1,266 matches
-
2, județul Galați. 276. Muller Anneliese, născută la 29 noiembrie 1967 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Bock Johan și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 89518 Heidenheim, Rosensteinstr. nr. 27, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 145, județul Sibiu. 277. Koszta Csaba, născut la 1 octombrie 1961 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Emeric și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 10119 Berlin, Kastanienallee 56, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Amos
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Gertrude Denise, cu domiciliul actual în Germania, 85435 Erding, Wendelsteinstr. 16, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Av. Stâlpeanu nr. 5, bl. 5, sc. 5, ap. 46, sectorul 1. 281. Bening Katharina, născută la 7 mai 1962 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Bock Johan și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 89522 Heidenheim, Walther Wolfstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 402, județul Sibiu. 282. Costache Cristina Mihaela, născută la 12 februarie
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
46, sectorul 1. 281. Bening Katharina, născută la 7 mai 1962 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Bock Johan și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 89522 Heidenheim, Walther Wolfstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 402, județul Sibiu. 282. Costache Cristina Mihaela, născută la 12 februarie 1971 în București, România, fiica lui Ion și Paula Florica, cu domiciliul actual în Suedia, 62151 Visby, Jungmansg. 21, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Segarcea
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
a obiectivelor economice și sociale. ... d) În cazul unor lucrări de regularizare situate în avalul acumulărilor existente sau prevăzute, se vor prezenta implicațiile ce se pot produce la tranzitarea undelor de apă din accidente la barajele din amonte și m��șurile necesare. ... e) Prezentarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului și de desecare pe terenurile agricole, ca și a celor de amenajare a torenților din fondul forestier, necesare apărării obiectivelor sau funcționarii lucrărilor de regularizare. ... f) Măsuri și lucrări pentru evacuarea
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
1 Părțile - în concordanță cu prezentul acord și în conformitate cu legislația în vigoare în fiecare țară - vor încuraja dezvoltarea cooperării în domeniul turismului pe bază de avantaje reciproce și egalitate în drepturi. Articolul 2 Părțile sunt de acord să ia m��șurile necesare pentru a promova și dezvolta schimburile turistice dintre cele două țări și vor încuraja călătoriile pentru turiștii din terțe țări. Părțile contractante vor încuraja în mod activ stabilirea de relații de colaborare între organismele de coordonare a turismului, societățile
HOTĂRÂRE nr. 424 din 4 august 1997 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind colaborarea în domeniul turismului, semnat la Baku la 27 martie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118726_a_120055]
-
Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 43127 Molndal, Gustavsbergsg. 1, cu ultimul domiciliu din România, Iași, aleea T. Neculai nr. 129, bl. 1003 C, sc. A, ap. 1, județul Iași. 430. Theiss Susanna, născută la 19 decembrie 1963 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Hutter Simon și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Lilienthalstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 237, județul Sibiu. 431. Theiss Gerhard Paul, născut la 10 septembrie 1961
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
ap. 1, județul Iași. 430. Theiss Susanna, născută la 19 decembrie 1963 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Hutter Simon și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Lilienthalstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 237, județul Sibiu. 431. Theiss Gerhard Paul, născut la 10 septembrie 1961 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Paul și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Lilienthalstr. 2, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Sibiu, România, fiica lui Hutter Simon și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Lilienthalstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 237, județul Sibiu. 431. Theiss Gerhard Paul, născut la 10 septembrie 1961 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Paul și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Lilienthalstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 237, județul Sibiu. 432. Martini (Țuțu) Titileana Dorina, născută la 10 iunie 1956
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
nr. 237, județul Sibiu. 431. Theiss Gerhard Paul, născut la 10 septembrie 1961 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Paul și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Lilienthalstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șura Mică nr. 237, județul Sibiu. 432. Martini (Țuțu) Titileana Dorina, născută la 10 iunie 1956 în localitatea Tormac, județul Timiș, România, fiica lui Țuțu Ion și Octavia, cu domiciliul actual în Germania, 80687 Munchen, Landsbergerstr. 285, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
638 Someș mal drept 27.417 Someș - Crasna 38.317 Crasna mal stâng 27.502 Valea Ierului 48.780 TOTAL JUDEȚ: 151.654 4.14 Județul Ilfov Nord București 38.600 TOTAL JUDEȚ: 38.600 4.15 Județul Sibiu Cristian - Șura Mare 2.970 Scorei - Arpaș 3.286 TOTAL JUDEȚ: 6.256 4.16 Județul Suceava Grigorești - Verești - Rocșani 1.870 TOTAL JUDEȚ: 1.870 4.17 Județul Timiș Aranca comp. IV 55.582 Mureșan 6.040 Sânnicolau - Saravale 19.998
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite, barcă = monoxilă, lege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
