1,052 matches
-
despre om întrucât doar omul este capabil să aibă imagini și să le utilizeze în procesul comunicării sociale, adaptându-se contextului istoric. Astfel, o teorie despre imagine ar trebui să evidențieze în ce condiții omul poate atinge reprezentarea simbolică și abstractizarea și în ce măsură natura umană determină procesul imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
crearea lumii prin imagini fiind o transformare a acesteia în funcție de ceea ce a fost deja reprezentat în mintea noastră de către ceilalți. În termenii lui Nelson Goodman, societățile sunt adevărate lumi, iar diferențele dintre acestea sunt legate în special de capacitatea de abstractizare a individului, întrucât, așa cum susține Goodman, nu toate nevoile practice sunt susținute de concepte sau de nevoi teoretice 6. În acest sens, nu în orice formă de organizare individul reușește să ajungă la abstractizare și deci să facă saltul de la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
legate în special de capacitatea de abstractizare a individului, întrucât, așa cum susține Goodman, nu toate nevoile practice sunt susținute de concepte sau de nevoi teoretice 6. În acest sens, nu în orice formă de organizare individul reușește să ajungă la abstractizare și deci să facă saltul de la planul practic la planul teoretic, care ar reprezenta de fapt o reconstruire a lumii prin reprezentare. Goodman face o distincție importantă între imaginile mentale și cele materiale sau, mai exact, între imaginile legate de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care țin în special de familiarizarea individului cu anumite obiecte sau cu un anumit spațiu. Distincția poate fi întâlnită și la Ernst Cassirer, care explică problema epistemologică a imaginii din perspectiva diferenței dintre planul teoretic și planul practic sau dintre abstractizarea care presupune cunoaștere și familiarizarea care presupune doar prezență 7. Aceste imagini mentale sunt considerate de Goodman a fi tablouri ale minții noastre 8, deși nu au doar o componentă vizuală și nu sunt susținute de un mediu material. Deși
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
limbajul lor primează cuvintele concrete, ceea ce produce comunicare, dar indică o foarte slabă capacitate științifico-cognitivă"30. Raționamentul lui Sartori, deși interesant și valoros pentru analiza imaginilor în lumea contemporană, conține o eroare logică determinată de definirea termenilor de concept și abstractizare, autorul eliminând din cadrul conceptualizării și abstractizării elementele cu caracter general, însușirile comune ale unor obiecte. Atât filosofia cât și psihologia definesc conceptul drept capacitatea de a clasifica obiecte folosind însușirile lor particulare, cu ajutorul unui complex proces de generalizare. Astfel, pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
produce comunicare, dar indică o foarte slabă capacitate științifico-cognitivă"30. Raționamentul lui Sartori, deși interesant și valoros pentru analiza imaginilor în lumea contemporană, conține o eroare logică determinată de definirea termenilor de concept și abstractizare, autorul eliminând din cadrul conceptualizării și abstractizării elementele cu caracter general, însușirile comune ale unor obiecte. Atât filosofia cât și psihologia definesc conceptul drept capacitatea de a clasifica obiecte folosind însușirile lor particulare, cu ajutorul unui complex proces de generalizare. Astfel, pentru Sartori, omul poate avea o reprezentare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este posibil. Dacă avem în vedere că un concept presupune o serie de atribute generale pe care obiectele dintr-o clasă le au și dacă luăm în considerare teoriile filosofice despre diferite concepte, putem observa că gândirea prin concepte și abstractizarea nu este lipsită de procese reprezentaționale, atributele, caracteristicile, oricât de generale și lipsite de particularități ar fi, sunt legate inevitabil de anumite imagini. Conceptul de fericire, indiferent că este capacitatea de a da sens lumii, de a te bucura de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
putea explica diferitele concepții filosofice despre dreptate, fericire, libertate, putere politică, bine sau adevăr? Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la o epocă la alta, cât și în interiorul aceleiași epoci? Dacă abstractizarea nu ar presupune un proces reprezentațional și imaginativ, atunci am discuta despre o similitudine fără valoare epistemologică, dar și despre noțiuni fără semnificație. Din acest punct de vedere, gândirea prin imagini este o formă superioară de a înțelege lumea, atât timp cât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
