2,940 matches
-
înțelese ca două curente stilistice istorice cu valoare literară egală. Este foarte important să reținem acest lucru, pentru că evoluția romanului pe parcursul ultimului secol a fost influențată decisiv de descoperirea perspectivei ca dimensiune a prezentării literare. Ca rezultat al acestei noi accentuări, stilul narativ perspectival a dobîndit o valoare estetică mai mare în ochii cîtorva critici literari. Potențialul creativ al romanului a fost de fapt intensificat prin perspectivism într-un mod care este unic în întreaga istorie a romanului 288. Totuși, evoluția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de trecut, în engleză impresia de in actu este accentuată de forma progresivă a verbului Deicticele: atunci acolo Deicticele: acum aici Centrul de orientare la personajul-narator, se poate transfera el însuși temporar în scena prezentată Centrul de orientare la personajul-reflector, accentuarea deicticelor aici/acum prin articole familiarizante, pronume fără referință etc. Perspectivă externă și perspectivă internă, tendință către aperspectivism Perspectivă internă, tendință către perspectivism Opoziția dintre referința la persoana a treia și cea la persoana întîi este marcată Alternarea referinței la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Stephen Hero poate fi considerat o versiune anterioară, la care autorul renunțase, a unei părți a romanului Portret al artistului în tinerețe 438. Revizuirea arată o tendință clară spre eliminarea elementelor auctoriale, încă numeroase în Stephen Hero, și spre o accentuare consistentă a situațiilor narative personale. Printre alte fenomene, această tendință este evidentă în tehnicile utilizate pentru referirea la personajul principalul, Stephen. În Stephen Hero există încă frecvent perifraze auctoriale pentru numele personajului principal, cu și fără adjective ("acest idealist fantastic
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acolo ca și cum ar fi fost accidentală, în discursul unui alt personaj 441. Și în opera lui Henry James intensificarea tendinței spre o situație narativă personală în romanele mai tîrzii sau în revizuirile ulterioare ale operelor din tinerețe este reflectată de accentuarea referinței pronumelui personal. Chatman citează rezultatul unei comparații realizate de Leo Hendrick a stilurilor din tinerețe și de mai tîrziu ale lui James, dezvăluind o creștere cu o treime a numărului pronumelor personale din textele de mai tîrziu 442. 7
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
așa-numitele narațiuni la persoana a treia, deoarece acestea dezvăluie cel mai clar una dintre trăsăturile distinctive ale stilului indirect liber, și anume combinarea vorbirii, a percepției sau a gîndirii personajului ficțional cu vocea naratorului ca instanță care mediază. Această accentuare a creat impresia că stilul indirect liber poate fi găsit doar în textele la persoana a treia 502. Hamburger a avansat chiar teza conform căreia în romanul la persoana întîi stilul indirect liber nu ar putea apărea "nici cu referire
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vorbirea directă, precum și la cea indirectă, este în continuare accentuată în efectul ei specific aici extraordinar de ilustrativ prin folosirea caracterelor italice pentru cuvinte separate și expresii în original, într-o încercare de a face vizibilă, sau mai degrabă audibilă accentuarea emfatică de către cea care vorbește, Arabella. În timp ce Clarissa transcrie atît de precis intonația entuziasmată a Arabellei, ea o și comentează. Devine clar faptul că entuziasmul surorii ei, Arabella, nu este împărtășit de Clarissa. Reducerea vorbirii Arabellei la izbucniri stereotipice, prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
comunitate sunt legate de cât de prietenoase sunt zona și oamenii, studiile sugerează că variabilele relevante nu sunt reprezentate de natura oamenilor din zonă, ci de distribuția spațială a legăturilor de rudenie, a identității religioase sau etnice sau a ocupației. Accentuarea procesului de construire a granițelor simbolice a făcut ca relevanța densității materiale a relațiilor sociale, considerată în mod tradițional un element necesar al conceptului comunitate, să fie mult diminuată. Deși analizele par să dea tot mai mult câștig de cauză
