897 matches
-
pățiți își dăduseră imediat seama că n-au scăpare. Lui Vlad Dracul i se dusese vestea de om necruțător și mai ales învinuirea de hoție era de neșters. Era suficient să strige careva uite hoțul că erau imediat trași în țeapă cei asupra cărora erau aruncate vorbele. Gheară trecuse nu de mult prin cetatea Târgoviștei și-și văzuse un văr. Avea fața vânătă și clănțănea ușurel, cu ochii duși, atârnat într-un par care îi intrase printre picioare și îi ieșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tot afundându-se în pădure, fără să vadă pe cineva, fără să audă strigăt de fiare. Îl nemulțumea condiția de fugar și îl înfricoșa gândul că ar putea fi considerați hoți într-o cetate în care hoții erau trași în țeapă. Era mai mult frica lui Pampu, decât a lui, dar și lui îi era groază de orice învinuire i s-ar fi adus. I se rupea sufletul la gândul că a nedreptățit pe cineva și de aceea era mulțumit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
oi avea, poate că nu. Ce, trebuie să viu tot io cu parnosu', cân' tre' să fac o treabă?" "Hai, bre, nu te mai inerva așa! Te-a lăsat vreodată domnu' paroh cu ochii-n soare? Ți-a tras vreodată țeapă? Păi, dacă într-un preot nu mai ai încredere, în cin' să ai? Prea ești cusurgiu, zău!" " Nu-s, nene, cusurgiu, da' zic și io." " Lasă, nu mai zicea. Că mi-a spus părintele că o să fim amândoi, la două
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
la Jănică Stamate, în podul cu fân al șurii, dar de data aceasta se pare că nu mai ajunsese acolo. Peste drum de casa noastră era o tarla de lucernă, a unuia Pavăl, din care acum nu mai rămăsese decât țepile uscate rămase după cosire. Acolo a dormit Costică Tănase somn adânc și liniștit, iar cum noaptea fusese geroasă de al- binelea, era acoperit de vreo doi centimetri de brumă. Credeți c-a pățit ceva? Ei, aș! S-a ridicat frumușel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o cursă, Înșelată, trasă pe sfoară, prinsă Într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră În copilărie pe cap, Între- bându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când voi crește mare. E o mare țeapă. muncești, plătești cu vârf și Îndesat luxul de a avea un corp care trebuie să mănânce, să se spele, să doarmă sub un acoperiș, mai torni din când În când câte un gin tonic, o seară de poezie la muzeu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
limbă să folosești ca să poți spune ceva, ceva să aibă În sfârșit sens, care să te salveze pe tine și Întreaga omenire. După trei luni am ajuns, cu amară dezamăgire, la concluzia că viața de adult e cea mai mare țeapă a existenței mele. Tânjisem atâta după libertate, iar acum, când În sfârșit dispuneam de ea din plin, Îmi dădeam seama că era doar o colivie căreia nu-i vezi marginea. Sigura libertate pe care aș fi putut s-o cunosc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ar fi vrut să o Împiedice. Mai mult, aceștia vor Încerca prin intermediul lui Hamza pașa, beiul de Nicopole, să-l prindă pe Vlad prin vicleșug, fără succes Însă. Odată dejucate planurile otomanilor și pedepsiți cei doi (au fost trași În țeapă Împreună cu toți soldații turci care-i Însoțeau), Vlad Țepeș organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre În iarna 1461-1462. O Întinsă regiune, a fost devastată. Mai mult, cetatea Nicolpole fiind ocupată prin vicleșug, peste 20.000 de turci au
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lungi și minte scurtă, Judecată mai măruntă, Cap legat, inima-ncinsă Și de minte necuprinsă. Eu ți-am zis duminică, Tu mi te-ai dus sâmbătă. Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Nu mi-e, maică, soția, Ci-mi este, maică, țeapa Să mă cunune cu ea, Sărăcuț de viața mea. Lăutarii cine-mi sînt? Vulturii ce zboară-n vânt Cu penele zugrăvite, Cu boturi de pietre scumpe, Cu picioare gălbioare Și de sânge roșioare. Ei pe mine s-or lăsa, Cu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
