929 matches
-
aceleeași perioade de 12 luni: * toleranță, așa cum este definită prin: necesitatea de a ingera cantități considerabil crescute de substanță pentru a ajunge la intoxicație sau la efectul dorit asociată cu efectul redus considerabil prin continuarea uzului aceleiași cantități de substanță; * abstinență, manifestată prin sindromul de abstinență caracteristic substanței, și aceeași substanță este luată pentru a ușura sau evita simptomele de abstinență; * substanța este luată pe perioade mari de timp decât era preconizat; * există o dorință persistentă sau eforturi infructuoase de a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
toleranță, așa cum este definită prin: necesitatea de a ingera cantități considerabil crescute de substanță pentru a ajunge la intoxicație sau la efectul dorit asociată cu efectul redus considerabil prin continuarea uzului aceleiași cantități de substanță; * abstinență, manifestată prin sindromul de abstinență caracteristic substanței, și aceeași substanță este luată pentru a ușura sau evita simptomele de abstinență; * substanța este luată pe perioade mari de timp decât era preconizat; * există o dorință persistentă sau eforturi infructuoase de a suprima sau controla uzul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a ajunge la intoxicație sau la efectul dorit asociată cu efectul redus considerabil prin continuarea uzului aceleiași cantități de substanță; * abstinență, manifestată prin sindromul de abstinență caracteristic substanței, și aceeași substanță este luată pentru a ușura sau evita simptomele de abstinență; * substanța este luată pe perioade mari de timp decât era preconizat; * există o dorință persistentă sau eforturi infructuoase de a suprima sau controla uzul de substanță; * o mare parte a timpului este risipită în activități necesare obținerii substanței, uzului substanței
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acest interval de timp este definit, de obicei, drept mai mult decât o zi de consum, de alcool, într-un singur episod. Un binge drinker este o persoană care consumă alcool în principal în acest mod, deseori existând perioade de abstinență" (http://www.who.Int/sub stanceabuse/terminology/wholexicon/en/). Un alt factor important în studiul alcoolismului îl constituie periodicitatea consumului și distingem între băutorii permanenți, și cei care consumă excesiv doar în anumite perioade alternând aceste perioade fie cu consum
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
stanceabuse/terminology/wholexicon/en/). Un alt factor important în studiul alcoolismului îl constituie periodicitatea consumului și distingem între băutorii permanenți, și cei care consumă excesiv doar în anumite perioade alternând aceste perioade fie cu consum moderat fie cu perioade de abstinență. Dependența de alcool. Clasificarea Internațională a Maladiilor Revizia a 10-a, OMS (1980), definește dependența de alcool drept un grup de fenomene fiziologice, comportamentale și cognitive în cadrul căruia consumul de alcool are o prioritate mult mai mare pentru individ decât
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
are o prioritate mult mai mare pentru individ decât alte comportamente care, altădată, aveau o valoare mai mare. O caracteristică centrală este dorința (deseori puternică, uneori percepută drept copleșitoare) de a consuma alcool. Revenirea la consum după o perioadă de abstinență este deseori asociată cu reapariția rapidă a caracteristicilor sindromului. Jellinek (1942) identifică patru stadii ale alcoolismului: * faza prealcolică - alcoolul este folosit pentru a se elibera de tensiunile sociale; * faza prodromală - apar primele momente de pierdere a memoriei, preocupare în a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mulți dintre cei care la un moment dat însumau criteriile de definire a dependenței de substanțe, ulterior au fost înscriși doar în categoria consumatorilor de substanțe. Consumatorii de alcool, spre exemplu, pot alterna perioade de consum abuziv cu perioade de abstinență sau cu perioade de consum social-controlat (Vaillant, 1996). Referitor la dependența de alcool, teoriile timpurii ale adicțiilor, au postulat că odată dependent, individul nu mai este capabil să își controleze comportamentul și prezintă risc crescut de a muri, din cauza efectelor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acestor experiențe se bazează pe abilitățile persoanei de a-și găsi starea de confort necesară astfel încât să poată avea relații pozitive și stabile cu mediul în care trăiește. Eșecul în acest demers duce de cele mai multe ori la formarea dependenței. 4. Abstinența/recăderea. Metodele medicale de tratament pot ajuta individul în înlocuirea experiențelor pozitive determinate de drog și să îl sprijine în schimbarea stilului de viață. Atât timp cât persoana nu este supusă factorilor de stres și beneficiază de sprijin, comportamentul abstinent poate fi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
