33,912 matches
-
scris pe tot felul de foi disparate. Revenind la generozitatea lui Kirileanu, să amintesc ultimele ei manifestări; dăruirea vastei sale biblioteci (20.000 exemplare) orașului Piatra Neamț și a bogatului său fond de manuscrise Bibliotecii Academiei Române (era membru de onoare al Academiei din anul 1948). Am toate motivele să aștept cu mare interes apariția acestui veritabil document, care îmbogățește literatura română de acest fel și adaugă operei lui Kirileanu un titlu semnificativ. Totodată, laud fapta culturală a Editurii Albatros, care-și va
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Acum, c-am devenit membru Corespondent al Academiei Lucian Raicu, făcînd, cum se cade, elogiul unuia din membrii plini, Dinescu, nu-mi rămîne decît să continui la infinit, îngrozind poșta, istovind poștașii și-nfundînd pînă la refuz cutia dumneavoastră cu scrisori, nu uitați, nu uitați, scrise dintr-un foc
Nastasia Filippovna era lesbiană by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14137_a_15462]
-
necum poemele în proză practicate de el pe post de confesiuni. Convorbiri culturale Toma George Maiorescu are o biografie destul de spectaculoasă. Scriitor jurnalist, profesor universitar, el este autorul a peste 30 de volume de proză, publicistică, traduceri. Este membru al Academiei de Științe din New York, Omul Anului în 1990, poet tradus în numeroase limbi. În câmpul literar actual de la noi prezența dumisale e cvasi anonimă. Remediem acest gol recenzând Convorbirile în amurg, în care autorul adună schimburi de impresii cu Jorge
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
sfârșitul volumului transpune în imagini multe secvențe autobiografice din manuscrisul Firul tors din caierul vieții și cele de triumf, de după 1989, când Biserica Blajului este scoasă dintr-o profund nedreaptă ilegalitate, lupta pentru redobândirea bisericilor și a Catedralei Blajului, reînființarea Academiei Teologice Greco-Catolice din Blaj, la care o vreme însuși a predat, ridicarea la demnitatea de Cardinal și apoi din 1992 deceniul de suferințe închinate cu răbdare de mucenic tot Bisericii pe care a slujit-o până la jertfă.
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
o profesie ce merită o firească răsplată. Un prim arbore genealogic și-l alcătuiește Sadoveanu însuși. Părinții tatălui au fost pribegi olteni, veniți la Iași după revoluția din 1821. Bunicul era gorjan și se numea chiar . Tatăl (Alexandru) învățase la Academia Mihăileană și avusese dintr-o căsătorie anterioară un fiu ajuns colonel, devenit soțul Izabelei Sadoveanu, prolificul publicist și critic literar. Alexandru întemeiase gospodărie la Pașcani, fiind bun cunoscător în ale pomiculturii și agriculturii. Era, îl caracterizează fiul, "un boiernaș voltairian
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
folclor și de Eminescu, ale cărui poezii le va învăța pe de rost. Se apucă acum să scrie un roman, firește, haiducesc, Florea Corbeanul haiducul, apoi un poem despre Iancu Jianu. Absolvind gimnaziul, trece la Liceul "Național" din Iași, fosta Academia Mihăileană. Mereu, om al naturii, "plin de violență și neastâmpăr", are și o "aprigă râvnă intelectuală". Îi citește pe marii clasici români, ca și pe romancierii francezi, englezi și ruși. Scrie imnul liceului și se încumetă să trimită versuri la
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
se istovesc. Mă uit și la «cheresteaua» dumitale. Se armonizează și ea cu prognosticul meu." Cum se știe, prognostic pe deplin confirmat. Relațiile au devenit atât de strânse, încât vizitele tânărului s-au repetat, Maiorescu alcătuind raportul de premiere la Academie a volumelor Șoimii și Povestiri și ostenindu-se chiar până în strada Toamnei să depună cărți de vizită îndoite la un colț. Aceasta până într-o zi, când probabil n-a avut buna dispoziție să-l primească și i-a dat
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
