12,690 matches
-
părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor mic”. Întemeierea târgului este atestată prin hrisovul domnesc din 18 august 1780. Progrese în organizarea serviciului poștal Nu se cunoaște precis modul de organizare al serviciului poștal în noul ținut, dar se știe că domnul Moldovei Constantin Ipsilanti(7 martie 1799-28 iunie 1801) s-a ocupat intens de repararea drumurilor și podurilor, a releelor de poștă, sporind numărul de cai etc. A organizat serviciul poștal, cu orare și curse regulate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
intens de repararea drumurilor și podurilor, a releelor de poștă, sporind numărul de cai etc. A organizat serviciul poștal, cu orare și curse regulate. Fălticenii, nu putea rămâne în afara acestor preocupări, dacă ne gândim că aici își avea sediul isprăvnicia ținutului și tot pe aici se făcea legătura cu Suceava. Cert este că Țările Române au fost nevoite, între anii 1711-1821, să accepte desfășurarea mai multor războaie pe teritoriul lor, să întrețină armatele beligerante, să presteze obligații în bani sau produse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în două mahalale: mahalaua bisericii vechi ăSfântul Ilie/albă) și mahalaua bisericii noi (Adormirea/roșie). Toți cei 6 slujitori de la Poșta din Fălticeni, se aflau cu domiciliul în mahalaua roșie. La Fălticeni, era o stație de poștă. Alte stații în ținutul Sucevei se aflau la locul numit Iorcani ăIurcani) nu departe de Tătăruși și la Topile ăTochileli) în apropriere de Pașcani, desigur înființate cu mai mult timp înainte. De la Fălticeni până la stația de poștă Iorcani erau cam 28 de km. Stația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
orarele curselor poștale au suferit modificări. Au dispărut unele stații și s-au întemeiat altele, cum au fost cele de la Drăgușeni, apoi de la Cristești și Ruginoasa. Dacă în 1826, după cum rezultă din contractul de arendare, plicurile oficiale se trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier care conducea o căruță de poștă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și-a început activitatea după 22 noiembrie 1854. Moldova era obligată să asigure mijloace de transport și să înființeze stații de poștă la dispoziția armatei austriece, în localitățile unde erau dislocate trupe. Stațiile de poștă ofereau servicii contra cost. În ținutul Sucevei au existat stații principale la Fălticeni, Drăgușeni și Pașcani, dotate fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la Miroslovești dotată cu 2 căruțe, 4 hamuri și 4 cai. Prin 1857, poștele de la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cea pentru înființarea consiliilor județene, din 1864, transformă denumirea de ținut în județ. Județul era condus de un prefect, ajutat de un subprefect și de un consiliu județean. Noile denumiri au fost folosite și înainte de această dată. În 1857, Isprăvnicia Ținutului Sucevei și-a schimbat denumirea în Administrația Ținutului Sucevei, iar din anul 1860, în aceea de Prefectura Districtului Suceava. Teritoriul județului era împărțit în plaseăcu subprefectură de plasă), iar plasele în comune. În anul 1864, județul Suceava era împărțit în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
denumirea de ținut în județ. Județul era condus de un prefect, ajutat de un subprefect și de un consiliu județean. Noile denumiri au fost folosite și înainte de această dată. În 1857, Isprăvnicia Ținutului Sucevei și-a schimbat denumirea în Administrația Ținutului Sucevei, iar din anul 1860, în aceea de Prefectura Districtului Suceava. Teritoriul județului era împărțit în plaseăcu subprefectură de plasă), iar plasele în comune. În anul 1864, județul Suceava era împărțit în patru plase: Moldova cu reședința la BărăștiăBoroaia Râșcăi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