află în faza de menținere. Motivația pentru abandon poate avea cauze externe (presiune familiei, a prietenilor, a societății etc.) sau interne (probleme de tip fizic, afectiv, familial, cauzate de consum). În această etapă,tratamentul joacă rolul sau fundamental, pentru obținerea abstinenței și menținerea acesteia pe termen lung. 6. Faza de recădere. Dependența de droguri poate fi considerată un comportament învățat, consolidat și dificil de îndepărtat. De aceea tratamentul poate fi considerat un proces pe calea unui drum plin de recăderi. Astfel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fi considerat un proces pe calea unui drum plin de recăderi. Astfel individul abandonează consumul, recade, îl abandonează din nou și din nou recade până când acest proces se menține de-a lungul timpului, sau apare un moment când se obține abstinența. Teoria identității culturale în consumul de substanțe (Anderson,T.L., 1998, pp. 233-262) încearcă să explice în ce fel factorii individuali (la nivel micro) și cei de mediu (la nivel mezo și macro) determină formarea comportamentelor adictive. Teoria tratează uzul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
reducere a cererii menită să modifice comportamentul și astfel să reducă dorința de a fuma, bea alcool sau consuma droguri. În multe situații, această abordare se limitează doar la activitatea de prevenție primară. Scopurile ei generale sunt: * promovarea non-uzului sau abstinenței; * ajutarea tinerilor să refuze consumul de substanțe psihoactive; * informarea tinerilor asupra riscurilor consumului/abuzului de substanțe psihoactive; * întârzierea debutului în consum, în special în cazul drogurilor licite, ca alcoolul si tutunul; * promovarea alternativelor sănătoase, non-drog. Este extrem de important a corela
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Hall și Lynskey, 2001) 4.3. Metode și principii de tratament în adicții Consumul de substanțe poate duce la adicție și ulterior la dependență ceea ce rezultă,în final, este o maladie ce poate fi tratată. Scopul final al tratamentului este abstinența, dar acesta presupune atingerea obiectivelor pe termen scurt: reducerea consumului, îmbunătățirea capacităților de funcționare normală și reducerea riscurilor medicale determinate de consumul de substanțe (NIDA, 2002). Există diferite modalități de tratament funcție de tipul de substanță, de stadiul consumului și nu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a stării de sănătate, a deficitului de învățare și a problemelor familiale (Swadi, 2000). Tratamentul poate fi: pe termen scurt (mai puțin de șase luni) terapie rezidențială (centre specializate în tratamentul adicțiilor), terapie medicamentoasă și terapie în ambulatoriu pentru menținerea abstinenței. Terapiile pe termen lung includ: menținerea cu metadonă, tratamentul în ambulatoriu pentru consumatorii de opioide și reintegrare socială prin programe de reabilitare bazate pe comunitate (NIDA, 2002). În ceea ce privește eficacitatea tratamentului, au fost identificate următoarele principii (Abraham, P., coord., 2005, pp.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
abilități de lucrul cu persoane consumatoare. Intervenția trebuie să aibă în vedere eventualele afecțiuni colaterale determinate de consumul de substanțe și tratamentul acestora. Analiza nevoilor tinerilor este esențială în procesul de recuperare. Stabilirea priorităților în abordarea terapeutică este esențială. Astfel, abstinența poate fi un scop nerealist în schimb reducerea consumului, minimizarea efectelor produse de consum pot fi obiective realizabile. Serviciile trebuie să fie specifice adolescenților și să fie bazate pe o abordare holistică care să includă: evaluare, managementul de caz, consiliere
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
abordarea comunității terapeutice; psihoterapia care folosește terapia cognitiv-comportamentală; și psihoterapia care folosește alte modele de îngrijire. Dintre acestea, în 15 țări predomină "modelul comunității terapeutice". Deși din punct de vedere istoric programele de tratament rezidențial s-au bazat exclusiv pe abstinență, datele actuale indică faptul că este în creștere furnizarea de medicație de substituție ca o componentă a programelor de tratament rezidențial pentru consumatorii de opioide. În 18 din cele 25 de țări raportoare, s-a înregistrat un anumit nivel de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
tratamentul deoarece se regăsesc pe liste lungi de așteptare. În Elveția doar 5 % dintre dependenți se regăsesc în terapia asistată cu heroină. (Sussman, A.S., 2009, p. 262). În majoritatea cazurilor apare reinstalarea comportamentului chiar și după ani de zile de abstinență și totul începe de la capăt. Din păcate, multe persoane au probleme și nu cer ajutor pentru că nu pot crede că au o boală sau le e rușine și teamă de propria percepție și de opinia celorlalți. 4.4.1. Planul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au credințe morale și religioase solide și care nu se lasă influențați de prietenii lor, implicați în comportamente deviante, nu vor dezvolta comportamente deviante. Analiza nevoilor tinerilor este esențială în procesul de recuperare, stabilirea priorităților în abordarea terapeutică este esențială. * Abstinența poate fi un scop nerealist în schimb reducerea consumului, minimizarea efectelor produse de consum pot fi obiective realizabile. * La nivelul grupului de prieteni, alegerea grupului de prieteni și natura relațiilor stabilite în cadrul și cu acest grup, sunt determinante. Diferența apare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Abuse, 9, pp. 141-153. Young, J. (1999), The Exclusive Society: Social Exclusion, Crime and Difference in Late Modernity, Sage, Londra. Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (1998), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Indice A Abraham, P., 15, 36, 64, 68, 119 abstinență, 21, 23, 26, 67, 71, 82, 118, 122, 132, 143, 210, abuz, 13, 14, 16, 19, 20, 21, 22, 24, 25, 27, 31, 33, 41, 42, 44, 49, 52, 67, 68, 70, 73, 78, 81, 82, 83, 84, 86, 96
