27,767 matches
-
procentaj mare, de obicei între 10-15% pentru dreptul de a folosi emblema națională ori a Jocurilor pe produsele lor. Aceste produse au de obicei, un caracter comemorativ, de festival, Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 179 precum: ace de cravată, tricouri ale echipelor participante, șepci de baseball. Viitorul licenței CIO. În timp ce venitul din licență e posibil să devină al treilea pilon de resurse pentru Mișcarea Olimpică, promovarea și avantajul educativ al folosirii licenței pentru comunicarea idealurilor Mișcării Olimpice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de ele.Era meșteră la fel și fel de minunății: cânta prin casă, dar nu orice fel de cânt, glasul ei dimineața era ca cel al cintezoilor, iar ziua ca al ciocarliei. Degetele ei lungi trăgeau firul de mătase prin ac și Împungeau și iar trăgeau și iar Împungeau, brodând păsări și flori argintii. Păsările veneau de-și luau firimiturile din palma ei, iar florile din grădina se legănau ușor când o vedeau dimineața și o Îmbălsămau cu parfumul lor când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
le credeau, dar să le mai și Împlinească.Atunci fata, văzând că nu-i chip să scape cu una cu două, ceru ajutorul Zânei cea bună și Zâna cea bună pe dată o transformă În albină și dădu și un ac cu care să se apere.Văzând flăcăii una ca asta, se rugară și ei de Zâna cea bună să nu-i lase ,să faca ea o vrajă ca ei s-o poată urma pe harnica albină.Zâna, fiindcă era bună
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
emoție. Au fost duși În sala cea mare luminată de lumânări parfumate, așezate În sfeșnice de argint, au vorbit, au râs, au ascultat muzică.Doar că nau mâncat nimic. Boierul făcea semne să fie pusă masa, boieroaica stătea ca pe ace, Tușa privea În pământ: de unde bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Aneta Alexa, Maria Ungureanu, Niculina Paiu,Vatica Tomescu. Între uneltele utilizate de femei în munca lor se numărau războiul de țesut, care se afla în fiecare casă și cuprindea toate accesoriile necesare: ițe, vatale, suveică, fucei. Nu lipseau andrelele, iglița, acul, mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se nasc, altele pier supte de negrele găuri - în Cosmos se petrec fără încetare crize de proporții depășitoare minților noastre. De ce ne-am pierde cu firea atunci când, după ani de umflare cu pompa a PIB-ului, bate ceasul contracției: vârful acului pătrunde în veselul, coloratul, zburdalnicul balon. Care face phhh și buff! Ne îngrijorăm, căci dacă anii de bucuroasă creștere a PIB-ului nu ne-au schimbat starea, ani de criză ar putea să ne arunce în stradă întâi și întâi
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
a născut în 1930 în statul american Tennessee. S-a mutat la Memphis în 1947, unde a început să combine elemente de gospel, blues și R&B, alăturându-se trupei Beale Streeters, un grup din care mai făceau parte Johnny Ace, B.B. King și Junior Parker.
Bobby Bland, cântăreţul de blues, a murit la 83 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72098_a_73423]
-
de Michelangelo Antonioni, de atracția regizorului italian pentru deșert și piețe pustii. Cu un mare rafinament, frații Coen au creat o atmosferă de film retro nu chiar cu "purecii" care invadează peliculele vechi sau zgomotele scrijelite pe care le face acul de pick-up pe discurile antediluviene, ci printr-o atmosferă prăfoasă de film vechi, ca și cum praful deșertului s-ar fi depus pe retina camerelor. Efectul îți intră în sînge, așa cum ai senzația că praful îți intră în ochi; în roșcat-cărămiziul platoului
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până și miile de mii de ace ale molizilor și pinilor sunt distincte. Este o dantelărie albă, uriașă și delicată, profilată pe cerul cenușiu. O livadă pictată numai și numai cu alb, de un pictor care n-a avut altă culoare la îndemână. S-a ajuns la
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
l-au dus pe dric;/ - Dar asta nu-i adevărat - / Eu știu c-avea în el furnici,/ Ce-au ieșit noaptea prin buric/ Și l-au mâncat." Sau "mă simt atît de zdruncinat/ Văzînd astrala agonie,/ C-am luat un ac de pălărie/ Și mi-am scos ochii." Balamucul e vesel, iar poezia trece în anecdotă absurdă, dar hazoasă: "Au scos din lac un paznic mort./ Râdeau nebunii - ca nebunii./ Și clopote trăgând de mort,/ Vreo doi s'au spânzurat de
