2,363 matches
-
masele mari populare, adevărat românești, vor lua parte și la formarea și la aprecierea valorilor culturale - limbă, literatură, forme de viață etc. - și acest lucru nu se va întâmpla decât atunci când, prin cultură, viața politică mai largă și ridicarea economică, țărănimea va căpăta în stat valoarea socială proporțională cu valoarea sa numerică, economică, morală și națională, când vom fi un popor, când toate clasele sociale vor fi ale aceluiași popor, când trecerea de la vârful la baza piramidei sociale se va face
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
cu dânsul, și datoria de a-l consola și de a lucra pentru dezrobirea lui. Această stare de suflet care formează conținutul sentimental și moral al acelui curent care s-a numit poporanism și care a apărut numai acolo unde țărănimea forma aproape tot poporul, și totuși era ținută în lanțuri și în întuneric, în Rusia și în România, țări sclavagiste și analfabete, această stare de suflet va fi, și ea, un lucru al trecutului, odată cu dispariția cauzei care o producea
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
de tineri (foști mineri ilegaliști, foști ocnași) plecând la studii în URSS, imnuri pentru Hristo Botev, Iannis Ritsos sau Nazim Hikmet, imprecarea Wall-Street-ului, ura de clasă („și versul tău să fie fără milă”), conjugată cu „alianța dintre clasa muncitoare și țărănime”, chipul hidos al speculantului, al chiaburului („...vor chiaburi să-ndese-n cota lor/ nisip și grâu hoțește, la grămadă”; „Dar iată-ți scărmănarăm noi cojocul,/ Mineri, strungari, mulțimea de țărani”), mai apoi țăranul mijlocaș în frământarea tonică a aderării la
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
comunistă, reforma agrară din 1945, ca o reformă de un tip aparte, prozatorul descrie confruntarea dintre două forțe care, în interpretarea dată conform orientării propagandistice a momentului, nu își dispută doar o anumită suprafață de pământ, ci însuși timpul istoric: țărănimea săracă, „îndrumată” de comuniști, și clasele avute. Momentul culminant al confruntării, realizat, în pofida tezismului, cu talent, e cel în care luncanii se bat cu țăranii unguri. Țăranii săraci se pregătesc să-și împartă moșia baronului Papp. Atmosfera e tensionată, și
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
finlandeze. În romanul Funia de nisip (1987) dezvoltă teme din viața satului, prezente anterior în câteva povestiri din Cântecul drumului, carte din care, la rândul lui, romanul Aniversarea (1990) reia temele citadine. Funia de nisip folosește ca metaforă, pentru situația țărănimii din România postbelică, povestirea populară despre țara învinsă căreia puterea învingătoare îi pretinde să facă o funie de nisip, după ce îi ceruse, mai înainte, să-și omoare toți bătrânii. Când reprezentantul țării învinse solicită să i se dea un model
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
europeană. Spațiul acordat literaturii propriu-zise este restrâns, dar un loc important îl au eseurile și anchetele sociale și literare. Dintre textele semnate de redactorul responsabil al periodicului se rețin Intelectualii, Adevăruri pentru România Mare. Scrisori din mijlocul țăranilor, Intelectualii și țărănimea, Românism - europenism. Spiritul deschis către marile literaturi și spre curentele literare noi explică prezența în paginile publicației a lui Charles Drouhet, cu articolul Cultura franceză în România, sau a lui Tudor Vianu, cu Expresionismul, o estetică nouă. O relație specială
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
și podoabele lui, București, 2001, Diavolul învrăjbitor al lumii, București, 2001, Povestea lumii de demult. Pământul. Sfârșitul lumii, București, 2002; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, pref. Al. Dobre, București, 2001; George Bujorean, Boli, leacuri și plante de leac cunoscute de țărănimea română, București, 2001; Artur Gorovei, Ouăle de Paști, București, 2001; Traian Gherman, Meteorologia populară, București, 2002; Ioan Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Constantinescu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Ecaterina Căpățână, „Civilizația rusă
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
