18,258 matches
-
Până în anul 1938, numărul factorilor rurali a ajuns la 40, înregistrându-se creșteri față de anul 1923, la Fălticeni(2), Pașcani(2) și la Boroaia (1). În tot județul existau 32 circumscripții poștale rurale principale și 8 circumscripții secundare, cuprinzând toate așezările. Circumscripțiile erau simple, iar pentru deplasare, factorii poștali continuau să folosească mijloace hipo proprietate. După zece ani, în 1948, se aflau în serviciu 39 factori rurali de circumscripție și 6 factori rurali locali. Între timp, itinerariile unor circumscripții suferiseră modificări
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
deservea o circumscripție. Numai la Fălticeni exista o circumscripție dublă, deservită de doi factori poștali rurali, care lucrau alternativ, câte trei zile pe săptămână. În această circumscripție se parcurgea 45 de km într-o cursă, se distribuiau trimiteri în trei așezări și se efectua schimb de expediții cu Of. PTT Mălini. Toate itinerariile circumscripțiilor poștale rurale din județ însumau 1.203 km, majoritatea depășind 25 km, unele treceau de 40 kmăcirc. Nr. 30, Boroaia 40 km, nr. 17, Pașcani și nr.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
362 km. De regulă, factorii poștali rurali nu lucrau decât cinci zile pe săptămână. În aceste zile, factorii străbăteau toate localitățile prevăzute în itinerariile circumscripțiilor poștale. Numai în trei circumscripții(nr. 4, 7 și 8) aparținând de Of. Fălticeni, unele așezări: Leucușești, Mihăiești, Movileni și Mesteceni, cu 2.459 de locuitori, erau deservite de două ori pe săptămână, iar altele: Dumbrăvița de Sus, Dumbrăvița de Jos, Cotu Băii, Brădățel, Botești, Răbâia, Țolești, Manolea și Boura, cu 7.003 locuitori, erau deservite
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
reveneau peste 3.700 de locuitori, iar unui factor local peste 2.400 de locuitori. Factorii rurali deserveau 3 localități de șase ori pe săptămână, 135 de cinci ori, 9 de trei ori, 4 de două ori și o singură așezare numai când era cazul. Cei mai mulți locuitori, peste 92%(132.460) erau deserviți în toate zilele săptămânii, în afară de joia și duminica. Factorii poștali locali deserveau toate localitățile în fiecare zi lucrătoare. În anul 1948, numărul unităților poștale de deservire a populației
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anului 1936, iar în anul următor, s-a mai angajat încă o telefonistă la Fălticeni și câte un cantonier la Lespezi și Baia. În anul 1938, rețeaua telefonică județeană ajunsese la 460,5 km; cuprindea toate comunele rurale și unele așezări mai importante. Cu unele modificări nesemnificative, situația aceasta s-a menținut până în aprilie 1942, când printr-un decret-lege, serviciul telefonic al Ministerului de Interne și rețelele telefonice ale prefecturilor de județ, au trecut la Direcția Generală a Poștelor, Telegrafelor și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
orele 06,30-21,30. Începând din anul 1952, presa, corespondența și celelalte trimiteri se distribuiau în toate zilele săptămânii, factorilor poștali asigurându-li-se ziua liberă. Ziarele și publicațiile periodice trebuiau să ajungă, în ziua apariției, până în cea mai izolată așezare, în scopul “informării și culturalizării oamenilor”, ceea ce a determinat înmulțirea distanțelorăsectoarelor) de distribuire și al circumscripțiilor poștale. În 1968, teritoriul orașului Fălticeni era împărțit în 7 distanțe de distribuire, față de 4 câte avea în 1948. În mediul rural existau 22
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Câte două distanțe de distribuire exista la oficiile Tudora și Udești. Factorii poștali, urbani și rurali locali, executau de regulă o singură cursă de distribuire pe zi. Cele 37 de circumscripții poștale rurale existente la 15 februarie 1968, cuprindeau toate așezările nedeservite de agenți autorizați și de factori poștali locali. Transportul trimiterilor se efectua cu mijloace hipo, pe baza unor itinerarii precis determinate. Până în decembrie 1961, pentru evitarea întârzierilor în distribuirea telegramelor, curierii telegrafici de la Of. Fălticeni, înmânau destinatarilor telegramele și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în așteptarea sosirii mijlocului de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Factorii poștali plecau cu întârziere pe teren și nu reușeau să distribuie în totalitate corespondența și presa în ziua sosirii. Cei de circumscripție nu ajungeau în toate așezările prevăzute în itinerar, nu colectau numerarul de la toate magazinele cooperației de consum, se întorceau târziu la lichidarea cursei. În multe cazuri mijloacele auto amenajate în mod special pentru transportul valorilor erau înlocuite cu altele total necorespunzătoare și din punct de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de organizare politică de tip statal în evul mediu, bazată pe autoritatea cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, având un număr mic de locuitori. cântar format dintr-o pârghie cu brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb grătar han haraci și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special format din mai multe blocuri de alamă prevăzute
