7,914 matches
-
gavaoni sau rudari. Și românașii cu doctorate în țigăneasca i-au făcut profesori de țigăneasca pe țiganii care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît limba română. Noi, țiganii care vorbim români îi numim Kashtale, Băiași sau Rudari, pe toți cei care nu stiu limba români. A aparut expresia REROMIZAREA RUDARILOR. Cum să romizezi un popor care nu a fost niciodata
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
țigăneasca i-au făcut profesori de țigăneasca pe țiganii care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît limba română. Noi, țiganii care vorbim români îi numim Kashtale, Băiași sau Rudari, pe toți cei care nu stiu limba români. A aparut expresia REROMIZAREA RUDARILOR. Cum să romizezi un popor care nu a fost niciodata rom? Dar reromizarea era musai să se petreacă
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
că nu am doctorat, de aceea nu am dreptul să acced la colocviu. •capitolul ÎI de asemenea este încălcat: libertățile, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de întrunire și de asociere, libertatea artelor și științelor, dreptul la educație. EU țiganul Cîrpaci nu am dreptul să beneficiez de educația care izvorăște din temele dezbătute la colocviu. •capitolul V: drepturile cetățenilor: dreptul de acces la documente. În loc de încheiere Domnule Bârlea, doamna Toma, daca nu ne lăsați pe noi, țiganii să participăm la
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
la educație. EU țiganul Cîrpaci nu am dreptul să beneficiez de educația care izvorăște din temele dezbătute la colocviu. •capitolul V: drepturile cetățenilor: dreptul de acces la documente. În loc de încheiere Domnule Bârlea, doamna Toma, daca nu ne lăsați pe noi, țiganii să participăm la viața culturală, înseamnă că voi românii ne vreți MANELIȘTI, HOȚI, si TRAFICANȚI DE DROGURI. Voi vreți să fie România batjocorita, iar voi să aveți doctorate. Colocviul Internațional “Latinitate-Romanitate-Românitate”, Ediția a XVI-a 26-27 mai 2017,Târgoviște- România
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
1972, ne-au îmbarcat în niște vagoane ca pentru vite și ne-au dus în Germania să ne facem datoria față de patrie, dar față de care patrie- până azi tot nu înțeleg.” Simte umilința și înjosirea camarazilor ruși, care îi considerau „țigani români”. După eliberare și însurătoare, împreună cu tânăra soție ia viața-n piept la Chișinău unde a acceptat să lucreze în „organele de interne”. Descrie cu mult farmec și simplitate momentele începutului de viață cu traiul la mai multe gazde, până
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
familia-i adăpostindu-se dincolo de Bariera Moșilor, în ograda unui binevoitor românaș burlac, fost hangiu scăpătat și cu trecere la necăjiți ai sorții ori ai legii. Acolo, în curtea din spate a bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră, se înșiruiau odată cu zorile breslele: doi căldărari și trei spoitori. Stăteau nemișcați așteptându-și clienții. Doritorii îi puteau găsi pe meșteri până-nspre ceasurile opt ale dimineții, când, nearvuniți fiind
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
mă minunam că-i dădea lapte și nu țuică sau vin cum primea chivuța care venea la spoitul gardului. Aveam să aflu cândva că Lina contractase boala de plămâni după reîntoarcerea din Dobrogea, unde fusese trimisă cu alte familii de țigani potrivit silnicei tentative a regimului de a-i înregistra ca populație stabilă, cu domiciliu fix și acte de identitate. Doar o vară absentase de la datorie. Nu se acomodase. Fugise. Revenise în București, reluându-și apoi vizitele de îngrijire a vaselor
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
atelierul mecanic veniseră aici în Țara Întunericului încercând și ele să-l lovească. Cheile fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul venea spre el vâjâind ca un buzdugan aruncat de zmeul Anton țiganul. -Nuuu ! Nuuu ! De ce ? De ce ? încerca Tudorel să se apere cu mâinile și cu nuiaua. -Pentru că nu cunoști numerele la cheile fixe și la șurubelnițe ! urla zmeul Anton. Nu știi să deosebești ciocanul de baros, nătărăule ! N-ai să înveți
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
atelierul mecanic veniseră aici în Țara Întunericului încercând și ele să-l lovească. Cheile fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul venea spre el vâjâind ca un buzdugan aruncat de zmeul Anton țiganul. -Nuuu ! Nuuu ! De ce ? De ce ? încerca Tudorel să se apere cu mâinile și cu nuiaua. -Pentru că nu cunoști numerele la cheile fixe și la șurubelnițe ! urla zmeul Anton. Nu știi să deosebești ciocanul de baros, nătărăule ! N-ai să înveți
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
sporovăiau despre școală sau despre locurile de naștere, destul de apropiate, la mai puțin de șapte zeci de kilometri unul de celălalt. Stelian era din Drăgănești, o localitate la vreo opt kilometri de Tecuci. În zona Tecuci-ului se stabilise mulți țigani, așa că nu a fost impresionat când, din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
dar se lăsă în brațele lui Boby cu foarte multă plăcere. Simțea nevoia de tandrețe, să fie iubită, și Boby chiar o iubea. „Ce să mai sper de la viață?” Ceea ce o reținea, totuși, era faptul că bărbatul era, la origine, țigan. Dar nu se trăda prin nimic. Era brunet, dar și italienii, și indienii sunt bruneți. Ăsta nu-i un motiv. Altfel, este un bărbat bun. -Dacă tu, Elvira, ești de acord cu propunerea mea, sunt hotărât să facem casă amândoi