educație agricolă. Apoi, țăranca trebuie învățată cum să gătească, printr-o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar într-un cadru mai general: ridicarea standardului de viață al țărănimii, trezirea de noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene, de exemplu, sau a opțiunii patronale în sociologia industrială. Pe de altă parte, apar analize tot mai articulate caredezvoltă punctul de vedere al claselor și grupurilor sociale oprimate și marginalizate: clasa muncitoare, țărănimea, persoane fără calificare profesională, imigranți, tineri, bătrâni, femei. Analiza sociologică poate face abstracție cu greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale muncitorilor sunt tot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înțeleasă”, în calitatea sa de stare de spirit, considerându-se idealurile, atitudinile sale critice, în general ideologia sa. La fel și Răscoala de la 1907. În acest din urmă caz, se poate încerca să se „înțeleagă” starea generală de spirit a țărănimii, zvonul răspândit rapid că Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o oarecare măsură. Max Weber avea în vedere acest caz, când sublinia posibilitatea sociologului de a determina starea de spirit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În istoria Europei, Iași, Editura Polirom, 2003 (240 p.) Cartea Își propune o perspectivă istorică asupra evoluției societății țărănești din Europa și America, punându-se un accent deosebit pe importanța Înțelegerii modului În care s-au constituit structurile sociale ale țărănimii europene. Lucrarea debutează cu o analiză comparativă a situației țăranilor din Europa și America, evidențiindu-se elementele care diferențiază cele două societăți. Din perspectiva autorului, comunitățile țărănești americane sunt puternic specializate și mecanizate, deosebindu-se de cele de tip european
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două societăți. Din perspectiva autorului, comunitățile țărănești americane sunt puternic specializate și mecanizate, deosebindu-se de cele de tip european, care sunt profund ancorate În tradiție. Problema centrală În jurul căreia se construiește firul epic al lucrării este cea a apariției țărănimii ca instituție socială În istoria Europei. În acest sens, autorul se referă la conturarea unei noi categorii sociale, distincte, cu nevoi socioeconomice și politice specifice. Localizarea acestui moment este plasat la Începutul secolului al XI-lea, În plin Ev Mediu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi europene unitare În condițiile existenței mai multor tipuri de sisteme feudale, constituite pe baze regionale diferite? Din punctul de vedere al autorului, putem admite existența unei astfel de unități, obștea sătească drept instituție comunitară fiind cea care realizează această unitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adâncesc la Începutul epocii moderne. Obștile țărănești erau apreciate de administrația statului de tip absolutist ca fiind o instituție retrogradă, un element care inhibă evoluția structurilor statale. În contextul descris de opoziția fățișă dintre tradiția reprezentată prin clasa socială a țărănimii și instituțiile moderne ale statului absolutist, au existat situații În care dreptul cutumiar a fost consolidat prin lege, el menținându-și În continuare competența. În această evoluție autorul invocă alte două momente semnificative care au deschis drumul modernizării. Reformele agrare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cantemir Model in Our Culture-Modelul Cantemir în cultura noastră, ed. bilingvă, tr. Bogdan Ștefănescu, București, 1995; Poeme, pref. Nae Antonescu, Piatra Neamț, 1995; Între suflet și spirit, I-II, îngr. Marin Diaconu, București, 1996; Manuscrisele de la Câmpulung. Reflecții despre burghezie și țărănime, București, 1997; Devenirea întru ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, introd. Sorin Lavric, București, 1998; Echilibrul spiritual, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; 21 de conferințe radiofonice, București, 2000. Ediții: Mihai Eminescu, Lecturi kantiene. Traduceri din „Critica rațiunii pure
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
aproape întreaga populație; c) angajarea subiectivă, chiar dacă uneori aparentă, pe calea reproducerii stării existente. Fiecare dintre aceste trei instanțe funcționau astfel încât să asigure reproducerea structurii sociale a ordinii comuniste. Atribuirea identitară era una clasială, adică fiecare era „alocat” clasei muncitoare, țărănimii cooperatiste sau „păturii sociale” a intelectualității. Categoria activiștilor de partid, deja profesionalizați în varianta „revoluționarilor de profesie”, aparținea clasei muncitoare conducătoare și impunea codurile culturale ale ordinii comuniste. Omogenizarea socială, respectiv ștergerea deosebirilor și opțiunilor clasiale, era de fapt opțiunea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a redus numeric în mod spectaculos, a fost dislocată masiv din întreprinderile socialiste dezagregate sau privatizate și destui membri ai săi s-au confruntat cu stări de șomaj pe termen scurt sau lung sau cu alternări de șomaj sau angajare. Țărănimea și-a recuperat din proprietăți sau a continuat să fie prezentă în asociații sau în sisteme arendale. Indiciile clare de îmbătrânire și/sau de ieșire de pe scena istoriei se asociază cu cele care privesc apariția fermierilor și a unui tip
