1,080 matches
-
conștiinței și un subsol al inconștientului, fiecare cu garnitura sa specifică de categorie, deosebite prin chiar structura lor.”14 Categoriile receptivității cognitive structurează orice demers care descrie și explică fapte. Ca atare, ele reprezintă un cadru direct accesibil analizei. Categoriile abisale, acele categorii care configurează o „matrice stilistică” constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă, un cadru pe care, observă Blaga, acesta nu-l percepe tot așa cum nu percepe greutatea atmosferei sau mișcarea pământului. Categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
matrice stilistică” constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă, un cadru pe care, observă Blaga, acesta nu-l percepe tot așa cum nu percepe greutatea atmosferei sau mișcarea pământului. Categoriile receptivității sunt universale, în timp ce categoriile abisale ale spontaneității pot să varieze de la o regiune geografică la alta, de la un popor la altul, de la o epocă la alta și, într-o anumită măsură, de la o individualitate creatoare la alta15. Prin cunoașterea propriu-zisă omul trăiește în regimul universalității
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
205. Blaga dezvoltă in Cenzura transcendentă și in Trilogia culturii caracterizări mai analitice ale rezultatelor intervenției matricei stilistice, pe care le rezumă astfel: „Dacă prin cenzura transcendentă se creează o condiție prealabilă pentru destinul creator al omului, prin frânele transcendente (abisale) se garantează permanența acestui destin, iar prin conversiunea transcendentă se asigură intensitatea și randamentul maxim al acestui destin.” (Artă și valoare, Humanitas, București, 1996, p. 190.) 17. Vezi L. Blaga, „Ființa istorică”, în L. Blaga Trilogia cosmologică, Humanitas, București, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încadrarea într-un întreg virtual care le subordonează unei demonstrații („stăpânii” absenți sunt bărbații). Animale bolnave, probabil cea mai cunoscută dintre cărțile lui B., e un fals roman polițist, de fapt un roman dostoievskian, centrat pe sondarea literară a psihologiei abisale și năzuind aproximarea sensului existenței umane, într-o originală viziune metafizică. Cartea a impresionat, probabil, (și) prin aspectul ei de „roman polițist” perfect construit. Intriga în sine e, totuși, destul de banală. Autorul a fixat locul acțiunii într-un orășel industrial
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
personaje, se numără printre figurile memorabile ale puternicului roman. „Modelul” pentru Animale bolnave va fi fost, foarte probabil, Crimă și pedeapsă de Dostoievski, scriitor care - alături de Nietzsche și de Thomas Mann - e unul dintre maeștrii recunoscuți ai lui B. Psihologia abisală ocupă prim-planul și în Îngerul de ghips (1973), roman psihologist și eseistic, analiză a unui caz de decădere lăuntrică - voită, asumată ca o cale a cunoașterii de sine - a unui intelectual aparent rasat, doctorul Minda. Romanul Bunavestire, text-parabolă, cu
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
divergența dintre aparență și esență. Poetica romanelor, stilul lor și tehnicile narative sunt indisociabile de mesajul vehiculat. Romancierul nu e în nici un caz un „stilist”, în sensul pedant al termenului, ori un calofil. Problematica intelectuală, morală, psihologică, filosofică, socială, sondarea abisalului, a abjecției, a slăbiciunii omenești, a fragilității și energiei lăuntrice, a putinței de mântuire nu sunt tratate descriptiv-expozitiv, ci sunt încorporate în text, așa după cum „materialitatea corporală, fizică, e trăită în romanele lui de-a dreptul, deloc abstractă, nici măcar «povestită
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
și le „variază”. Trilogia culturii sugerează ori chiar numește căile prin care se realizează aceasta. Acolo unde Frobenius sau Spengler căutaseră un numitor stilistic comun în determinantul spațial, autorul român elimină orice factor fizic, interiorizează totul și imaginează niște „coordonate abisale”, care ar dubla categoriile kantiene și ar alcătui o „matrice” inconștientă. Ea își pune pecetea pe caracterele spiritului, silindu-le să urmeze, fără s-o știe, o cale anume. Dictează, cu alte cuvinte, o reprezentare particulară spațială și temporală și