adică uniformă, încă de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. În anul 1852, curierii, factorii și slujitorii Direcțiunii Poștelor din Moldova erau obligați să poarte uniforma slujitorilor ministerului de finanțe și o geantă mică la piept, iar factorii distribuitori de la reședința ținuturilor să poarte ca semn distinctiv o șapcă de piele sau mușama cu inscripția orașului și o geantă de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a interferentei etniei române cu alte etnii: germană și maghiară în Transilvania, rusă și turcă in Dobrogea, ucraineană în Nordul Moldovei, sârbă în Banat. Se adaugă evoluția diferențiată a unor populații în așanumitele „țări” (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc), noțiunea de „țară” Măști din Maramureș Cimitirul vesel de la Săpânța având un sens de unitate etnică și de valori spirituale, și nu de teritoriu politic. 6. Obiceiurile sunt alte elemente de folclor a căror valoare stârnește interesul turiștilor. Cele mai multe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre cele mai diverse: cârnatul de legume, plăcinta cu ciuperci, zacusca și salata de ghebe. În Moldova, obiceiul preparării borșurilor a fost dus la nivel de artă, fie că este vorba de borșul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
noastră, în special mânăstiri, biserici fortificate, catedrale, ca și credința în cele sfinte a unei mari părți din populația țării. Fie că este vorba de vechi biserici, de schiturile retrase sau de cunoscutele mânăstiri medievale, unele regiuni precum nordul Moldovei, ținutul Neamțului și Subcarpații Getici, adună, în fiecare an, mii și mii de vizitatori, atrași de renumele lăcașurilor monahale, de frumusețea arhitecturală a acestora, de frumusețea locurilor sau de faima duhovnicilor de pe aceste meleaguri. Cele mai cunoscute pelerinaje sunt cele legate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin mobilier, covoare, așternuturi și specialități culinare variate, servite în veselă specifică. 4. Satele cu obiective de artă și istorice cuprind satele cu mânăstiri celebre în Bucovina (Putna, Sucevița, Dragomirna), ținutul Neamțului (Agapia, Văratic) și în Subcarpații Getici (Cozia, Tismana). 5. Satele peisagistice și climaterice se impun prin prezența unui cadru natural atractiv, departe de aglomerație, oferind posibilități de plimbare, drumeție, helioterapie, de exemplu: Bran, Moeciu și Fundata în Culoarul Rucăr-Bran
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
formelor de exploatare, impuse cu dificultate aici, au încercat să remedieze această stare de lucruri prin diversificarea culturilor, specializarea pomi - viticolă sau zootehnică, zonarea conform potențialului pedoclimatic, pe baza unor studii care vizau să transforme zonele mai înalte într-un ținut cu livezi și vii, iar pe cele mai joase să le specializeze în culturi tehnice (soia, floarea soarelui), capabile să furnizeze, alături de cereale, suplimentele nutritive necesare unui șeptel diversificat. Dacă această politică a fost sau nu dusă la capăt, dacă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Pașcani Primele cooperative de credit din România au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX - lea, adoptând sistemele germane Raiffeisen și Schulze - Delizsch. Asemenea asociații de economie, credit și ajutor mutual au luat ființă în acea perioadă în ținutul Bistriței din Ardeal, în anul 1851, în orașul Brăila, port la Dunăre, în anul 1855, în satul Brad din județul Roman în 1860, în comuna Rășinari din județul Sibiu, în 1867 și în București, în 1870. În perioada imediat următoare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
și mai puțin la cel montan, fapt regăsit și în cercetările de dată mai recentă. În anul 1974, A. Bone publică lucrarea "Sur le gisement de la Roumanie et sur le gris carpatique", în care sunt incluse note privind petrolul din ținuturile Prahovei. Mențiuni asupra unor zone din sectorul subcarpatic al Prahovei se întâlnesc și în studiile lui Gr. Cobalcescu, Nicolae Andrurov și Popovici Hateg. După anul 1900, sunt întocmite studii de către geografi, studii în care, urmărind problemele generale ale cadrului natural
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mi-ai părut / Și prea puțin femeie". În loc de a aprinde, prin puterea creatoare a iubirii, un astru pe cer promis nemuririi ("In calea timpilor ce vin / O stea s-ar fi aprins"), ființa îndrăgită coboară din sfera lucrurilor perene în ținutul comunului: Căci azi le sameni tuturor / La umblet și la port". Acel cutremur mutațional ("Tu trebuia să te cuprinzi/ De acel farmec sfânt") care să preschimbe iubirea și iubita în entități nepieritoare, nu a avut loc, și cele două sfere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