toate afecțiuni dotate cu o simptomatologie zgomotoasă și impresionantă, din care nu lipseau niciodată durerile și vărsăturile, care altădată erau socotite semne sigure ale otrăvirii”106. Scăpat de otrava croatului, vornicul Bucioc nu se va putea feri, mai târziu, de țeapa lui Schender-pașa... Nici slugile lui Șerban Cantacuzino, Domn al țării Românești (1678-1688), n-au izbutit să-l suprime prin otrăvire pe Hrizea vistiernicul din Popești, fiu al grecului Gheorghe Karychi și ginere al Bălenilor (era însurat cu Maria, fiica marelui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plinit voia tiraniei lui”. înverșunat contra Domnului, cronicarul uită totuși să ne spună felul în care a fost suprimat „martirizatul” vistier. Aflăm de la un misionar minorit, martor - se pare - al crudei întâmplări, că Hrizea din Popești a fost tras în țeapă. Parul ascuțit, înfipt în un cot în trup, a făcut să-i sară un ochi107. Sunt lungi listele cu „otrăviți” și „otrăvitori”. Alexandru Iliaș, nepot al lui Iliaș „Mahmet” și „domn bun” a fost ucis — prin otrăvă, se pare, și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soțiile celor însurați, Constantin și Ștefan, au intrat în văduvie. în rest, în această împărăție a crimei, prin ale cărei unghere sau locuri de surghiun și-au pierdut urma mulți români, moartea era ajutată să vină prin sabie, secure, ștreang, țeapă, sfârtecare, laț, otravă ori înecare (turcii nu disprețuiau nici schilodirea). Așa cum i s-a întâmplat lui Barbu Neagoe (Barbu Basarab, Barbu III Craiovescu), faimosul „Ban Mărăcine”, domn de-o clipă în țara Românească (din februarie până în aprilie 1536), însurat fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1711156; sfetnicul lui Neagoe Basarab, Harvat din Grozești, însurat de două ori: întâi cu Maria, fiica lui Ianăș Clucer, apoi cu Zorzo, străbunică a Buzeștilor, a murit combătându-i pe otomani etc.157; Schender pașa l-a tras în țeapă - prin 1618 - pe Lupu Mehedințeanu - căsătorit cu Maria, fiica marelui postelnic Staicu din Bucov -, om al lui Gavril Movilă; tot o moarte atroce i-a rezervat”, doi ani mai târziu, același Schender pașa bărbatului Candachiei, vornicului Coste Bucioc (Băcioc) - care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 63. 158. Ibidem, pp. 210. 347. 373. 159. Ibidem, p. 373. 160. Pe Lupu Mehedințeanu, Gavril Movilă, Domn în țara Românească, îl face mare spătar și-l trimite cu oastea la Schender, pașa de Silistra. Acesta l-a tras în țeapă în anul 1618, împuținând numărul celor ce-l slujiseră cu credință pe Mihai Viteazul. Lupu Mehedințeanu a fost însurat de două ori. Pe Maria, cea prinsă „în preacurvie”, a lăsat-o (după ce întâi a vrut s-o ucidă), dar i-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 443. 191. Cel ce încercase, fără succes, să-l otrăvească pe marele vornic Coste Bucioc. A scăpat Bucioc de otrava lui Grațiani (cronicarul ne spune că avea un antidot), dar, capturat de tătari, în 1620, a fost tras în țeapă de Schender pașa (Ibidem, p. 347). 192. Ibidem, p. 404. 193. Ibidem, p. 446. 194. Ibidem, p. 55. 195. Ibidem, p. 74. 196. Ibidem, p. 375. 197. Ibidem, p. 376. 198. Ibidem, p. 402. 199. Ibidem, p. 350. 200. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestea nimic nu-și poate face voia lui, cu altă moarte groaznică l-au omorât, de s-au plinit voia tiraniei lui”. Aflăm de la un misionar minorit, martor - se pare - al crudei întâmplări, că „martirizatul” vistier a fost tras în țeapă la Snagov înainte de 13 iulie 1680 și că parul ascuțit, înfipt de un cot în trup, a făcut să-i sară un ochi348. Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu (Hrizea Karydi intrase, deci, în „casa” Bălenilor) și soră cu Ionașco
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
achiziția de terenuri, comparativ cu prețurile din restul Europei. "Eu îmi mențin punctul de vedere că, odată cu liberalizarea pieței terenurilor, producătorii români vor fi clar dezavantajați, și pot spune că, din această perspectivă, se pregătește una dintre cele mai mari țepe de după 1989. Străinii vor cumpăra masiv teren agricol, iar producătorii agricoli autohtoni nu vor avea nicio șansă, pentru că această liberalizare pică într-un moment cum nu se poate mai prost, în condițiile unei lipse acute a finanțării în sectorul agricol