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
valuri de pământ, șanțuri, arme, podoabe, unelte, monede. Cele mai multe urme ale stăpânirii romane apar pe teritoriul vechilor orașe, precum Apulum, Potaissa, Napoca și, mai ales, în capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Rămășițe ale locuirii romane apar și în vechile așezări cu funcție minieră Alburnus Major (Roșia Montană) și Ampelum (Zlatna), Dacia fiind principalul furnizor de aur și argint pentru Imperiu Roman. Teritoriul era apărat de un sistem de castre romane, construcții impresionante care au constituit elemente de polarizare a populației
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mormintele a trei domnitori români (Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru I. Cuza); Catedrala romano-catolică de la Alba - Iulia, din secolul al XIIlea, unde se află mormântul lui Iancu de Hunedoara ș.a.. Bisericile din lemn păstrează un loc distinct între celelalte așezări ecleziastice sintetizând atât smerenia cât și bunul gust, reflectate în prelucrarea lemnului. Construite în totalitate din lemn (căpriori, pereți, acoperiș, cruci, mobilier), ele sunt remarcabile mai ales pentru tehnica îmbinărilor și a motivelor ornamentale realizate prin dăltuire și crestare. Înalte
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
9 turnuri ce au rezistat timpului. Perioada secolelor XV-XVII este cea mai prosperă din punct de vedere economic pentru orașul de pe Târnava Mare, fiind asemănat, în documentele vremii, cu orașele mari din vestul Germaniei. Atributul principal era comerțul cu alte așezări din Transilvania și Țara Românească. La începutul secolului al XVI-lea, orașul devine și un important centru artistic, reunind activitatea unor pictori, sculptori în lemn și piatră, creatori de mobilier și meșteri ai orgilor, din Königsberg, Salzburg, Boemia, Tirol și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mondial UNESCO. 3. Localizați principalele obiective cu rol strategic din perioada feudală, construite în Transilvania, Moldova și Muntenia. 4. Identificați principalele obiective cultural-istorice din județul vostru. 5. Caracterizați trei mânăstiri aflate pe teritoriul județului vostru, referindu-vă la următoarele aspecte: așezare, număr de persoane, legenda construirii, atestarea documentară, istoria lăcașului, hramul așezământului, episcopia de care aparține, posibilități de acces ș.a.. 72 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 4.1. Infrastructura turistică de transport Include totalitatea căilor de comunicație care converg către arealele geografice de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Praid (Harghita). 2. Satele pescărești și de interes vânătoresc, ce oferă forme de agrement care vizează pescuitul, vânătoarea, foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obiectivelor turistice și de mijloacele care pot facilita activitățile specifice acestui domeniu, Ielenicz M. și Comănescu L. (2006) consideră că unitățile taxonomice care reflectă resursele turistice ale unui teritoriu sunt: centrul turistic, zona turistică și regiunea turistică. Centrele turistice sunt așezări urbane sau rurale care dispun de mai multe obiective turistice și de o infrastructură turistică suficientă (căi de comunicații, unități de cazare și de alimentație publică, diverse servicii). Zonele turistice sunt teritorii caracterizate prin prezența unui număr însemnat de obiective