răspunde-n Ursa Mare"; ".Oaspeți suntem/ în tinda luminii/ cu cerul vecini"; S-a întors, ah! în lume-o stea/ mi-s arse mâinile de ea"; În seara aceea ceva se schimbase nespus/ aici-n pământeana epocă/ și-n megieșe ținuturi lunare de sus". Dacă Arghezi vrea să se simtă în infinit "acasă", Blaga ar voi să-și facă zare din pridvor. El își "dezmărginește gândul pe măsura înaltă a firii", pentru ca istoria sufletului să se desfășoare pe nemărginitele dimensiuni: dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
aceea pe teritoriul haitei lui Arus; să fi fost membrii familiei lui Lupino pe undeva, prin zonă, și marele conducător să nu fi prins de veste? Greu de crezut. Dar Arus și-a trimis lupii tineri să marcheze încă o dată ținuturile care, oricum, erau inspectate zilnic, de cînd cu această nouă împărțire a pădurii. N-ar fi permis pentru nimic în lume ca acum, cînd haitei îi rămăsese în stăpînire o porțiune atît de restrînsă, să împartă teritoriul cu nici un alt
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
cu infinită blîndețe, șeful pe Lupino. Așa este, Mare Arus, îmi place. Mă ajută să-mi limpezesc gîndurile. Și, mai mult decît atît, sînt mereu uimit de frumusețea locurilor. Descopăr, de fiecare dată, ceva nou, chiar dacă am ajuns să cunosc ținuturile ca-n palmă; și învăț în fiecare zi ceva nou. Asta nu mă miră deloc, Lupino. Neamul nostru a trăit dintotdeauna cu drag de pădure. N-am avut alt prieten mai apropiat decît ea, și dacă am respectat-o și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Nu se mai auzi nimic, iar pe miros, din păcate, nu se putu bizui: vîntul bătea dintr-o direcție total nefolositoare lui. Încetul cu încetul, se lumina de ziuă. Pădurea prindea viață, aprinzînd scînteia încrederii în sufletul puiandrului. Va răscoli ținuturile astea, dincolo de cel mai îndepărtat punct în care ajunsese vreodată pînă acum; va căuta o informație cît de mică de care să se poată agăța pentru a-și continua cercetările. La urma urmelor, aici, în această pădure l-a descoperit
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nu mai conta. Important era acum, cînd căldura trezea animalele la viață, să aibă un spațiu în care să se știe în siguranță, pe care să-l poată folosi după bunul lor plac, fără ca altcineva să-l poată revendica. Atîtea ținuturi minunate, care le-ar fi putut fi casă, întîlniseră în lungile lor pelegrinări... Niciodată nu-și imaginaseră cei doi că, în cele din urmă, vor ajunge să lupte chiar pentru un locșor numai al lor. Dar timpurile îi prinseseră aici
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lumina soarelui. Am cunoscut multe animale la viața mea. Dar povestitor mai priceput la vorbe decît era lupul acesta, îți jur că nu există. Părea să cunoască, nefericitul, jumătate din lumea asta; povestea despre călătorii nesfîrșite, despre anotimpuri ciudate și ținuturi nemaiîntîlnite. Și era grozav de așezat și incredibil de imparțial. În scurt timp, cuvîntul lui a devenit la fel de ascultat precum cel al marilor noștri înțelepți. Îl veneram. Lupino ascultase fără să îndrăznească a-l întrerupe. Era o relatare zguduitoare și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
aceea dacă ar fi știut de la început ce avea să-l aștepte? Își punea uneori întrebarea; și adesea fu nevoit să admită că era copleșit. În primul rînd, nu avu de ales: trebui să urmeze calea drumului printre lupi. Străbătea ținuturi necunoscute; pentru a se fi făcut ascultat de alte animale, prea mult timp și prea complicate strategii i-ar fi fost necesare. Așa, cu lupii, măcar știa de la început la ce să se aștepte. Lupii atacau și abia apoi întrebau
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ezita să o facă. Dintr-o dată, Lupino își aminti străfulgerat: Dar, domnule, n-am înțeles nici atunci și, crede-mă, nici acum nu găsesc logica mișcării tale: ai mers atîta amar de drum să o cauți pe mama; ai răscolit ținuturi neumblate, ai interpelat animale necunoscute. Apoi, dintr-o dată, ai hotărît să te întorci exact de unde ai plecat. Ești bun să-mi explici de ce ai procedat așa? Nu mă mir că-ți pare bizar. Un gînd neverosimil mă călăuzește, și teamă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]