 matches
-
timpurie. Tot aici s-au mai descoperit materiale ceramice Coțofeni, române și medievale timpurii. a puțuli = a curăța (germ. putzen) a răcăși = a face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas ușor de peste 10 litri vigan = haină de casă purtată de femei zdrențar = covor țesut din zdrențe zmicurătoare = instrument de metal cu dinți folosit la curățarea știuleților de porumb zmintit = nebun, greșit
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană (de regulă intre 10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță (cu "m" nu cu "n")= poartă, ușa mai mare respectiv mai mică la gardul de la intrare în curte, șură, ocol de fân, holdă îngrădită; veacă= partea laterală cilindrică de la sită, ciur
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
raporturile cu SMA { care aveau tendința să obțină cît mai mult pentru prestațiile făcute, unele de mîntuială }. Întrucît produsele obținute după un an de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită a conducerii CAP-ului . În sat se cunosc câte
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
un an de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită a conducerii CAP-ului . În sat se cunosc câte - vă cazuri în care aceste mici " completări de venituri" { să nu le zicem furturi fiindcă țăranul ,conform Statut, era coproprietar al
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pentru copii ". Odată cu ieșirea la pensie colhoznicul primea " pensie de colectiv ", în jur de 200 lei / luna, adică echivalentul a 11 dolari SUA, la care se mai adaugă la sfîrșitul fiecărui an, din partea colhozului, circa 4 - 5 săculeți de porumb știuleți și 80 - 100 kg. grîu reprezentînd așa numitul "ajutor pentru bătrîni". Pensia mică îl obligă să lucreze în continuare ,dacă avea puțină sănătate, chiar si pînă la 75 - 80 ani în folosul colhozului. Uneori moartea îl prindea cu un sac
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
impozant al lui Traian Vuia, care, acum vreo șapte-opt ani, până să închidă ochii artistul, trebuia să împodobească una din locațiile importante ale Craiovei. Lângă aviatorul și inventatorul român, chipul de piatră al lui Amza Pellea privește inert grămadă de știuleți din jur - singurii spectatori care i-au mai rămas. „Pe asta l-a facut dânsul cu contract, pentru Dutescu, de la Cultura. Zicea că-l pune la Teatru, înăuntru... N-a mai venit nimeni să-l ia, l-au lăsat aci
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
obicei mai scurt decât varietățile de porumb de câmp. Frunzele sunt mari și liniare. Florile bărbătești sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescență numită spic cumpus ramificat. Florile feminime se găsesc mai jos pe tulpină, grupate în inflorescență, numită știulete. Stigmatul pistilului este foarte lung și formează mătasea porumbului. Fructul este o cariopsă care conține amidon, substanțe proteice și uleiuri. 100 g de porumb - 97 kcal. Conține multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
Egipt. Orezul a pătruns în Europa la sfârșitul evului mediu în epoca modernă timpurie, fiind o cultură marginalizată, limitată la comunități restrânse. Civilizația porumbului a apărut în Mexic, în mileniul al II-lea i.en. Era cultivt porumbul sălbatic, cu știuleți de 2-3 cm, cu câteva zeci de boabe. Prin selecția semințelor, calitatea porumbului s-a ameliorat, iar randamentele au crescut, ajungându-se la 100:1. Cultura porumbului s-a extins în America de Nord, America Centrală, precum și în partea nordică și vestică a
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
pe valea Gangelui, precum și în lumea arabă. Orezul a pătruns în lumea europeană abia din secolele XV-XVI, culturile orezului fiind marginale și restrânse. În Lumea Nouă, predomina cultura porumbului, mai ales în Mexic. Era cultivat porumbul sălbatic, din care rezultau știuleți de 2-3 cm, cu câteva zeci de boabe. Abia când oamenii au început să selecteze semințele au început că roadele să fie de calitate, iar randamentele au fost mai mari. Cultura porumbului s-a extins din Mexic în alte părți
