887 matches
-
foarte-foarte”. Echilibrul înseamnă și simetrie, adică perfecțiune. Despre oamenii care și-au pierdut echilibrul se spune că sunt „într-o parte”, „într-o doagă”, „într-o ureche”. Totodată înseamnă „calea dreaptă”, fără abateri. Pe țesături se regăsește echilibrul culorilor. Portul țărăncilor exprimă simțul măsurii. Tăietura veșmintelor e și ea plină de grație și de varietate, în același timp de seriozitate. Fiecare piesă a costumului are altă tăietură, altă formă. Românca nu poartă rochii lungi și largi, ci catrința strânsă în brâu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul", acel "plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu sentimentul precis și economic al cântecului și cu glasul expresie a sângelui, care zeci de ani a urcat munții și a cutreierat văile sub îndemnul și porunca unui destin, evocă un orizont specific orizontul, ritmic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul din pietre și acesta se întinde, se zvârcolește/ Se rupe într-o destrămare de clinchet." Trecerea spre lumea reală se face pe nesimțite, poetul descoperă în cuptorul de var zidit de țărani, dintr-o știință obscură, materia cu care țăranca va vărui zidurile și pietrele, trunchiurile copacilor, semințele, dar și "Sexul erupției, ce aruncă lapții/ smulși de căderea zodiei rutului/ la care sorii-și rup culorile unii din alții". Poetul încearcă un calendar al muncilor specifice satului, pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
piele. Doña Antonia Ipenarrieta y Galdós cea cu fetița alături , îmbrăcată ca un om mare, încă tînără, pomeți ieșiți, sperie prin expresia fanatică, bigotă, prin lipsa totală de cochetărie, într-un costum ca un sicriu cu nasturi, incomod ca corsetul țărăncilor. Tip de stareță rea. Pablillos de Valladolid, bufonul lui Felipe IV, cu barba mică, figura spaniolă puțin berberă și desfacere inelegantă a picioarelor, are gestul declamator histrionic. Rîsul de comandă e în fond al unui prost și al unui umilit
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de blană de vulpe, În diferite culori. Costumația țărănească purta și ea pecetea timpurilor ei, Începînd să piardă cu timpul din originalitate, Înlocuite cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare țărancă oricît de săracă ar fi fost, avea În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
na T. s-ar încadra perfect în toposul "nu știe că nu știe." Asocierea se susține și din perspectiva unei aserțiuni aparținând lui Miguel de Unamuno: "Și după asta caută domnița pe care s-o îndrăgească. Și imaginea Aldonzăi Lorenzo, țăranca tânără și foarte chipeșă de care el fusese o vreme îndrăgostit, deși fata, se înțelege, habar n-avusese vreodată și nici nu-l băgase în seamă, deveni pentru el întruchiparea Gloriei și o numi Dulcineea del Toboso."192 Din ce
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prin care scriitorul exprimă o stare de beatitudine și recunoștință tardivă față de Mamă. În contextul literaturii române, exemplul cel mai elocvent și de necontestat este M. Sadoveanu. Mai mult decât iubire, a avut un sentiment de idolatrie față de mama sa, țărancă simplă, neștiutoare de carte, din satul Verșeni: "Am fost copilul preferat al mamei mele. Îi semăn ei, și unele însușiri de la dânsa le-am dobândit. Eu o iubeam, pentru că era mereu veselă și expansivă, și pentru că îmi povestea frumos și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
bărbații puterea și fetele simțirile lor în poveste". Iată ce afirmă Ovid Densusianu „Nu s-a gândit nimeni, nu numai la noi, dar și alte părți, să urmărească folclorul după aportul pe care l-a adus sufletul țăranilor și sufletul țărancelor.” Interesante ar fi deci dacă s-ar cerceta, care sunt speciile folclorice create și cultivate de preferință de către bărbați și care sunt speciile folclorice create și cultivate de către femei și ca urmare s-ar afla modul cum se răsfrânge psihologia
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
-ai făcut spre veșnicie/ Și pentru ea tu ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul cel tânăr ca bobul de rouă, Țărăncile zidind sfinte odoară, Țăranca nebună de dragoste, bunicii și părinții ce "beau lumină din cântecele-ncinse"), de a căror fascinație poetul nu încetează să se lase ispitit. Satul său nu devine însă un locus amœnus decât atunci când este trecut prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Și pentru ea tu ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul cel tânăr ca bobul de rouă, Țărăncile zidind sfinte odoară, Țăranca nebună de dragoste, bunicii și părinții ce "beau lumină din cântecele-ncinse"), de a căror fascinație poetul nu încetează să se lase ispitit. Satul său nu devine însă un locus amœnus decât atunci când este trecut prin filtrul anamnezei ce poate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și studiază). Paul are ezitări vizavi de poveste, întrucît informația unei vizite a lui Rossi în România nu apare nicăieri în scrisorile lui (enigma se va dezlega mai departe, cînd aflăm că, la un moment dat, după legătura pasională cu țăranca ardeleancă, profesorul băuse, aidoma lui Rip Van Winkle al lui Washington Irving, dintr-o licoare fermecată, numită de localnici amnesia, uitînd astfel evenimentele trecutului recent). După ce Helen este mușcată de un vampir chiar în bibliotecă (agresorul lucrează acolo ca ... bibliotecar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
