2,199 matches
-
acesta e sensul și motivația supremă: infinitul. Drumul nu se sfârșește nicăieri, destinația este drumul în sine... pentru că tu însuși ești motivul și scopul, devenirea și absolutul, în același timp... viața e chiar continuarea sa și existența eternei înălțări înspre absolut... Acesta e răspunsul: întrebarea însăși. Acesta e scopul, destinația și motivul: noul început. Acesta e adevărul: aflarea căutării adevărului. Acesta e arborele: izvorul său... Am înțeles atunci ceva din ce spunea fluviul... arborele universal. Am înțeles, poate, esențialul. Am înțeles
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
un infinit ca oceanul acesta... În interiorul globului se vedeau acum valurile oceanului, înălțându-se pe pereții transparenți de sticlă. Înseamnă că viitorul e rotund?... am încercat eu să înțeleg. Înseamnă că viitorul e posibil, la infinit, fiind întreg deja, în absolutul său... rotund este numai din viziunea timpului care află perfecțiunea începutului inițial și al întregului complet. Uneori, ți se pare că ai mai întâlnit situații similare, că ai mai experimentat ceva asemănător... este însă doar cercul viitorului care începe mereu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ceva asemănător... este însă doar cercul viitorului care începe mereu, cu fiecare clipă a deciziilor tale. Este doar o iluzie a alergării în sfera timpului... de fapt, alergi în viitorul deja prezent... în spirale care devin sferice atunci când viitorul devine absolutul infinit. Important este să ajungi la întregul acesta absolut al viitorului. Întregul absolut?... Viitorul este întregul absolut al arborelui infinit. Atunci cînd prezentul se identifică și se înlocuiește cu viitorul, abia în acel moment arborele este întreg. Atunci când decizi că
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mereu, cu fiecare clipă a deciziilor tale. Este doar o iluzie a alergării în sfera timpului... de fapt, alergi în viitorul deja prezent... în spirale care devin sferice atunci când viitorul devine absolutul infinit. Important este să ajungi la întregul acesta absolut al viitorului. Întregul absolut?... Viitorul este întregul absolut al arborelui infinit. Atunci cînd prezentul se identifică și se înlocuiește cu viitorul, abia în acel moment arborele este întreg. Atunci când decizi că vei decide, atunci când devii din prezent în viitor, te
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
doar o iluzie a alergării în sfera timpului... de fapt, alergi în viitorul deja prezent... în spirale care devin sferice atunci când viitorul devine absolutul infinit. Important este să ajungi la întregul acesta absolut al viitorului. Întregul absolut?... Viitorul este întregul absolut al arborelui infinit. Atunci cînd prezentul se identifică și se înlocuiește cu viitorul, abia în acel moment arborele este întreg. Atunci când decizi că vei decide, atunci când devii din prezent în viitor, te afli în sfera infinitului întreg și timpul tău
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
aflării mele... eu fiind pe drum, tu fiind pretutindeni, la început și la capătul care este un nou început, rotund și întreg... înseamnă că tu ești arborele iar eu devin mereu eu însumi prin înălțarea pe razele de lumină înspre absolut... Atunci dacă așa consideri, eu sunt arborele universal al luminii... infinit, cresc și mă înalț mereu datorită ție, ramura care învață și devine viață, din viață spre viață, din lumină spre energie absolută... precum orice există și este viu, crengile
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
proiectului, pe care eu deja l-am închipuit ca fiind infinit posibil și întreg realizat în adevărata sa splendoare supremă... dar tu ai misiunea de a-l duce la îndeplinire... tu reprezinți creația care va ajunge să egalizeze începutul cu absolutul... Atunci, lumina devine un fel de eu, eu devin un fel de arbore, arborele devine un fel de lumină... atunci, poate că și sorii ar fi de fapt spirite care au o misiune?... ca niște fructe ce cresc și strălucesc
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
cea mai mare valoare. Iubirea este ceea ce ne menține conectați la viață, aura sa invizibilă ne aduce strălucirea necesară și curajul de a înfrunta orice misiune am avea în lupta noastră cu negativul. Avem iubire, avem orice... este certitudinea perfecțiunii absolutului care se manifestă dincolo de imperfecțiuni... aceasta este lumina infinitului care se trezește odată cu noi... pentru că lumea este divizată de aparența materiei, avem nevoie de adevărul iubirii spirituale care depășește orice iluzie concretă pentru a ne menține identificați în mod esențial