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cum s-a observat - anticipează, în multe privințe, umorul acid din proza lui Gh. Brăescu. Oricât și-ar fi lărgit însă registrul tematic, M. n-a putut uita nici o clipă că este - cum îl definea Mihail Sadoveanu - marele „prieten al țărănimii” și a știut să-i facă auzite durerile. SCRIERI: Sandu Hurmuzel, București, 1916; Oameni și vremuri, Iași, 1920; ed. pref. Pompiliu Marcea, București, 1959; Într-un colț de rai, cu desene de A. Murnu, București, 1930; Catiheții de la Humulești, București
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
reperelor ferme, de dezabuzare, când nu de demisia intelectuală de-a dreptul. Pentru M. europenizarea presupune opțiunea decisă și acțiunea energică în orizontul unui șir de alternative care au jalonat destinul economic, politic și cultural românesc. Foarte succint, între o țărănime cvasimitologizată și o burghezie națională activă și prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru și inițiativa individuală
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
În ceea ce mă privește, plănuiesc pentru la toamnă o comedie inspirată din actualitate, pentru care am și Început să-mi alcătuiesc fișele necesare”. Alexandru ȘAHIGHIAN: „Am În proiect o piesă de teatru din lumea satelor În care să demasc dușmanii țărănimii muncitoare, chiaburii exploatatori ai acestei țărănimi. (Ă). Ce Înseamnă pentru scriitori și artiști Planul Economic? Înseamnă că avântul revoluționar al clasei muncitoare pentru realizarea Planului va fi nouă sursă de inspirație, dar și un stimulent pentru ca munca noastră creatoare să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la toamnă o comedie inspirată din actualitate, pentru care am și Început să-mi alcătuiesc fișele necesare”. Alexandru ȘAHIGHIAN: „Am În proiect o piesă de teatru din lumea satelor În care să demasc dușmanii țărănimii muncitoare, chiaburii exploatatori ai acestei țărănimi. (Ă). Ce Înseamnă pentru scriitori și artiști Planul Economic? Înseamnă că avântul revoluționar al clasei muncitoare pentru realizarea Planului va fi nouă sursă de inspirație, dar și un stimulent pentru ca munca noastră creatoare să fie mai dârză, mai sistematică, mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care vom scrie ceva mai jos, ci această inițitivă și-a dezvăluit și un alt substrat politic: implicarea artiștilor În „transformarea socialistă a agriculturii”; căci În 19 martie, Scânteia publică Sarcinile P.M.R. În lupta pentru Întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare pentru transformarea socialistă a agriculturii. Insidios, În fața creatorului, cele două fețe ale medaliei comuniste: premiul și sarcina, mâna care dă, mâna care cereă Nu detaliem lucrările congresului; s-au desfășurat așa cum au fost prevăzute; de altfel, nici n-am
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dedicat o plachetă de versuri istoriei unui sat se Înserează În aceeași orientare spre concret a poeziei noastre tinere. Poemul său este locuit de oameni și Întâmplări. Nici aici poetul nu se oprește la declamații vide despre suferința trecută a țărănimii noastre ci ilustrează această suferință prin cei care au suportat-o. Și cititorul nu-l va uita nici «pe Moș Pincu, ce-l Însemnase racu», nici pe Leana, care cu ajutorul babei vrăjitoare din sat «a scăpat și de jât și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-se pe sine”, deschide larg robinetul laudelor oficiale: „Iubite Tovarășe Dan Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din Viața românească. Negând la modul proletcultist tot ce s-a scris Înainte de Desculț despre țărani, Ion VITNER consideră cartea „o luptă câștigată pentru literatura noastră” pentru că „Începuse să fie pătrunsă de spirit de partid” și pentru că „ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești”: „În primul rând Desculț constituie un ecou al preocupărilor mari care frământă masele noastre populare, un ecou al luptei principale pe care partidul clasei muncitoare o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]