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
antibacteriene și insecticide. Tulpina este aeriană, înaltă de 100 - 150 cm, roșiatică la bază. Are patru muchii și poartă o singură frunză, lungă de 20-80 cm. Frunzele sunt alterne, lungi, uniforme, cu vârful ascuțit, așezate pe 2 rânduri. Spadicele (cocean, știulete) este tubulos, lung de până la 22 cm. Florile sunt hermafrodite, de culoare galbenă. Apar într-o inflorescență cărnoasă, de formă cilindrică. Perigonul este cu 6 foliole verzui și androceul cu 6 stamine. Fructele sunt sub formă de bace alungite, de
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
El Americano” din centrul Buenos Aires-ului că “dans creol”, spre a evita posibile conflicte, tango-ul fiind considerat în acea epoca drept un produs inferior al claselor periferice. Partitura a fost publicată în 1905. Este unul din precursorii tango-ului. Traducerea titlului: „Știuletele de porumb“. Muzică: Gerardo Matos Rodriguez (compozitor uruguyan, 1897-1948) Este probabil cel mai cunoscut și cel mai des interpretat tango din lume. A fost compus în anul 1916 de către tânărul student Gerardo Matos Rodriguez că marș pentru o grupa (numită
Tango () [Corola-website/Science/311033_a_312362]
-
tipărirea constituției în volum. Constituția R.S.S. Moldovenești din 1978 descrie aceeași stemă în mod diferit: "„Stema de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești reprezintă imaginea unei seceri și a unui ciocan, luminate de razele soarelui și încadrate în spice și știuleți de păpușoi cu o ghirlandă de struguri și fructe, purtând pe o panglică roșie inscripțiile: în partea de jos «R.S.S.M.», pe partea dreaptă în limba rusă « Пролетарии всех стран, соединяйтесь!», pe partea stângă - în limba moldovenească «Proletari din toate țările
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
prin Ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M.: "„în imaginea în culori a Stemei de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de fructe sunt verzi; conturul elementelor e cafeniu.”" La 7 august 1981 Sovietul Miniștrilor R.S.S.M. a aprobat „Instrucția pentru aplicarea regulamentului cu privire la
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
Uniunii Sovietice: în partea centrală se află secera și ciocanul (care simbolizează unitatea muncitorilor și țăranilor), situate deasupra razelor unui soare care răsare din apa unui fluviu (Nistrul). Aceste elemente sunt înconjurate de o coroană compusă din spice de grâu, știuleți de porumb, fructe, struguri și frunze de viță de vie. Spicele de grâu sunt legate între ele în partea de jos cu o panglică roșie având următoarele inscripții în cele trei limbi oficiale ale Republicii Moldovenești Nistrene: În partea de
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
Moldovenești Nistrene: În partea de sus a stemei, între extremitățile convergente ale celor două spice, se află o stea pentagonală de culoare roșie. Imaginile secerii și ciocanului, soarele și razele sale au culoarea aurie, spicele de grâu sunt portocaliu închis, știuleții de porumb sunt portocaliu deschis și frunzele lor sunt galben închis. Fructele au culoare portocalie cu margini maronii, boabele de struguri din mijloc sunt albastre, iar cele laterale au culoare chihlimbarului. Imaginea stilizată a Nistrului are culoarea albastră cu o
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
acoperit cu draniță de brad pentru a proteja de intemperii fructele sau legumele păstrate aici. Coșerul este o construcție din nuiele împletite în formă de grătar, folosită, de obicei, pentru uscarea fructelor sau a legumelor. De obicei, aici se păstrează știuleții de porumb. În unele gospodării din satele din România se mai folosesc și astăzi astfel de depozite din nuiele. În anumite zone, coșerele sunt confecționate din scânduri. Gospodăria tradițională din satul Moldovița, zona etnografică Câmpulung, este o gospodărie cu ocol
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