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
fără nume care se joacă în această seară la teatrul dumneavoastră ș...ț Înăuntru e tot Bucureștiul, sala e arhiplină, unii stau și pe trepte, alții au umplut holurile dintre rândurile de fotolii, încât nu ai unde să arunci un ac." Ambele scenarii par scrise de-o aceeași mână. A cui, însă? Să ne întoarcem la autorul Stelei fără... Mihail Sebastian. La declarațiile lui și mai ales la tonul acestor declarații: "Altfel, pe undeva, nu înțeleg această tendință exagerată de-a
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
pentru femei plinuțe, durdulii. O salvau însă bogații sâni cu sfârcuri mașcate". (Gheorghe Grigorean); " Volanul în mână îi pare o joacă -/ În casă nu spală, nu calcă muierea,/ Dar calcă pedala cu toată puterea/ Și nimeni nu-i știe un ac de cojoacă." (George Peagu); " Nimeni nu trebuie să acuze firea pesimistă a lui Emil Cioran, tendința lui de a împroșca cu răutate oamenii și divinitatea. Un om care a suferit atât de mult fizic are dreptul de a chestiona existența
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
numite ca atare. O curiozitate parcă niciodată satisfăcută și o dialectică pe măsură imprimă fiecărei pagini un ritm intelectual greu de găsit (sau, în orice caz, de păstrat) în cărțile altor autori autohtoni. Epoca actuală, a "neobarbarilor" îmbrăcați la patru ace, nu i-a fost pe plac lui Octavian Paler, și destule calificative apăsate vin să susțină respingerea postmodernității de către un conservator, un "bătrân reacționar", cum se numea. Antichitatea și mitologia ei ar reprezenta, prin urmare, terenul ideal de amplasare a
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
de NIMICU'/ mângâiați între urechi p(s)i(h)sicu'?/ Ce făcurăți, expresioniștilor de sezon, post-avan-/ gardiștilor-triștilor, urechiștilor, prost moderniștilor, voi?/ Na! Ați ajuns să vă iubească doar fetele de la Păcâlna..." (p. 41). Iar dacă vom ieși, ca prin urechile acului, și din aceste versuri aiuritoare, ne vom încurca oricum în Noduri, terminale, fire, capitolul al zecelea în care Simona Popescu îi "îmbină" pe Ezra Pound și René Char. Din Cantos plus Počme pulverisé rezultă, la autoarea româncă, următoarea poezie cu
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
pentru că, scriind, trecînd în verbe o formă, o lumină, o culoare, retrăiesc sentimentul pe care îl încercam în copilărie cînd fixam, omorînd, frumoșii fluturi în insectar. îmi amintesc halucinant repulsia și mila pe care le trăiam în timp ce înfigeam cu groază acul între aripile zbătîndu-se ale insectei și, mai ales, îmi amintesc implacabila necesitate a gestului meu". O asemenea "fixare" sacrificială ar fi unica modalitate de conservare a frumuseților, mai exact a emoției declanșate de acestea: Fixarea în ace era singura formă
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
înfigeam cu groază acul între aripile zbătîndu-se ale insectei și, mai ales, îmi amintesc implacabila necesitate a gestului meu". O asemenea "fixare" sacrificială ar fi unica modalitate de conservare a frumuseților, mai exact a emoției declanșate de acestea: Fixarea în ace era singura formă de perpetuare a frumuseții lor: neuciși, fluturii ar fi pierit în neant". Ne aflăm astfel în fața abisului pe care-l reprezintă uitarea, "această substanță sau această lipsă de substanță care înghite tot ce nu e adăpostit în
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
spus ca-n somn ah aidoma destin iască/sfiala mea ținută sub piatră a făcut/catalog cu bune și perdele//datorăm lui mircea ciobanu și linia/și marginea și suprafața și insula/mă doare lipsa lui dar consolare/pun sub ac și arc oratoriul măturii divine..."(Libertatea) Nu departe de acest spectacol aristocratic, o cronică a domnului Cosmin Borza, în care - dincolo de rezervele estetice pe care, în virtutea oricărui cod publicistic, i le respectăm - recenzentul își lasă tastatura nesupravegheată și se referă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