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
imperfecțiuni... aceasta este lumina infinitului care se trezește odată cu noi... pentru că lumea este divizată de aparența materiei, avem nevoie de adevărul iubirii spirituale care depășește orice iluzie concretă pentru a ne menține identificați în mod esențial cu arborele universal... cu absolutul luminii. Este mai mult decât un simplu destin... Destinul Ce decidem? Cum decidem? Și cine decide în locul nostru? Avem posibilitatea să schimbăm ceva? De ce există vise premonitorii? Și în ce măsură ne construim viitorul, dacă acesta e deja oarecum previzibil uneori? Există
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
arborele deja o întrevede. E bine să ne asumăm o contribuție la propriul destin... Astfel, vom fi puternici și buni... vom fi asemenea arborelui infinit. Acesta ar fi adevăratul nostru destin: să ne facem un destin din a evolua spre absolut... avem libertatea de a ajunge acolo. Libertatea Este libertatea o atitudine? Un adevăr? O necesitate a vieții? O definiție a existenței? A infinitului?... Cum arată? Ce înseamnă? De ce este așa de importantă și de-a lungul istoriei oamenii au luptat
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
autoritatea, iubirea și nu teama, înțelegerea și nu închistarea, empatia și nu depărtarea. Atunci va fi lumea mai bună și oamenii mai înțelegători, abia atunci va exista un sistem spiritual care să poată îndruma oamenii numai spre pozitiv și înțelepciune... Absolutul are răbdare: lumea evoluează, secol după secol... va veni și acea zi când va exista mai multă înțelegere, când se va mai fi filtrat răutatea și primitivismul lumii... atunci când ramurile arborelui vor învăța să împărtășească fluxul universal al vieții. Este
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
lumina sa... Astfel, aparențele se vor estompa în esențe și înțelegerea va apărea implicit, amplificând strălucirea arborelui universal... E important să credem și să avem încredere în ceva mai mult, pentru că doar astfel ne îndreptăm spre esențialul indefinibil al devenirii absolutului... Esențialul indefinibil Așa cum arborele este infinit, așa cum orice familie are mamă, tată, copii și strămoși, la fel și familia spirituală a prezenței divine ar trebui să implice multiplicarea, o latură feminină, o latură masculină și o ascendență și descendență la
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
infinit...dacă am raporta divinul la divizarea și diversitatea acestei lumi amestecate... dacă am vedea arborele ca ramificat și nu rotund întreg indivizibil... însă a spune că spiritul are gen sau formă sau definiție înseamnă a anula perfecțiunea care implică absolutul. O familie este un întreg unitar. O forță, un adevăr. Este mai important să fim masculini sau feminini în viața noastră? Să fim curajoși sau să fim binevoitori? Să fim afectuoși sau să fim puternici? Să fim armonioși sau să
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
fim binevoitori? Să fim afectuoși sau să fim puternici? Să fim armonioși sau să fim rapizi? Este important să fim ceva din acestea?... Cum alegem ce este prioritar? Sau ce suntem noi înșine? Să ne amintim că suntem călători spre absolut... Este important să fim pozitivi. Energia se manifestă în această lume în diverse feluri și este în continuă transformare. Avem înaintea noastră un drum lung. Ce învățăm să fim? Masculin sau feminin? Care ar fi răspunsul în această lume amestecată
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ar ajunge parte din arborele universal, unde nu există nici timp, nici separare spațială, ci doar A FI, infinit și perfect?... Expansiunea vieții implică mereu accesul la progres indefinibil. Este bine să fim pozitivi și să apreciem viața acum, pentru că absolutul și perfecțiunea nu au definiții exacte în viitor. Ceea ce este absolut nu se poate împărți în subdiviziuni fără a nu mai fi întreg. Arborele este universal pentru că este pur și simplu... esențial, indefinibil... Asta trebuie să învățăm... Învățăceii Cine sunt
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
suntem chiar noi... A învăța înseamnă a crește. Viața este o nelimitată posibilitate de a înțelege mereu mai mult. Ramurile arborelui universal cresc înspre infinit și acumulează lumină care aleargă precum esența vieții și a iubirii în direcția identificării cu absolutul... Învățăm mereu, atât timp cât ne aflăm în această lume, indiferent de numărul de ani care oricum este la fel de relativ ca orice aparență iluzorie... Important este să nu considerăm niciodată că nu mai avem nimic de învățat, pentru că, fiind copii ai arborelui
