4,028 matches
-
mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului Iosif, bărbatul meu, să luăm prunele ce
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
un eveniment în curtea Ministerului, unde Daniel Constantin îi înmânează personal certificatul de atestare a produselor tradiționale. În ianuarie 2015, Daniel Constantin îl invită la un târg eco din Berlin. Mai mult, se creează și o asociație de promovare a țuicii din Argeș, în care patronul "făbricuței" e cooptat și care primește sprijin din partea Consiliului Județean. În mai 2015, Daniel Constantin vizitează "făbricuța" împreună cu o delegație uriașă din Ministerul Agriculturii și cu prefectul județului - Mihail Adrian Oprescu, schimbat din funcție de Cioloș
Narcisa Iorga dă de pământ cu patronul Brădet: Cine este de fapt? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101359_a_102651]
-
20 din "Profiriu de Dobrovăț" (1937), 20 din "Pelin de Segarcea" (1937), 15 din "Burgogne Românesc" (1937), 15 din "Cabernet de Rușețu" (1937) și 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat și cinci sticle de "țuică de Glâmbocelu" (din 1931) și trei de țuică "Domeniul Coroanei" dar și 60 de sticle Bere de Azuga și 150 de sticle de apa minerală Broșteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat și cinci litri
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
Pelin de Segarcea" (1937), 15 din "Burgogne Românesc" (1937), 15 din "Cabernet de Rușețu" (1937) și 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat și cinci sticle de "țuică de Glâmbocelu" (din 1931) și trei de țuică "Domeniul Coroanei" dar și 60 de sticle Bere de Azuga și 150 de sticle de apa minerală Broșteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat și cinci litri de Coca Cola. Personalul castelului a băut 20
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
o bată pe mama ... XXVI. INTERVIU - MARIUS MOISA - VIEȚI TRANSFORMATE, de Ioan Ciobota, publicat în Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011. MARIUS MOISA Am devenit un om nou. Important era dacă am băut găleată de vin și kilu' de țuică. Am privit la Dumnezeu și am văzut că viața trebuie să fie altfel. Cei din jur să-L vadă în mine cu adevărat pe Isus, Cel care mi-a mântuit viața. Marius Moisa: Înainte de a ma întoarce la Dumnezeu și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
fratele meu îmi spunea că există Dumnezeu, îi răspundeam: „Nu există pentru că eu nu-L văd și nu-L simt”. Citește mai mult MARIUS MOISAAm devenit un om nou.Important era dacă am băut găleată de vin și kilu' de țuică.Am privit la Dumnezeu și am văzut că viața trebuie să fie altfel.Cei din jur să-L vadă în mine cu adevărat pe Isus, Cel care mi-a mântuit viața.Marius Moisa:Înainte de a ma întoarce la Dumnezeu și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
largă“ începea și se termina peste drum, la o mătușă, femeie înțeleaptă care lucrase o vreme și la un patron arab, maică-sa o adăposti acolo și îi spuse să fie fără grijă că, după ce mai bea o sticlă de țuică, va ști ea cum să-l convingă pe taică-său și tot neamul lui de sărăntoci și păguboși să se poarte creștinește. În consecință, a doua zi, sfârâind de sete și cu genunchii moi, tatăl începu să facă, în fundul curții
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
nu e cam cald? Dacă te înmoi și nu mai ai chef de muncă ? - N-ai frică, am motorul pe injecție directă.Adu o ceașcă și-n două ore suntem gata. Aduc ceașca și dintr-o înghițitură o golește. - Bună țuică ai ! Tare ca piatra asta pe care trebuie s-o sap eu. Începe în sfârșit activitatea. Răsuflă greu la fiecare tîrnăcop de parc-ar sparge stânca de pe munte. Pe la al cincilea se oprește ca să se șteargă de sudoare.Privirea îi
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1423674339.html [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
in războiul cu ele. Atunci salteaua primăriei coboară la o înalțime de trei metri deasupra solului și apare primarul Io Io Io pe fotoliul sau așezat deasupra saltelei. Pufăie dintr-o pipă, iar într-o mână are un pahar cu țuică golit pe jumătate. - Fane...ești bine!? zice el, după care scoate două pufăieli din pipă. - E ok, ok...ok!... toată lumea trebuie să-și vadă de ale ei, noi cu ce putem o să ținem pasul...că doar n-o să ne răzvrătim
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1480025366.html [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
de mâța de coadă și atunci și acum. Legionarii nu mănâncă? Dar nemții? Unii s-au dus, alții sunt pe ducă, numai tu ne rămâi pe cap!, îi zise Toader golindu-și sufletul în fața celor adunați la un păhărel de țuică. Sătenii rânjiră. - Eu aș zice Toadere, că atâta vreme cât mai ai gât, trebuie să ai grijă de cap. Nu de alta, dar ar fi păcat să ți-l pierzi taman acum! nu se lăsă subofițerul. - Nu-i duce tu grija capului
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
nume de familie și de botez, dar nu cred că sunt numele mele reale. Merg la școală, seara dorm la cămin, îmi dau voie ziua, să vin să câștig un ban. Pentru asta trebuie să dau seara supraveghetorului de-o țuică din banii câștigați. -Spune Gilă, cât câștigi pe zi? -În zile norocoase câștig până la 60 de lei, din care 30 îi dau pedagogului, altfel mă pedepsește. -Primești bani și din cerșit? -Nu,doar dacă prestez, nu-mi trebuie bani nemunciți
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1483528893.html [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
le fierbi dovleac cu mălai și tărâțe, dimineața să le dai boabe, măsura o găsești în magazie; la păsări să le dai grâu; pentru mine seara, după ce termin cu caii, să-mi aduci din pivniță o jumătate de kil cu țuică. Să nu-mi pui întrebări, nu-mi place să vorbesc mult. Când sunt băut, să nu fii în preajma mea, că te lovesc, mai bine ocolește-mă! Fiul tău să nu-mi stea în picioare , să se pitească, când mă vede
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1483528893.html [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