milă de Iași...Când am ajuns la Frumoasa am găsit un palat aproape deșert unde nu mai venea Prințul, dar era mare și comod, și mobilat cu sofale în diferite culori; era împejurat de un zid mare, care înconjura grajduri, șuri, palatul Prințului și un alt palat pentru dame, după obiceiul turcesc; la amândouă aceste case te urcai pe câte o scară de piatră. Acea de a doua (a domnițelor) era destul de mare, cu aurituri și lucrări de artă. Se mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vorbește și episcopul Melchisedec, după ce a vizitat mănăstirea Hlincea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Deasupra porței sunt chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854.” - Așa am fost noi întotdeauna, mărite Spirit. Ne-am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
era considerată mănăstirea Dancu, totuși își permitea să mai cumpere câte ceva. Una din cumpărături este cea făcută de egumenul Ieremia la 28 nov. 1707 (7216),când a cumpărat „optu pogoane de viie cu cramă gata, și cu casă, și cu șură gata, cu totul îngrădit, și cu vasele viilor...și unde iaste crama cu case cu tot să fac peste 9 pogoane.” Vânzătorii au fost Toader Bâtcă și soția lui Safta. Spuneai, mărite Spirit, că la 27 martie 1755 (7263) Matei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dealului. Când am început să coborâm spre Gârceni, căiuții au trecut la un trap ușor. Se grăbeau și ei spre casă. Când am intrat pe poartă, în ogradă, noaptea își intrase demult în drepturi. Am deshămat, am băgat caii în șură, le-am dat de mâncare și m-am simțit, dintr-odată, un adevărat gospodar. Lucru firesc. Eram acum un ditamai băiat mare. În toamnă urma să intru în clasa a patra primară, iar în decembrie împlineam vârsta rotundă de zece
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mănâncă pe copii de vii și violează fetele tinere în piețele publice. Chestii din astea. Dar, cu toată spaima din suflete, oamenii stăteau liniștiți. Ce-o vrea bunul Dumnezeu. Doar fetele tinere și frumoase își găsiră culcușuri ascunse prin podul șurilor. În sfârșit, au venit și rușii. Țin minte că în seara cu pricina, întunerică, fără lumină, am ieșit în drum, pe dâmb, cum îi spuneam tăpșanului din zonă, și flecăream de zor ba de una ba de alta, cu ochii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
haiducii și vardiștii și altele. Ceea ce mă fascina la el era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie, îl rugam să-mi fluiere. Îl ascultam extaziat. Fluiera atât de frumos!... Când rămâneam singuri încercam să fluier și eu. Nu ieșea nimic. Am fost și am rămas un afon veritabil. Deși mi-a plăcut și îmi place
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru așa ceva. Dar după mintea mea, nu trebuia să fie hărțuit în felul acesta. - E foarte adevărat, și eu cred la fel, interveni mama Maria, în perioada asta a fost și pe la noi, s-a ascuns de multe ori în șură, prin hambar, iar mai în toamnă deseori îi trimeteam de mâncare când se ascundea prin popușoii noștri. Ce să-i faci, și-a făcut la vremea respectivă și el datoria cum s-a priceput. În rest, consider că nu-i
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trăznete, să dea producție bogată de lapte, brânză și lână, iar ciobanii să fie harnici, sănătoși și feriți la rândul lor de toate relele. - deasemenea tot omul când începea o lucrare de mai mare importanță, construcția unei case, a unei șuri, punerea la cale a unei afaceri, deschiderea unei bolte, a jilipului la o moară, la un cazan de rachiu, la un joagăr sau la un pisălug, preotul era nelipsit de la acțiune unde în calitatea sa de om al bisericii solicita
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ascunde careva dintre haiducii acestuia. În răstimp, Andrei Budac se strecura cu ortacii lui pe sub nasul jandarmilor înarmați până-n dinți și se ascundea fie în pădure, fie în turla bisericii din Oprea, fie în casa preotului Victor Vulcan, fie în șura soră-si Marina, fie la vreuna din drăguțele de prin satele din preajmă. Ba într-una din seri, a intrat la Secția de Jandarmi din Arpașu de Jos, le-a subtilizat, fain-frumos, godacul din coteț, l-au tăiat, l-au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
durdue tună, face larmă du-te n hoheri înjurătură amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bucătăreasă, femeie ce servește la mesele comune la țară surupiș prăpastie S șerpar cingătoare, curea lată din piele, chimir șfencuri figuri ce se fac ca drept glume nu întotdeauna reușite la adresa cuiva șirof șurub șop, sușop spațiul liber de sub acoperișuil șurii șovârnog schiop, își trage piciorul șteand pentru murături T tașcă servietă de piele tălăluit sfătuit tăietoriu lemn dur, noduros pe care se crapă celelalte lemne tălpiță banchetă târtoșă femeie scundă tecău, tecărău prostănac, târâie brâu teșcoabă burdușel de brânză tindă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plânge și ea Isprăvniciei ținutului Botoșani: eu mă găsesc bolnavă în căutare cu doftor și doftorii și neavând casă de locuință am luat de la soru me dumneaei băneasa Maria Mavrodin aice în oraș două odăi parte din bucătărie grajd și șură în chirie cu luna și cari m-am alcătuit să plătesc opt galbeni pe toată luna păr când mi s-ar da în stăpânire casele mele pe care dumneaei spătăreasa cu așa ră credință vroește a le ține15. Lucrurile tărăgănează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai și o șură de furci, acoperită cu paie; împrejurul curții este o livadă cu pomi roditori și trei pogoane vie; tot în vatra satului se mai află o casă de locuință pentru administrator, acoperită cu șindrilă și un loc sterp în întindere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copiii, nu numai pentru că sunt făptură din făptura lor, dar și pentru că sensibilitatea lor aduce adesea cu cea a micului imaginativ curat ca lacrima. Era în continuare vremea când făceau, în insula cea verde, imaginare bătălii cu broaștele: Și pe șură ne primblam/ Peste stuf și paie/ Și pe munți ne-nchipuiam/ Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie./ Cântam: Trararah!103 Era vremea pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]