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și acolo unde sunt evocate contribuții personale și se rostesc nume ca Democrit, Rembrandt sau Goethe. Tendința apare și mai marcată în argumentele aduse pentru reabilitarea culturilor așa-zis „minore”. Teoria minus cunoașterii, pe de o parte, și a coordonatelor abisale, pe de alta, deschid sistemului blagian poarta către metafizică. Matricea stilistică face din om o ființă înzestrată cu darul metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Atât nuvelele, cât și, mai târziu, romanul Soarele negru (I-II, 1946-1949) relevă un acut spirit de observație, o decizie constantă în prezentarea și comentarea detașată a vieții, o înțelegere artistică particulară a selectării și filtrării informației brute. Tributară „psihologiei abisale”, nuvelistica sa cultivă trăirile consumate la palierele obscure ale conștiinței, care izbucnesc la suprafața gestului perceptibil prin reacții imprevizibile. Amănuntul, reținut și ordonat cu meticulozitate, tinde spre o uniformizare păstoasă a informației, pe terenul căreia personajele construiesc realități iluzorii, configurate
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
Cartonaș galben, duș rece, 274 • Finalul himerelor narcisiste, 276 • Periculosul registru al autoiluzionării, 276 • Nu suntem agenție de ghicit, 279 Ziua a zecea 281 Dezbatere sau nondezbatere?, 283 • O ură cu o istorie cumplită, 283 • „Socialismul proștilor”, 284 • O oroare abisală, 285 • Singularitatea absolută a Holocaustului, 285 • Declarații șocante, luări de poziție impardonabile, 286 • România ca parte a tragediei planetare, 287-288 • Nu știu ce Înseamnă român pur!, 288 • Teoriile conspirației, 289 • Schelete În dulap, schelete umblătoare, 290 • Cultul falic al eroilor naționali, 292
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ai Securității. Este vorba inclusiv de persoane pe care le-am admirat și continuu să le admir din punct de vedere intelectual, dar care au avut aceste momente de tragic derapaj În biografiile lor. Ține de filosofia morală, de psihologia abisală să Înțelegi de ce acești oameni, știind ceea ce știau cu privire la propriul trecut, au continuat să pozeze În Învățători ai cetății. Își refulaseră complet amintirile? E posibil. Dau un exemplu personal: s-a Întâmplat să mai fiu căsătorit o dată, timp de un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care PSD va reuși să Învingă În alegerile din toamnă. Dar până atunci mai e mult și surprizele nu sunt excluse. Ziua a zeceatc "Ziua a zecea" Dezbatere sau nondezbatere? • O ură cu o istorie cumplită • „Socialismul proștilor” • O oroare abisală • Singularitatea absolută a Holocaustului • Declarații șocante, luări de poziție impardonabile • România ca parte a tragediei planetare • Nu știu ce Înseamnă român pur! • Teoriile conspirației • Schelete În dulap, schelete umblătoare • Cultul falic al eroilor naționali • „Bărbați de seamă” și generatori de „pui-de-lei” • Sinteza
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Teoriile conspirației • Schelete În dulap, schelete umblătoare • Cultul falic al eroilor naționali • „Bărbați de seamă” și generatori de „pui-de-lei” • Sinteza Între fascism și stalinism: comunismul lui Ceaușescutc "Dezbatere sau nondezbatere ? • O ură cu o istorie cumplită • „Socialismul proștilor” • O oroare abisală • Singularitatea absolută a Holocaustului • Declarații șocante, luări de poziție impardonabile • România ca parte a tragediei planetare • Nu știu ce Înseamnă român pur ! • Teoriile conspirației • Schelete În dulap, schelete umblătoare • Cultul falic al eroilor naționali • „BĂrbați de seamă” și generatori de „pui‑de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Înainte de catastrofă, tocmai ca să o evite. Mulți nu s-au așteptat, suficient de orbiți fiind de ce se Întâmpla În Europa la vremea respectivă, și au crezut că nu se va ajunge la o asemenea oroare. Ea a fost atât de abisală, Încât minții umane și astăzi Îi vine greu să o conceapă. De ce sunt antisemitismul și bagatelizarea Holocaustului cu precădere importante În momentul de față? Michael Shafir menționează acest lucru În cartea sa folosind o sintagmă a istoricului Peter Gay, profesor
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a concretiza senzații și stări, în a crea cadre și a preciza particularități ale desfășurărilor psihice. Toate atestă o sensibilitate artistică neobișnuită, manifestată atât în finețea observației, cât și în calitatea expresiei. Dar fixarea unei perspective filosofice aduce o dimensiune abisală, transferând faptele pe terenul unei metafizici a cunoașterii, realizată cu mijloacele artei, ca discurs eidetic. Privirea ce transcende limitele fizice, proiecția în irealitate sunt moduri de transfigurare poetică a existentului. La fel, ieșirea din sine și din normal, boala fac
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
par prea sigure, numeroase fiind reminiscențele din Baudelaire, Arghezi, Blaga, Bacovia, chiar din Topîrceanu. Pregnanța și forța brutală a imaginii, pateticul unit, la modul insolit, cu prozaismul (Domestice), atrocele aliat cu persiflajul (Din flașnetă), trecerea, bine susținută, a unor conținuturi abisale în simbol sunt, însă, calități de netăgăduit. Albastrul aproape halucinant, accent cromatic ce domină cele douăzeci și cinci de sonete din placheta Eu și Orientul, ar fi un antidot pentru rănile insului „crescut din otrăvite plante”. Cu Brom, poetul revine în forță