NOROC NESPERAT NUVELĂ- FRAGMENT CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1486909203.html [Corola-blog/BlogPost/384764_a_386093]
-
cu țara!”. Toată cultura intelectului transilvănean a luptat sute bune de ani însuflețită de dorința de a trăi românește conduși de români, dar în toate scrierile de valoare acumulate în cursul veacurilor nici un cuvânt rău despre conaționalii Maghiari, Sași sau Țigani. Cei ce meritau erau lăudați, chiar domnitori de etnie Maghiară de ar fi fost, iar cei care meritau oprobriul erau criticați chiar români sadea de ar fi fost. Este o cultură adevărată, nu politică de fațadă. Nu mai zic de
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
nu vreau să-l las. Ai mei au rămas fideli obiceiurilor noastre, și nu s-au emancipat deloc. Copilul nu are ce învăța nici de la ei și nici de la rude. Doar rele. Nu vezi ce se întâmplă pe străzile Parisului? țigani ce mă fac de rușine, cerșind,furând.. Nu cred că, vreodată, etnia asta se va civiliza. -Dar tu cum ai reușit, Boby? - Norocul meu a fost că mi-a plăcut școala și am întâlnit un profesor care mi-a acordat
NOROC NESPERAT NUVELĂ- ULTIMA PARTE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1487509779.html [Corola-blog/BlogPost/384760_a_386089]
-
frică s-o las să se ducă singură la școală tocmai din Militari, să trverseze Bucureștul cu tramvaiul. A venit eri un bombardament de a întors Bucureștul cu susul în jos, mi-a venit să și râd când striga un țigan din Ferentari :,, mooo, american, mai acana cu bombardeaua că mi-ai stricat șandramaua !” Și cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba și i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
undeva pe cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi venea să mai și râd de el cu moartea în spinare. Că-mi povestise cum se-mbătase el de bucurie
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre! Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța peste gard. Atunci dormea aici, în atelier, lângă nea Ghiță, alt pripășit fără familie și
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Ionescu admirând motorul. -Îți place, băiete, să fii mecanic? -Îmi place! -Atunci, aruncă nuiaua aia și rămâi la moară! Nu s-a întors acasă cu tuțu, dar nu s-a despărțit de teribila lui nuia.Cât a încercat și Anton țiganul să i-o fure! I se pusese și ăstuia pata că nuiaua e fermecată. Că...de când a venit ăsta micu’ cu nuiaua lui...armăsarii cei negri ai domnului Ionescu se reped la el cu copitele, să-l strivească, nu alta
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
poruncă lui nea Ghiță să păzească nuiaua lui Tudorel ca pe ochii din cap și să nu-i dea voie să plece până nu se întoarce de la Piatra. Cu toată grija patronului, tot n-a scăpat de ura turbată a țiganului. Îl trimitea să-i aducă o cheie fixă și-l bătea cu ea peste degete. Că...”eu te-am trimis după cheie fixă 15-17 și tu vii cu cea de 17-19?” Crezi că așa se învață mecanica?” Și dă-i
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului În 1776 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dădea dispoziții pentru țigani. Una
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului În 1776 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dădea dispoziții pentru țigani. Una dintre dispozițiunile domnitorului
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
Istorie > ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului În 1776 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dădea dispoziții pentru țigani. Una dintre dispozițiunile domnitorului prevedea că vor fi considerați țigani (adică sclavi) în urma căsătoriilor mixte moldoveni cu țigani, doar după tată și mamă, iar nu după bunici: "Și aceste pricini ale acelor corciți se vor cerceta numai de pe tată, și
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
NU ȘI DUPĂ BUNICI. Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului În 1776 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dădea dispoziții pentru țigani. Una dintre dispozițiunile domnitorului prevedea că vor fi considerați țigani (adică sclavi) în urma căsătoriilor mixte moldoveni cu țigani, doar după tată și mamă, iar nu după bunici: "Și aceste pricini ale acelor corciți se vor cerceta numai de pe tată, și de pe mamă, iar după moși și moașe, hotărâm domnia mea
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului În 1776 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dădea dispoziții pentru țigani. Una dintre dispozițiunile domnitorului prevedea că vor fi considerați țigani (adică sclavi) în urma căsătoriilor mixte moldoveni cu țigani, doar după tată și mamă, iar nu după bunici: "Și aceste pricini ale acelor corciți se vor cerceta numai de pe tată, și de pe mamă, iar după moși și moașe, hotărâm domnia mea să nu se socotească, nici să se caute
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
să se caute. Și întărim anaforaoa aceasta, și cu a nostră domnească, iscălitură și pecete. Ion Grigore Ghica Vv. 1776 Ghenarie 25." Sursa: Peretz, Ion , Curs de istoria dreptului român. Vol. 4, pag 48 : Hrisoavele domnești.1931, București Reflectați...Unii țigani care-și neagă originea și nu știu limba romani, spun "eu nu sunt țigan, doar mama și tata sunt țigani". E serios, chiar am auzit asta de la un țigan mai negru ca mine... ONGiștii rrrrrromi care nu au auzit în
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]