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ale miracolelor existenței... a admite că avem mereu ceva mai mult de învățat în viață și a ne bucura de orice lucru nou pe care-l aflăm despre acest univers miraculos, aceasta este chiar garanția perfecțiunii noastre posibile în cunoașterea absolutului.. și identificarea cu arborele universal. Minunile lumii ajung de fapt să fie chiar și învățăceii aceștia care suntem noi și care învățăm ce înseamnă a fi, cu fiecare zi și fiecare răsărit de soare... Acesta e mesajul de a învăța
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
a percepe fluviul ce se întinde în mod absolut dincolo de temporalitatea existenței noastre, la care avem acces întrezărind sclipirea infinitului în episoadele vieții și a călătoriei noastre prin această lume, în vârtejul diversității de exprimări și expansiuni, în drumul spre absolutul pe care doar îl ghicim și-l recunoaștem, începutul de la care am pornit și spre care ne îndreptăm, a fi lumină înseamnă libertatea extraordinară a vieții... intensitatea luminii pe care o avem și care suntem dincolo de aparențe depinde numai de
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
arborele luminii ajungea să fie o secundă iluzorie a sa, o spirală, o încercare de a începe ceva deja veșnic... o sclipire de pe o ramură, o mișcare imperceptibilă a fluxului său infinit, ieșind dinspre absolut și îndreptându-se înspre perfecțiunea absolutului... Orice formă, orice emoție, orice impresie de relativă certitudine, orice imagine sau diversitate a întregului univers, orice trăire și trecere a timpului sau extindere a spațiului, orice descoperire sau noutate... acum devenise un adevăr dincolo de orice, de parcă existența însăși se
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Lumii. În timp ce haita diabolicilor, Încremenită pentru o clipă În fața fenomenului, Începea iarăși să vocifereze, mi-am spus că istoria aceea se Încheiase cu adevărat. Dacă Hod este sefirotul Gloriei, Belbo avusese această glorie. Un singur gest neînfricat Îl reconciliase cu Absolutul. 114 Pendulul ideal se compune dintr-un fir foarte subțire, incapabil să opună rezistență la flexiune și torsiune, de lungime L, de care, În centrul său de gravitație, e prinsă o greutate. Pentru sferă, centrul de greutate e centrul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
filosofie este o specie de monism. În istoria filosofiei, această noțiune a desemnat de obicei sistemul care s-a numit Filosofia Identității de F.W. Schelling, care a considerat că spiritul și natura sunt în mod fundamental aceleași și anume Absolutul. Acesta este principiul suprem al Identității Absolute între ideal și real (...). La urma urmelor, acesta este Dumnezeu în care sunt unite toate elementele opuse 63". Aceeași sursă definește identitatea psihologică astfel: "Identitate in psihologie înseamnă identitatea personală sau existența continuă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
universul interior al fiin?ei umane, iar arhitectură prin „transcenderea poetic?? ?i plastic? a materiei În form?" . (R. Assunto) O alt? ipostaz? a naturii se prefigureaz? astfel În opera eminescian?: orice peisaj poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
magic?", ale c?rei coordonate se configureaz? uneori din vastele perspective cosmice, În care putem reg?și „viziunea grandioas? a romanticilor asupra universului", dar ?i o anume „scenografie romantic-baroc? proprie tuturor artelor În vremea acelor tineri Îndr? gosti? i de absolut", sau, alteori, dintr-o autentic? voca?ie de arhitect: „Astfel, o adev?rât? arhitectonic? a cosmosului r?sfrânge În crea?ie tentativă conținu? a poetului de a cosmiciza spa?iul, de a-l organiza În varii trepte ?i etaje " (Z
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
podul acela peste Dun?re al Împ?râtului, un gând de piatr? repezit din arc În arc ". (Constantin Noica. Introducere la miracolul eminescian) Înzestrat cu aură sacr? a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un „uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale" , viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
impasibil al lunii, ca o imensitate dominant? de solitudine: „mii pustiuri scânteiaz?", „mi??? toarea m? rilor singur?țațe". De aceea, aceast? „neclintire" superioar? a spa?iului selenar este idealul spre care se Îndreapt? gândurile poetului, aspiră?ia să c? tre absolutul cunoa?terii. Identificându-se cu ochiul lunar, de la aceea?i În???ime metafizic?? ?i cu aceea?i luciditate solemn?, poetul contempl? ipostazele existen?ei umane: „ Unul caut?-n oglind? de-?i bucleaz? al s?u p?r, Altul caut? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]