este pe acolo. Blocul avea încălzire centrală așa se face că puteau sta destul de lejer. Matei a adus în bucătărie slănină și cârnați, iar din bucătărie au luat pâinea aceea ardelenească de casă și ceapă. Într-o mică damigeană era țuică de prune, iar în alta era vin adus tocmai de pe lângă Turda. Fata făcea pe gazda tăind slănina, pâinea și cârnații. Matei a turnat în niște păhărele țuică și au început să mănânce destul de înfometați. În tot timpul cât au mâncat
13 ZMEURICA; O ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1420409014.html [Corola-blog/BlogPost/352235_a_353564]
-
luat pâinea aceea ardelenească de casă și ceapă. Într-o mică damigeană era țuică de prune, iar în alta era vin adus tocmai de pe lângă Turda. Fata făcea pe gazda tăind slănina, pâinea și cârnații. Matei a turnat în niște păhărele țuică și au început să mănânce destul de înfometați. În tot timpul cât au mâncat cei doi nu au vorbit mai nimic. Discuția avea să se desfășoare în următoarele ore... Va urma alt episod... Referință Bibliografică: 13 ZMEURICA; O ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ / Mihai
13 ZMEURICA; O ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1420409014.html [Corola-blog/BlogPost/352235_a_353564]
-
am auzit TOTUL (așa ca prin vis) de acolo din spatele zidurilor direct prin perete cum vine cum trece pe uliță C â n t e c u (L) mândru și tainic glorios și rebel printre gemete rugăciuni și miros de țuică fiartă cobora și urca până în burta mamei DOAMNE cum pictau ursitoarele pereții de carne cu propriile chipuri tatăl meu nu era acasă tata era plecat cu bărbații la raion la regională își tăiase (din greșeală) degetul ăla de la rădăcină și
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
ei nu depășește un metru. O încăpere de la subsol, destul de mare, a fost gândită pentru a funcționa cu rol de cramă. Aici și‑au găsit locul multe butoaie din stejar cu capacități de 50, 100 și 200 litri pentru păstrarea țuicii și a vinului. Pe pereți erau agățați știuleți de porumb. Exista și o masă lungă, cam pentru 12 persoane, făcută din scânduri groase din lemn de stejar și fasonată ca și cum ar fi fost veche de mai multe zeci de ani
Vila Lac 3, informații din interior de la Dej până la Băsescu și Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103289_a_104581]
-
din lavandă și trandafiri, articole din piele, costume populare, ii, cămăși, pălării, basmale, magiun, dulcețuri, prăjituri de casă, cozonaci, ciocolată de casă, turtă dulce, înghețata la butoi, salam de biscuiți, covrigei, plăcinte, scovergi, poale-n brâu, alivenci moldovenești, sarmale maramureșene, țuica, palinca, vin fiert și multe altele. Când sosește Moș Crăciun în târg Casa lui Moș Crăciun vă fi deschisă în perioada 1 - 24 decembrie, în intervalul orar 11,00 - 13,00 și 17,00 - 22,00. Aici, într-un decor
Luminile de sărbători, aprinse în Capitală odată cu deschiderea Târgului de Crăciun by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104152_a_105444]
-
Peste pietre, apa curge Murmurând încetișor. O beau cerbi și căprioare, Ea e limpede mereu; De ea, capul nu ne doare, Nici nu face trupul greu. Las’ să bea deci, vin, bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea. Spirtul, țuica și rachiul: Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează în Cartea mai sus menționată, rămasă mie drept scumpă amintire de la tatăl meu Ștefan, născut în anul 1910. Aceste versuri au devenit cântec. CRISTALINA APĂ De Margareta Mariana Saimac
APA de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1456052061.html [Corola-blog/BlogPost/370093_a_371422]
-
mai 1962; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 504 din 30 mai 1962 privind unele măsuri pentru asigurarea cazării muncitorilor constructori, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 948 din 24 septembrie 1962 privind stabilirea prețurilor de vânzare pentru vinuri, țuică și rachiu natural; - Hotărârea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri nr. 1.052/1962 privind îmbunătățirea învățământului seral și fără frecvență de cultură generală și superior, publicată în C.H.D. nr. 32 din 10 noiembrie 1962, cu modificările ulterioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]
-
și de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89 , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 39 din 13 februarie 2008, prezentele norme definesc termenii utilizați privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin și stabilesc autoritățile responsabile cu verificarea respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008 și cu verificarea pe piață a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
rachiu de drojdie de vin și stabilesc autoritățile responsabile cu verificarea respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008 și cu verificarea pe piață a etichetării acestora. ... (2) Prevederile prezentelor norme se aplică băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, din producția internă. ... (3) Operatorii economici care desfă��oară o activitate în domeniul producției și comercializării băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
aplică băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, din producția internă. ... (3) Operatorii economici care desfă��oară o activitate în domeniul producției și comercializării băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin au obligația de a respecta prevederile prezentelor norme. ... Capitolul II Definiții și cerințe tehnice Articolul 2 În sensul prezentelor norme, definițiile și cerințele tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
fabricare a produsului finit, care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale. Capitolul III Definirea, descrierea și prezentarea băuturilor tradiționale românești Articolul 3 În funcție de tehnologia de fabricație, de materiile prime și materialele folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
3 În funcție de tehnologia de fabricație, de materiile prime și materialele folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]