44. Înțelegând prin reprezentare un sistem complex prin care un obiect sau o clasă de obiecte sunt definite, putem susține că subiectul reprezentării trebuie să fie capabil să proceseze informațiile în categorii și clase, și, prin urmare, să ajungă la abstractizare și conceptualizare. Ori, după cum știm, aceste două procese rămân departe de lumea animalului. Astfel, se pune întrebarea dacă lipsa reprezentării este cauzată de incapacitatea animalelor de a accesa limbajul articulat și dacă acesta este o problemă legată de nedezvoltarea suficientă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentărilor din cadrul comunităților preistorice evidențiază faptul că oamenii au înțeles din cele mai vechi timpuri forța pe care reprezentările simbolice o au în viața lor, în acest sens, desenele din peșterile din Altamira și Lascaux demonstrează o formă incipientă de abstractizare și de atribuire de simboluri. Cazul celor două peșteri din Paleoliticul Superior evidențiază strânsa conexiune dintre nașterea artei și apariția umanității, în sensul că prin artă omul devine om133. În același timp, T.G.E. Powell vorbește despre desene abstracte în peștera
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
însuși ca eu ești tu. Or, fără îndoială că este posibil să se facă abstracție de produsul unei sinteze care trebuie să fie expusă: căci se poate analiza din nou ceea ce s-a sintetizat, iar ceea ce rămâne după efectuarea acestei abstractizări este eul în genere, adică non-obiectul"359. Filosofia lui Fichte propune, așadar, un eu care este un subiect absolut și un non-eu care reprezintă orice obiect exterior eului. Non-eul există în raport cu un eu, fiind cuantificat în baza operației negației, eul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
traducere de Denisa-Carmen Burducea, Iași, Editura Polirom, 2002. Yzerbyt, Vincent, Schadron, Georges, Stereotipuri și judecată socială în Richard Y. Bourhis, Jacques Phillippe Leyens (coord.), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, traducere de Doina Tonner, Iași, Editura Polirom, 1997. Indici de termeni abstractizare, 11, 12, 20, 22, 31, 32, 37, 65 același, 156, 159, 167, 173, 175, 177-180, 182, 183, 184, 199 alteritate, 5, 8, 10, 13, 16-18, 77, 139, 144-146, 148, 152, 157, 158, 162, 164-170, 175, 178-180, 182, 185, 186, 192
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Wickham, Social Memory, Oxford, Blackwell Publishers, 1992, pp. x-xi). 58 În opinia autorilor, atât în cazul memoriei individuale, cât și în cel al memoriei sociale, imaginile sunt mixte, fiind compuse dintr-un amestec de imagini și scene grafice, sloganuri, butade, abstractizări, scenarii, discursuri și chiar false etimologii." (Ibidem, p. 47). 59 Ibidem, pp. 47-48. 60 Ibidem, p. 25. 61 "Atunci când individul afirmă că știe un lucru, de fapt el afirmă un adevăr în care crede. Cunoașterea este mai degrabă asemeni unei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a proceselor psihice: primei modalități de cunoaștere Îi corespunde cunoașterea dată de senzații și percepții, celei de-a doua modalități Îi corespunde cunoașterea dată de reprezentări și imaginație, apoi, Într-o ultimă fază, este implicat procesul superior al gîndirii, al abstractizării. Teoria lui Bruner evidențiază atît aspectele pozitive cît și cele negative ale Învățării școlare: pe de o parte, scoaterea Învățării din contextul „acțiunii imediate” și transformarea Învățării Într-o activitate independentă, cu un scop bine determinat, facilitează distingerea esențialului de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs. sem.) este capacitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului. Ea măsoară capacitatea de interpretare abstract verbală a desenului prin titlul acordat. Indicele reprezintă nivelul de abstractizare al conținutului titlului. 4.3. Bateria lui M.A. Wallach și N.Kogan
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs. sem.) este capacitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului. Ea măsoară capacitatea de interpretare abstract verbală a desenului prin titlul acordat. Indicele reprezintă nivelul de abstractizare al conținutului titlului. 4.3. Bateria lui M.A. Wallach și N.Kogan: autorii propun administrarea probelor într-o ambianță relaxată, ludică, lipsită de orice judecată critică. Aplicarea se face individual, cu timp liber și răspunsuri orale. Bateria cuprinde probe
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a schimba funcția unui obiect și de a-l face util într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea de sintetizare; 8. organizarea coerentă a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în profunzime a fenomenelor fizice necesită eforturi considerabile și mijloace de investigare tot mai elaborate. Reflectarea concretă a realității se dovedește cu totul insuficientă, dar și pentru a se ajunge la abstract se impune o percepție concretă bogată, ce permite abstractizări corecte, bază pentru analiza științifică a realității. Reamintim că senzația este reflectarea în conștiință a unor însușiri izolate ale lumii exterioare, așa cum sunt cele sesizate de organele de simț; exemple de senzații: alb, roșu, mat, dur, dulce, amar, cald, elastic