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
masculin și feminin (Hyperion ca hermafrodit) etc. În Sărmanul Dionis, celălalt text-pivot al comentariilor, ar fi tot o unire, acum între lume și Dumnezeu, la fel de reprezentativă etnic, după cum propriu românilor le-ar fi echilibrul/absența „tensiunii metafizice și a spasmelor abisale (pascaliene)”. Cartea a fost întâmpinată foarte critic de Eugen Ionescu și executată de G. Călinescu (fantezia comentatorului ar fi „înhămată la dorința de a căuta miez în nuci uscate” etc.), însă unele ipoteze, expuse mai nuanțat, se dovedesc fertile și
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
personalitate paradoxală, trăind drama cunoașterii și vocației. Evocarea prințului, participant la campania țarului Petru I în Caucaz, expune pe de o parte evenimente și gesturi, pe de alta reflexul lor în oglinda-conștiință a personajului, în memorie și în proiecția ei abisală. Investind în posibilitățile încă obscure ale destinului său visul prometeic al unui trecut mitic, prințul are, la Porțile Caspice, revelația unei vieți întru edificarea sinelui. Romanul istoric Emisfera de dor (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor), are ca fundal istoric expedițiile lui
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
din lumea satului își vor trimite însemnele în scenariile cosmice ale poeziei și, prin proiectarea către început de lume a datelor realității, se vor reflecta în dramaturgia sa. Structurile aceleiași culturi „minore” se vor evidenția în „matricea stilistică” și „categoriile abisale” din Trilogia culturii, în studiile Gândirea magică, Știință și religie și altele. Cu probe convingătoare, B. argumentează că, în activitatea diplomatică, la Varșovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona, Lucian Blaga și-a afirmat strălucit personalitatea, conștiința profesională. SCRIERI: G. Călinescu. Eseu
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
actualității de toate zilele, prin lipsă de sofisticare și un plăcut aplomb al firescului. Criticul literar se simte și el „om ca toți oamenii” luând contact cu această proză saturată de real, de concretul diurn, străină oricărei emfaze problematice și abisale, proză din care totuși, substanța și adâncimea nu lipsesc. LUCIAN RAICU SCRIERI: Necazuri și bucurii, București, 1956; Cei din urmă, București, 1959; Noaptea cu dragoste, București, 1962; Oameni cu simțul humorului, București, 1964; Sufereau împreună, București, 1965; Iubirea e un
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Acest tip uman este tenebros, pasional, sfâșiat de patimi, cultivând suferința ca pe o condiție și nevoie a mântuirii. Spre deosebire de tipul german care cultivă valorile morale și aspirațiile supraeului, așa cum le vedem la Zarathustra lui Nietzsche, tipul slav cultivă pasiunile abisale ale inconștientului, asemenea lui Raskolnikov al lui Dostoievski. Cele două tipuri se află Într-o situație de „echilibru opozițional”. Tipul central Acest tip uman și model de existență se situează Între tipurile sudice (grec și latină și tipurile nordice (german
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în clasă, îndreptându-se glonț spre fereastră. Vladimir îl urmă zâmbind discret. Uite! Uite! făcu el isteric. Am ajuns și eu la fereastră. Chimicale! Agenți biologici! Dracu' să le ia pe toate! Uite! Dar ce frumos era! Cerul era negru abisal și cu ușoare tendințe de a deveni portocaliu-roșiatic. Din el cădeau fulgi mari și albi, care erau din când în când zdruncinați de câte o pală de vânt. Dansau în văzduh și se așterneau ușor pe pământ ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se spune Zgran, răbdătorul. Ești de același sânge cu Împăratul și suntem obligați să-ți datorăm serviciul nostru! Din întuneric se desprinse o creatură ce aducea cu un câine. Era patruped, înalt cam de un metru jumătate, de o culoare abisală și cu un păr scurt, dar plăcut atingerii. Avea urechi ascuțite și ochii îi străluceau a sânge în lumină, iar coada era osoasă și lungă. Veni înaintea lui Corvium. Pășea cu o eleganță greu de întrecut. Trecând pe lângă cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ochiul liber. Toți japonezii care s-au eliberat deja de vălul întunericului, sunt amenințați de aceste viziuni apocaliptice, dar mai sunt cei care încă sunt acoperiți de văl. Dacă acest văl le-ar fi smuls brusc și ar pătrunde trăirile abisale, sentimentul de teamă le-ar cuprinde mădularele. Frica viitorului apropiat. Socitatea este fundamentul vieții oamenilor, dar ei nu știu ce urmează să se întâmple. Cu cât țara este mai aproape de climaxul prosperității, cu atât sentimentul acesta se amplifică. Seamănă cu o umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]