ale unei familii, unde se bea vin nou. Dar locul cel mai puțin schimbat al Vienei este cafeneaua. Să tot șezi, sorbind o cafea adevărată. Toate gazetele de azi îți stau la dispoziție, pe stativ, mai frumos ca la Biblioteca Academiei. Viena te face să-ți descoperi, neapărat, un ascuns fond biedermeier. O întîlnire neașteptată Domnul Leopold este, probabil, unul dintre cei mai bogați oameni din Viena. Ani în șir a tot colecționat tablouri ale lui Egon Schiele (pe care, practic
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
Virgil Ierunca, aceasta se întâmplă deoarece "nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Sentimentul exilului, ce-și extrage energiile purificatoare nu atât din osânda dezrădăcinării pur geografice, cât din ruperea tragică a ființei de spațiul său matricial spiritual, e starea afectivă ce
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
literar de atunci: Ferdinand Baldensperger, Paul Hazard și Paul Van Tieghem. Curând, începe să colaboreze la Revue de Littérature Comparée. De teza lui s-au ocupat primii doi, conducător, cum am spune azi, fiindu-i Paul Hazard, viitor membru al Academiei Franceze. "Unul (Baldensperger, căruia i se spunea Baldens) era omul umbrelor crepusculare și al portretelor estompate, pe când celălalt, deși flamand prin naștere, era un latin meridional, iubitor de lumini colorate și de claritate". Ei l-au informat pe doctorandul de la
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
poftele hulpave ale cititorului din mine, nu modestia didacticii universitare, a rutinei scolastice erau cele ce mă dezamăgeau, spulberând ironic proiecția ideală a Universității din orizontul așteptărilor mele. De fapt, aș fi putut să mă consolez cu gândul că nici Academia lui Platon sau Liceul lui Aristotel nu fuseseră adăpostite în palate asemenea Școlii din Atena pe esplanada căreia stau cei doi filosofi în sublima frescă a lui Rafael. Îngustimea, atât de evidentă, a spațiilor de învățământ sibiene ca și mediocritatea
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
parcelarea acestuia, fragmentarismul său și deschiderea sa posibilă asupra nelimitării, a totalului, a universului. În francezul acesta, care și-a sfârșit zilele în țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva înțelegem prin Academie o ideală grădină a lui Akademos, spațiu primitor, ospitalier, al unor întâlniri rodnice. De fapt, printre cele moștenite de Universitate de la antica Academie e și aceasta: Universitatea este, de la originile sale și poate prin natura ei, un spațiu al întâlnirilor
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva înțelegem prin Academie o ideală grădină a lui Akademos, spațiu primitor, ospitalier, al unor întâlniri rodnice. De fapt, printre cele moștenite de Universitate de la antica Academie e și aceasta: Universitatea este, de la originile sale și poate prin natura ei, un spațiu al întâlnirilor fecunde. Întâlniri între magiștrii și discipoli, întâlniri ale discipolilor între ei. Misiunea formatoare a Universității se împlinește, mai presus de orice, prin aceste
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
forul care-i cuprinde pe cei mai distinși savanți și oameni de cultură ai țării? (Aici, fie-mi permisă o paranteză. S-a tot spus că specialiștii s-au opus, în bloc, acestei măsuri. Nu-i adevărat. Chiar în sânul Academiei, lucrurile au stat și stau diferit. în 1993, în Academie erau doi lingviști: Ion Coteanu - membru titular și Emanuel Vasiliu - membru corespondent. Regretatul I. Coteanu a votat, într-adevăr, împotriva revenirii la a și la sunt, dar Em. Vasiliu s-
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
oameni de cultură ai țării? (Aici, fie-mi permisă o paranteză. S-a tot spus că specialiștii s-au opus, în bloc, acestei măsuri. Nu-i adevărat. Chiar în sânul Academiei, lucrurile au stat și stau diferit. în 1993, în Academie erau doi lingviști: Ion Coteanu - membru titular și Emanuel Vasiliu - membru corespondent. Regretatul I. Coteanu a votat, într-adevăr, împotriva revenirii la a și la sunt, dar Em. Vasiliu s-a abținut. între timp, în Academie au mai fost primiți
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