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin; străzi; tablă; thier; ticălos; tîlhari; tristețe; tulburare; țeapă; țigani; țop; ucigaș; urăsc; vinovat; vis urît; vrăjmaș; zîmbet; Zorro (1); 767/275/91/184/0 iarbă: verde (398); verdeață (36); natură (28); fîn (14); viață (11); cîmp (10); primăvară (10); vacă (10); pădure (9); prospețime (9); vară (7); cîmpie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt; vorbe; pe cine vrei tu; vulpe (1); 787/310/97/213/0 întîlni: vedea (60); cunoaște (52); prieten (36); găsi (28); prieteni (24); revedere (20); bucurie (15); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
retrăi; retur; revede; risipitor; roadă; România; roșu; rotire; roți; Ruby; rută; schimba; schimbă; schimbător; semn de circulație; sens unic; sentimentul; soartă; soț; spre; sta; stînga; a suci; superstiție; o nouă șansă; teatrul; tîrziu; toarce; toți; trafic; trecutul; tren; trist; țară; țeapă; uita; a uita un lucru; a nu uita; uituc; unde; urcă; uzină; vacanță; vara; vecin; vedere; venit; a veni înapoi; vesel; veselie; viața; vino; viraj; a vira; virat; visează; vreme; zgîrcit; 90°; 180°; 360° (1); 764/331/84/247/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept (70); inteligență (41); cap (37); ageră (30); gîndire (32); înțelepciune (21); gînd (14); inteligent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apa (4); apă (4); aruncă (4); funia (4); ține (4); lovi (4); mîna (4); ochi (4); ochește (4); ține (4); aer (3); ajutor (3); arma (3); ață (3); bine (3); căruță (3); cu ochiul (3); de păr (3); sanie (3); țeapă (3); țintă (3); cu arcul (2); calul (2); car (2); cară (2); chin (2); clopotul (2); concluzii (2); deschide (2); pe dreapta (2); duce (2); elastic (2); un foc (2); frînghie (2); împinge (2); încearcă (2); lăsa (2); linie (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); linie (2); a lovi (2); luptă (2); obliga (2); palmă (2); o palmă (2); prinde (2); pușca (2); puternic (2); război (2); săgeată (2); pe sfoară (2); a smulge (2); smunci (2); timp (2); tîrăște (2); a tîrî (2); țeapa (2); țeapă (2); țintește (2); ținti (2); a ținti (2); vînătoare (2); de ușă (2); ac; acțiune; aer în piept; anxietate; ajuta; a ajuta; AK47; apasă; apăsa; aproape; apropia; a apropia; din arc; cu arcul; arcul; arie; cu arma; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a lovi (2); luptă (2); obliga (2); palmă (2); o palmă (2); prinde (2); pușca (2); puternic (2); război (2); săgeată (2); pe sfoară (2); a smulge (2); smunci (2); timp (2); tîrăște (2); a tîrî (2); țeapa (2); țeapă (2); țintește (2); ținti (2); a ținti (2); vînătoare (2); de ușă (2); ac; acțiune; aer în piept; anxietate; ajuta; a ajuta; AK47; apasă; apăsa; aproape; apropia; a apropia; din arc; cu arcul; arcul; arie; cu arma; cu armă; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumusețe; iubitul meu; 2 iubiți; înțepător; japonez; lemn; liliac; liniște; mafia; măcieș; mănăstire; măreție; mirositori; mițos; Moldova; mort; natură; oiște; pătrunde; plantă; prospețime; rar; rău; regal; regina; a relaxa; roș; roșul; roze; simbol; simbolizate; spune; stil; tandrețe; treabă în grădină; țepe; țepos; urît; vin; virgin; viu; zamfir (1); 800/141/49/92/0 trăi: viață (207); supraviețui (45); bine (29); muri (29); viețui (22); fericire (15); respira (15); viu (15); mult (14); veșnic (13); bucurie (11); locui (11); viața (11); decent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
turcilor (1459), ceea ce l-a determinat pe sultan să încerce să-l atragă într-o cursă, trimițându-l pe Hamza Pașa de Vidin să-l aducă la Constantinopol; Vlad și-a dat seama și l-a tras pe Hamza în țeapă marcând începutul războiului cu Poarta; -a organizat o campanie la Sud de Dunăre (1461-1462), distrugând o regiune întinsă și omorând 20.000 de turci; -în primavara-vara 1462 sultanul a organizat o campanie militară împotriva domnului muntean, care a cerut ajutorul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]