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Ac anti-HBc pozitivi), candidați la aceste terapii, este recomandat tratamentul concomitent cu antivirale orale, pentru a preveni reactivarea virusului [40,75]. Afecțiuni hepatice induse de alcool Afecțiunile hepatice induse de alcool, steatoza alcoolică, hepatita alcoolică, ciroza alcoolică, beneficiază esențial de abstinența de toxic, în toate formele și stadiile de manifestare ale bolii, ca tratament etiologic. Identificarea și tratamentul cofactorilor asociați (o componentă virală VHB sau VHC, alte asocieri posibile, medicamente, boli metabolice) sunt de asemenea necesare. Tratamentele patogenetice pot fi utile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
tărâțe, paste făinoase, orez sau fructe proaspete. 52.4.5. Evitarea consumului de alcool Alcoolul determină scăderea contractilității miocardice și duce la agravarea IC. Metaboliții alcoolului (acetaldehida și acetatul) au și efecte toxice directe asupra miocardului. Indiferent de etiologia IC, abstinența de la alcool are efecte benefice. 52.4.6. Evitarea excesului de cafea Cafeina antagonizează receptorii de adenozină și inhibă fosfodiesteraza. Ingestia acută determină creșterea nivelului de catecolamine și de renină și poate duce la creșterea TA. Cafeina produce însă rapid
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
unii dintre cei mai participativi din lume, nivelul participării adulților fiind de peste 90 %. Chiar dacă s-au petrecut mutații în structura participării, aceasta a rămas semnificativă, ba chiar a crescut din anii '50 încoace. Chiar dacă asociațiile de femei, cele pentru promovarea abstinenței alcoolice și "bisericile libere" au pierdut membrii, asociațiile dedicate sportului, celor vârstnici, cele culturale și pentru protecția mediului au cunoscut o creștere a participării. Chiar dacă există schimbări în atitudini, tinerii mai educați dovedindu-se mai individualiști, concluzia nu poate fi
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
invalidează capacitatea creștinului autentic, care se macină pe sine până la transfigurare, de a crea frumusețe, chiar frumusețe pură. Ceea ce dezaprobă el este tocmai refuzul creștinului de a îndrepta pumnalul instinctului dinspre sine spre lume. Nu poate admite ca valoroase mila, abstinența, dragostea. Cine le impropriază ca valori e condamnat la sclavie. În scenariul lui Savatie Baștovoi, creștinii au și ei o insulă a lor, unde oricine dintre cei ce schițează un gând măcar de incorectitudine politică poate evada din artificialitatea vieții
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
antiplachetară pentru a reduce efectele adverse, precum și simptomelor determinate de claudicația intermitentă și ischemia critică. Managementul medical al bolii arteriale periferice este ilustrat în tabelul de mai jos. Tratamentul intervențional și revascularizarea chirurgicală reprezintă etape separate ale tratamentului bolnavilor arteriopați. Abstinența de la fumat Fumatul este strâns asociat cu apariția și progresiunea arteriopatiilor periferice, riscul de boală arterială periferică la fumători fiind de trei ori mai mare decât la nefumători [23, 24]. Stoparea fumatului este o componentă critică în modificarea factorilor de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
excluderea unor cauze secundare de CMD [10]. Cardiomiopatia dilatativă alcoolică Cea mai frecventă formă secundară de CMD, provocată de abuzul de alcool (aproximativ 10% din băutorii mari dezvoltă CMD). Dacă continuă consumul de alcool după apariția simptomelor pacienții decedează, iar abstinența totală în stadiile incipiente de boală poate duce la normalizarea clinică și morfopatologică. Cardiomiopatia dilatativă peripartum Apare în ultimul trimestru al sarcinei sau până la 6 luni după naștere, apare mai frecvent în sarcinile gemelare, mame vârstnice și rasa neagră. Evoluția
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de pacienți, dar mai important la femei (AOR=1,8) și nefumători (AOR= 2,4) [14]. De asemenea, la marii fumători, genotipurile NAT1 au un risc de CP de trei mai mare față de nefumătoriii purtători ai aceluiași genotip. prevenite prin abstinența față de fumat [9]. Interacțiunea dintre fumat și variantele genetice este mai puternică pentru sexul feminin sugerând o susceptibilitate încă neidentificată, dependentă de terenul individual, probabil modulat hormonal [9, 24, 25]. GSTM1 Variantele genetice GSTM1 se asociază de asemenea cu riscul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]