progrese la pian și la vioară, nu-l contrariați. Dacă vreunul din aceste instrumente ar fi existat în casă, aș fi putut deveni un virtuoz, complinind lipsa de educație a vocii. îmi exercitam simțul muzical scuturând la urechi cutioara cu ace de oțel pentru plăcile patefonului. Adevărat este că învârteam singur manivela acestuia și chiar în lipsa părinților o ascultam pe Amelita Gallicurci într-o dramatică arie din "Norma" lui Bellini, pe tenorul Schmit, cu "Funiculi-Funicula", pe Șaliapin în "Luntrașii de pe Volga
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
nu se mai putea auzi, decât dacă zbierai, astfel că renunță. Ar fi vrut să-ntrebe cum se numeau munții din dreapta spre care zburau, luând tot mai multă înălțime... Nici pomeneală de golurile de aer. Meteorologia părea la locul ei. Acul altimetrului se ridicase la 630... Peisajul se întinsese parcă tras de un elastic... Pentru că nu mai puteau schimba vorbe între ei, se gândea la fel de fel. Așa, de pildă, ce știa că se spune partir, c^est mourir un peu... devenise
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
ceata celor damnați, a căror carne va suferi inimaginabile suferințe, rămânând pe oase, spre a fi în continuare sfredelită, arsă, înțepată, smulsă - pe măsura ticăloșiei celui ce ispășește, fără ca o picătură de apă să-i umezească buzele, limba străpunsă de ace. Mintea omului modern se răzvrătește împotriva acestei viziuni, ea râvnește la unele convenite pauze, de oarecare refacere, fie pretinde renunțarea la chinurile fizice, în schimbul unora morale, ce nu ar fi mai puțin mușcătoare. însă nu aceasta este imaginea la care
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
ca la casa de pensii. Tribunal care-l va descoperi neașteptat de lipsit de fapte bune, ticsit, în schimb de cele rele și va proceda în consecință. Și nici cu cea mai consistentă șpagă, cămila nu va trece prin urechile acului. Din surse în genere bine informate se cunoaște că Infernul este organizat în cercuri, după gradul de vinovăție al locatarilor. Dante a și scris o destul de cunoscută operă pe această temă. Ideea că primul cerc ar oferi anume resturi de
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o pescrie" (C. Negruzzi, Cum am învățat românește) etc. Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului și marchează cazul acuzativ prin prepoziție ("Ac. pre carele / pre carea etc."). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul dintre citatele ilustrative contravine regulii de azi: "sunt vistierii, care nu le poate răpi furul" (p.
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
continuă mersul și jocul. 1. „Vine ploaia!” - copiii se deplasează pe tot terenul (cl.I; aII a). Institutorul așezat într-un colț al terenului strigă: „Vine ploaia!” Copiii aleargă în jurul lui. la comanda „Ploaia a stat!” se reia jocul. 2. „Acul și ața” - Copiii sunt așezați pe cerc, la jumătate de metru unul de altul. Se alege un conducător - „Acul” - acesta aleargă ocolind fiecare copil, numește câte un copil care să-l urmeze. Se aleg 4,5 copii care vor fi
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
într-un colț al terenului strigă: „Vine ploaia!” Copiii aleargă în jurul lui. la comanda „Ploaia a stat!” se reia jocul. 2. „Acul și ața” - Copiii sunt așezați pe cerc, la jumătate de metru unul de altul. Se alege un conducător - „Acul” - acesta aleargă ocolind fiecare copil, numește câte un copil care să-l urmeze. Se aleg 4,5 copii care vor fi „Ața” și vor urma conducătorul. După ocolire o dată a cercului se alege alt „ac” (cl. I; a II - a
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
altul. Se alege un conducător - „Acul” - acesta aleargă ocolind fiecare copil, numește câte un copil care să-l urmeze. Se aleg 4,5 copii care vor fi „Ața” și vor urma conducătorul. După ocolire o dată a cercului se alege alt „ac” (cl. I; a II - a). 3. „Crabii și creveții” - copiii sunt împărțiți în două grupe așezate la distanță de 2 - 3m între ele. O grupă sunt „crabii” și o alta, „creveții”. Institutorul strigă „crabii” iar aceștia aleargă să prindă „creveții
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]