care-și închipuie că dacă-l împinge de la spate, mijlocește deplasarea. Acest măgar este centrul de interes al lucrării prin simplul fapt că față de confrații lui care au trecut deja podul sau urmează să ajungă la el încărcați cu verze, știuleți, dovlecei uriași, și funii de ceapă, el are o ciudată încărcătură de păsări legate de picioare. Pe o altă colină se văd focurile trupei. Această pictură a fost realizată cu un haz deosebit, ea fiind și un document incontestabil de
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
principalele zone ecologice și agro-tehnologice din România; - îmbunătățirea toleranței genetice la secetă și arșiță care să ofere cultivatorilor din toate aceste zone stabilitate sporită a producțiilor (lipsa irigațiilor); - coordonarea eforturilor din centrele de cercetare în vederea ameliorării rezistenței la fuzarioza pe știulete; crearea de hibrizi cu rezistență genetică sporită la fuzarioza pe știulete și la atacul de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), care favorizează instalarea pe boabele de porumb a unor patogeni din genul Fusarium (F.verticilliodes, F.subglutinans, F. proliferatum, Fusarium graminearum
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
secetă și arșiță care să ofere cultivatorilor din toate aceste zone stabilitate sporită a producțiilor (lipsa irigațiilor); - coordonarea eforturilor din centrele de cercetare în vederea ameliorării rezistenței la fuzarioza pe știulete; crearea de hibrizi cu rezistență genetică sporită la fuzarioza pe știulete și la atacul de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), care favorizează instalarea pe boabele de porumb a unor patogeni din genul Fusarium (F.verticilliodes, F.subglutinans, F. proliferatum, Fusarium graminearum), generatori de micotoxine în boabele de porumb extrem de periculoase pentru sănătatea
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
care i s-ar fi cuvenit fiind donate ca ajutoare pentru funcționarii ministerului. Încă din anul 1934, Aurelian Pană face o călătorie de documentare în S.U.A. cu scopul de a studia cultura porumbului, de unde se întoarce cu două lăzi de știuleți, pe care îi seamănă și îi cultivă cu succes în Bărăgan și Balta Ialomiței. După instaurarea regimului totalitar communist în România, în anii 1944-1947 au avut loc procesele “criminalilor de război” , ale “trădătorilor” și colaboratorilor fostului regim. Astfel, într-o
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
A.P.-ul Viitorul. Fostul agronom era foarte bolnăvicios, iar Coman (Gheorghe Dinică), președintele CAP-ului, solicitase trimiterea unui nou inginer. Pe drum spre satul unde fusese transferat, inginerul Mihai oprește autoturismul Oltcit în dreptul unui lan de porumb și rupe un știulete pentru a vedea cât este de dezvoltat. El este surprins de paznicul Ion Gorun (Aurel Giurumia) și amendat cu 50 de lei pentru furt din avutul obștesc. Inginerul afirmă că a constatat că lanul nu are desimea corespunzătoare, iar boabele
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
nou în gol”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Un tânăr și chipeș inginer își ia în primire postul de agronom la CAP „Viitorul”, plătind o amendă paznicului pentru că a rupt un știulete din lanul de porumb ca să vadă cât e de dezvoltat. Știuletele n-a crescut cum trebuie, posibilitățile sale erau mai mari, dar au fost știrbite de președintele cooperativei. Lupta dintre bine și mai bine poate demara, cu consecințe ușor de
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
stea și a făcut următorul comentariu: "„Un tânăr și chipeș inginer își ia în primire postul de agronom la CAP „Viitorul”, plătind o amendă paznicului pentru că a rupt un știulete din lanul de porumb ca să vadă cât e de dezvoltat. Știuletele n-a crescut cum trebuie, posibilitățile sale erau mai mari, dar au fost știrbite de președintele cooperativei. Lupta dintre bine și mai bine poate demara, cu consecințe ușor de prevăzut: eternul conflict al agronomului cu rutina. Comedie recomandată, de autorii
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]