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a format, dar face saltul de la concret la abstract, de la percepții și reprezentări la noțiuni. Formarea noțiunii implică procese complexe de reamintire, de comparare, de selectare a caracterelor comune (procesul de generalizare), precum și de găsire a caracterelor esențiale (procesul de abstractizare) ale percepțiilor anterioare. Noțiunea este oarecum o prezentare generalizată, ce se formează în etape succesive, permițând saltul calitativ la reflectarea abstractă. Noțiunile se exprimă prin cuvinte ce pot fi substantive, adjective, verbe (de exemplu: viteză, efect fotoelectric, gaz ideal, corp
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
succesive, permițând saltul calitativ la reflectarea abstractă. Noțiunile se exprimă prin cuvinte ce pot fi substantive, adjective, verbe (de exemplu: viteză, efect fotoelectric, gaz ideal, corp negru, curgere staționară). Reflectarea senzorială devine cunoaștere numai prin folosirea limbajului, acesta făcând posibilă abstractizarea. Noțiunile, judecățile și raționamentele sunt modalitățile de reflectare abstractă a realității. Judecata este un concept mai complex decât noțiunea, fiind forma logică fundamentală exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva. Raționamentul este o înlănțuire logică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de judecăți care duce la o concluzie. Deși judecățile și raționamentele se folosesc pe scară foarte mare la fizică, nu le vom analiza conținutul conceptual. Trecerea de la concret la abstract operează și cu alte concepte logice și psihologice, cum sunt abstractizarea și generalizarea. Abstractizarea este operația gândirii prin care se desprind și se rețin unele din caracteristicile și relațiile importante ale obiectului studiat, iar generalizarea este operația logică prin care se trece de la noțiuni cu o sferă mai restrânsă și conținut
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
duce la o concluzie. Deși judecățile și raționamentele se folosesc pe scară foarte mare la fizică, nu le vom analiza conținutul conceptual. Trecerea de la concret la abstract operează și cu alte concepte logice și psihologice, cum sunt abstractizarea și generalizarea. Abstractizarea este operația gândirii prin care se desprind și se rețin unele din caracteristicile și relațiile importante ale obiectului studiat, iar generalizarea este operația logică prin care se trece de la noțiuni cu o sferă mai restrânsă și conținut mai bogat, la
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
logică prin care se trece de la noțiuni cu o sferă mai restrânsă și conținut mai bogat, la noțiuni cu sferă mai largă dar cu conținut mai restrâns. Aceste două procese se utilizează practic împreună, la aceeași clasă de fenomene, prin abstractizare reținându-se de la fiecare părțile asemănătoare și caracteristicile, ca apoi, prin generalizare, să le putem asocia unei singure categorii, mai generale. Oarecum apropiată de abstractizare este idealizarea, metoda de simplificare mintală a fenomenelor sau situațiilor fizice, prin eliminarea unor caracteristici mai
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
conținut mai restrâns. Aceste două procese se utilizează practic împreună, la aceeași clasă de fenomene, prin abstractizare reținându-se de la fiecare părțile asemănătoare și caracteristicile, ca apoi, prin generalizare, să le putem asocia unei singure categorii, mai generale. Oarecum apropiată de abstractizare este idealizarea, metoda de simplificare mintală a fenomenelor sau situațiilor fizice, prin eliminarea unor caracteristici mai puțin esențiale în prima aproximație, dar utile în descrierea completă a fenomenului sau situației analizate. În fizică se folosesc concepte idealizate, ca de exemplu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
prin unitatea lor este posibil progresul gândirii în rezolvarea problemelor. b) Comparația este operația mintală de stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre lucruri sau fenomene. Orice comparație se face pe baza unui criteriu, a cărui precizare clară este necesară. c) Abstractizarea este operația mintală prin care se desprinde o anumită însușire a unui obiect sau fenomen (fără a Ține seama, în momentul respectiv, de celelalte însușiri);operația comportă deci două aspecte: unul de reliefare și reținere a unor însușiri și altul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]