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului); lacurile de acumulare de pe Dunăre (Porțile de Fier) și Olt (Cozia, Călimănești, Govora) ca și lacurile cu origine carstosalină (Ocnița, Săcelu); izvoare minerale (Olănești, Călimănești-Căciulata) și termale (Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești); așezările monahale din secolele XVII - XVIII; celebrele opere de artă ale marelui sculptor Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu; fondul etnografic consistent și autentic, cu o diversitate de produse realizate din lemn, piatră, metal, țesături, specifice satelor mehedințene, gorjene și vâlcene. Regiunea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai importante induse de activitatea turistică sunt: reducerea depopulării, mai ales în teritoriile în care turismul se practică tot anul; creșterea demografică a regiunilor aflate sub incidența fluxurilor turistice, cum se întâmplă, de exemplu, în localitățile litorale și în unele așezări montane (Culoarul Bran - Rucăr, Valea Prahovei ș.a.); apariția de noi locuri de muncă, în hoteluri, restaurante, transport și comerț, atât cu caracter permanent cât și cu caracter sezonier. Turismul interacționează cu celelalte ramuri economice, stimulând, de obicei, dezvoltarea acestora. Influențează
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
distanța față de obiectivele turistice care se abat de la traseu, identificarea unui alt drum pentru întoarcere etc.. 7. Elaborați un proiect care să prezinte un județ din punct de vedere turistic, urmărind elementele de mai jos: - aspectele generale ale teritoriului caracterizat: așezare geografică, scurt istoric, nivel de dezvoltare social-economică;obiectivele turistice naturale; - obiectivele turistice antropice; - programele și itinerarii turistice care pot fi practicate în cadrul județului;ofertele de servicii ale unităților de primire turistică; - posibilitățile de agrement (sportive, cultural-artistice, discoteci ș.a.); - căile de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care au rămas în casa bătrânească, cu fântână în curte, cu budui din piatră cioplită ce se află în stânga casei. Tot în stânga se află și ulița pe care urcă dimineața vitele satului spre pășune, iar seara cobor de la păscut. O așezare foarte frumoasă pentru că prin față trece ulița mare, azi șoseaua județeană. Iar peste drum se află casa lui Toader, fiul cel mare a lui Petrache Cioabă. Cioabă avea doi boi mari ca din povești. Când a venit Colectivul i-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
drac cu chip de om. Urmașii lui au murit, grăbindu-se să i-o ia înainte ca să i se șteargă numele de pe pământ, rămânându-le casele pustii, care mai apoi au fost dărîmate, de parcă n-ar fi fost urmă de așezare omenească pe acel teren. Petrache al Grapinei Grapina a avut mulți copii, printre care și pe Petrache. Rămas orfan de tată la vârsta de șapte ani, Petrache a fost nevoit să muncească de mic. Anii s-au scurs și Petrache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
teritoriului studiat. Hărțile topografice, atât în faza de documentare, cât și în cea de teren, au permis delimitarea unității naturale luate în studiu și cunoașterea preliminară a cadrului natural și a unor elemente social - economice, căi de comunicație, rețeaua de așezări umane, modul de utilizare a teritoriului. Dintre hărțile tematice, harta geologică, unele hărți morfologice, harta climatică, harta hidrologică,hărți ale utilizării teritoriului în diferite perioade de timp au completat și au sprijinit informația preexistentă scrisă. Tot în etapa de documentare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria limitrofă., au reprezentat o arie de veche populare, care datează aproximativ din epoca neolitică (începutul mileniului al III-lea î. de Hr.), când s-au constituit primele așezări stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în lungul văilor, unde erau cultivate terenurile cele mai fertile. Dovezi în acest sens există, urme ale culturii materiale fiind descoperite lângă satele Arsura și Duda (în cuprinsul Depresiunii Huși), cât și în regiunile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate de situl restrictiv, afectate de alunecări sau inundații, cu puțin teren disponibil sau părăsite de o parte din locuitori, atrași de așezările noi, au rămas la aceleași dimensiuni ale vetrelor (exemplu, satul Pâhna, în apropiere de confluența cu Crasna). În același timp s-au format și o serie de sate noi: Valea Grecului, Chersăcosu, Voloseni, iar târgul Huși a devenit oraș. În
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
confluența cu Crasna). În același timp s-au format și o serie de sate noi: Valea Grecului, Chersăcosu, Voloseni, iar târgul Huși a devenit oraș. În secolul XX apar trăsături noi în procesul de umanizare și în evoluția rețelei de așezări remarcabilă fiind moderarea dinamismului demografic, determinată de pierderile umane din cele două războaie mondiale, de anii de secetă și criză agrară. Ariile mai puțin populate anterior au înregistrat însă sporuri peste media Podișului Bârladului (exemplu în apropierea zonelor împădurite). Densitatea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]