stilistic. Ne vom opri atenția doar asupra două dintre poemele acestui volum: "Ctitori purtându-și în brațe cu greu/ Mănăstirile,/ Ca pe un capital convertibil/ La change-office-ul vieții de apoi;/ Călugări tineri/ Cu doctorate la Cambridge/ Și odăjdii sărutate/ De țărăncile bătrâne/ Târându-se în genunchi/ Pe lespezile cu inscripții chirilice ;/ Megafoanele/ Transmițând slujba/ Până în curtea plină de corturi,/ Până în șoseaua pe marginea căreia/ Sunt parcate mașinile/ Așteptându-și sfințirea;/ În timp ce credința -/ Asemenea rândunelelor/ Care pătrund sub cupolă/ Zburătăcite de clopote
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pictorul ales drept mentor al mișcării "scizioniste" românești care se va regrupa în societatea "Tinerimea Artistică", este artizanul talentat al idealizării vieții pastorale, al transpunerii universului țărănesc în idilă. Păstorii săi au ceva din grația longilin-feminină a figurilor prerafaelite, așa cum țărăncile sale zâmbitoare sau meditative au o frumusețe care o evocă pe cea a personajului de basm, Ileana Cosânzeana. Idilizarea personajelor unei lumi arhaice cu legendele, basmele, baladele, obiceiurile care-i configurează cultura dobândește sensul unei estetizări, astfel încât Alexandru Bogdan- Pitești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mod clar sub influența Secession-ului. Graficianul inserează elementele portului tradițional românesc, aduse prin complicația liniei la un veșmânt de mare rafinament, în acord cu vegetația stilizată din jur, care continuă volutele rochiei fetei de împărat travestită într-o frumoasă țărancă română, "un personaj ardelean princiar". Acest desen apare pe coperta revistei preț de 12 numere, între 1 iulie și 31 decembrie 1902. La rândul său, Ary Murnu colaborează la aceeași revistă în 1908, iar Luceafărul său rezistă 18 numere pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului, al unei dizolvări a formei și liniei care delimitau clar volumele. Criticul îi remarcă dintre lucrări nudul intitulat La baie și Sărutul de influență rodiniană, în ziar fiind reprodus un Cap de studiu, o țărancă cu maramă, sculptorul imprimând figurii o expresie de o profunzime tragică 315. În 1911, Boambă absolvea Școala de Arte Frumoase din București ca elev al lui Dimitrie Paciurea, participa la Primul Război Mondial și se întorcea în România după trei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inefabilul reveriei melancolice poate fi cuprins într-o temă îndelung utilizată în formatul idilic. Artur Verona încetează să mai picteze idile, ceea ce-l reține sunt elementele folclorice și desfășurarea plenitudinară a unui suflet național. O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
folclorice și desfășurarea plenitudinară a unui suflet național. O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unui suflet național. O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea apare interpretată de femeia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea apare interpretată de femeia singură, așa cum femeile burgheze visează citind o carte, sau contemplându-se în fața
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Noapte de Noembre, În taina nopței, Pe malul mărei, Ifigenia în Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de țărănci. Spre exemplu, tabloul cu titlul Țărancă este înregistrat și cu titlul de Țigancă, (nr. 933, 0,305 x 0,150 cm, ulei pe carton, 1913). Cu brâul roșu, în contrast cu cămașa albă, șoldul scos în evidență, cu buzele excesiv de roșii, părul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de țărănci. Spre exemplu, tabloul cu titlul Țărancă este înregistrat și cu titlul de Țigancă, (nr. 933, 0,305 x 0,150 cm, ulei pe carton, 1913). Cu brâul roșu, în contrast cu cămașa albă, șoldul scos în evidență, cu buzele excesiv de roșii, părul negru cu un batic galben, țiganca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întregul poem, sublim și sălbatec"552. Lucrarea este reprodusă pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu o grație ilustrată gestual, dansatoarea Salomeea apare ca una dintre țigăncile pe care Vermont le pictează des, în chip de florărese sau țărănci. Pe o masă se află tava cu capul sfântului Ioan Botezătorul, înconjurat de un nimb trasat ca un cerc fin, formalism care-și află ecoul în cerceii dansatoarei, în cupele de mătase care-i cuprind sânii, în mânerul tipsiei pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
perdelei aflate în spatele său. Salomeea este redusă la numitorul comun al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck introduce personajul în anonimatul unei ritualități funerare, eliminând latura de senzualitate morbidă sau de perversitate proprie personajului tratat conform esteticii decadente. Asemeni unei țărănci care-și bocește soțul sau copilul mort, Salomeea se apleacă asupra capului Sfântului, căruia moartea și suferința i-au dizolvat trăsăturile într-o mască de anonim hieratism, în cheia iconografiei bizantine. Chipul sfântului seamănă cu cel cristic, al primitivilor italieni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]