diferit. în 1993, în Academie erau doi lingviști: Ion Coteanu - membru titular și Emanuel Vasiliu - membru corespondent. Regretatul I. Coteanu a votat, într-adevăr, împotriva revenirii la a și la sunt, dar Em. Vasiliu s-a abținut. între timp, în Academie au mai fost primiți trei lingviști: Matilda Caragiu Marioțeanu, Gheorghe Mihăilă și Marius Sală. Toți acești specialiști de primă mână sunt de acord cu legiferarea academică din 1993). Sigur, discuțiile pe această temă (uneori, prea aprinse totuși) vor continua și
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
răstimp de un deceniu, Excelsior a fost oare reprezentat și la noi? Relatarea amănunțită din Gazeta poporului m-ar face să cred că da. Aștept cuvîntul specialiștilor în domeniu. E vacanță, e vară, e cald, iar un drum la Bibliotecă Academiei depășește momentan zelul meu științific. Îl pun înapoi în raft pe Jules Lemaître, mulțumindu-i cordial pentru că m-a scos din eroare. O nouă montare a baletului Excelsior pe scena Operei Române... pardon! a Operei Naționale, după instalarea statuii lui
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
a avut de-a face cu el, ca un "reprezentant" al nației sale, ca un arhetip, un model. (Din păcate, și inversul e valabil). Nu i-am putut niciodată uita, eu însumi, pe numeroșii americani din statul Indiana, de la Decanul Academiei de Muzică din Bloomington pînă la omul de pe stradă, care s-au purtat îngerește, în împrejurări grele, cu străina care eram. În mintea mea, ei și alții ca ei s-au confundat multă vreme cu America.
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
Simona Tache La cererea expresă a minorității pro-Băsescu din redacția Academiei Cațavencu, care a amenințat cu chemarea disporei la miting, în cazul în care majoritatea anti va continua să rămână insensibilă la calitățile președintelui, voi proceda în cele ce urmează la omagierea explicită și fără urmă de echivoc a comandantului acestei
Traian Băsescu, dragostea mea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21192_a_22517]
-
Simona Tache Din Almanahul Academiei Catavencu 2008, cu tema “Senzatii tari”: M-am tot gîndit la tema asta cu “senzațiile tari” și la pericole și la adrenalină și mi-am dat seama că cele mai mari pericole le-am trăit cînd eram mică. Pe primul
Mic inventar de senzaţii tăricele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21200_a_22525]
-
Simona Tache Acum un an, când Elena Băsescu a fost aleasă Secretar General al OTPDL, i-am adresat, prin intermediul contraeditorialului din Academia Cațavencu, scrisoarea deschisă de mai jos. Cu oarecare tandrețe, cu înțelegere față de ființa fragilă și dezorientată intelectual care îmi părea pe atunci că este. Între timp, a depășit cu mult limitele răsfățului, iar fata sărăcuță cu duhul, care spunea prostioare
Scrisoare deschisă către domnişoara Goe Băsescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21199_a_22524]
-
de coniac, au fost doar vreo 10. De fapt, hai să-ți spun acuma pe bune: a fost doar o bomboană cu lichior. De unde să fi știut eu că o să pățesc așa ceva de la o bomboană? Zi și tu... (Din Almanahul Academiei Catavencu 2008, cu tema “Senzatii tari”)
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
Simona Tache Din Almanahul Academiei Cațavencu despre fițe, 2008: M-am angajat să scriu despre Bucurenci din mai multe motive. Primul ar fi că n-avea cum să lipsească tocmai el dintr-un almanah dedicat fițelor. Al doilea - și cel mai important! -- e că, dacă
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
Simona Tache Sau episodul din Academia Cațavencu de mâine al Jurnalului Președintelui Poporului de Scară. Iubirea, dizenteria, turismul, banii, criza, șomajul, TBC-ul, iertarea, toate sunt acolo, plus multe altele pe lângă. De citit, citiți aici sau mai jos.
Sunt în limbă după Scară, dar urăsc poporul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21271_a_22596]
-
Simona Tache Sau prima mea revistă a presei, făcută în Academia Cațavencu, în mai 2005: CUVÎNTUL CARE... N-AM ÎNȚELES CE E ÎN CAPUL LOR Vinerea trecută mi-a venit ideea fatală: să dedic această rubrică tuturor revistelor pentru bărbați fără femei dezbrăcate pe copertă. Am cumpărat vreo 12 reviste. De-
Cum am citit 12 reviste de bărbaţi şi n-am înţeles nimic by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21260_a_22585]