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
4.2. Localism și subsidiaritate Comunitariștii sunt circumspecți față de acuzația de nostalgie, că ar propune o întoarcere la o ordine socială în care indivizii sunt membri relativ imobili ai unei comunități centrate pe un spațiu anume. Pe de altă parte, accentuarea importanței locului se strecoară în analizele lor. Aceasta se observă în îndemnul de a întări guvernământul local și în recomandarea de a construi organizații la nivel local și la nivelul cartierelor. Cea mai presantă imagine a comunității este aceea a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
creșterea numărului, descreșterea izolării și creșterea semnificativă a interdependenței mutuale a oamenilor. Aceasta a făcut ca în momentul în care Redfield își scria cartea (în jurul anului 1955) comunitățile observate să nu mai fie complet distincte, incluse fiind în alte comunități. Accentuarea tendințelor spre mondializare și globalizare au adus în atenție în mod aparte problema interrelațiilor dintre comunități. Dacă acceptăm ideea că formele comunitare de conviețuire sunt o prezență constantă în istorie, indiferent de formele pe care le capătă în diferite momente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sectoare ale economiei genera fenomenul suprapopulației agrare. (n aceeași perioadă, ponderea populației rurale (n totalul populației s-a situat constant la aproximativ 80% (Constantinescu, 1998: 283). Marea arendășie a reprezentat la r(ndul ei un fenomen care a condus la accentuarea tensiunilor sociale (n mediul rural. Nici moșierul ș( nici arendașul nu (re)investeau (n producția agricolă. Toate aceste elemente, coroborate cu prezervarea sub diferite forme, la fel de dăunătoare, a practicilor feudale din perioada anterioară celei de-a doua jumătăți a secolului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să le (ndeplinească dec(t (n forme atenuate, fapt (n măsură să genereze disfuncții la nivel macrosocial. Sentimentele existente (ntre membrii unei familii fac ca socializarea ce ar trebui să fie realizată la nivelul comunității să reprezinte (n fapt o accentuare a elementelor socializării realizate (n familie. Posibilitățile foarte reduse de verificare a practicilor (n contact real cu cei asemănători, altfel spus raportarea la o comunitate ipotetică, conduc la imposibilitatea conturării unui model coerent de acțiune comună. Nici formele pseudo-comunitare de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
deținătoare a mărcii PNL, altele victorioase în alegeri, dar fiecare în parte considerându-se continuatorul legitim al partidului liberal. De aici și competiția dramatică ce a urmat momentului electoral. O competiție cu scopul declarat al unificării liberalismului, dar soldată cu accentuarea fărâmițării mișcării liberale, pe care am putea-o numi a unificării prin divizare. Primul ei episod l-a reprezentat congresul din 19-20 februarie 1993 convocat de grupul Vintilă Brătianu din PNL-CD, cu participarea liberalilor din PNL-AT și ai Grupului pentru
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism protejarea mediului chiar cu costuri ridicate*; * orientări postmoderne (valorizarea dezvoltării personale, accentuarea consumului, accentuarea laturii hedoniste a vieții)*. 3.2.1 Tradiționalism-modernitate În ce privește atitudinea față de schimbare (datele de mai jos provin din baza de date European Values Survey, 1999), surprinsă pe o scală de 10 trepte (Oamenii ar trebui să fie mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism protejarea mediului chiar cu costuri ridicate*; * orientări postmoderne (valorizarea dezvoltării personale, accentuarea consumului, accentuarea laturii hedoniste a vieții)*. 3.2.1 Tradiționalism-modernitate În ce privește atitudinea față de schimbare (datele de mai jos provin din baza de date European Values Survey, 1999), surprinsă pe o scală de 10 trepte (Oamenii ar trebui să fie mai precauți înainte de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și importante efecte în plan social: sărăcire, migrație spre oraș, îmbătrânirea populației de la sate, efecte vizibile încă și în 1989. Literatura de specialitate menționează și alte efecte negative ale procesului de colectivizare: polarizarea excesivă a proprietății funciare pe sistemul cooperatist, accentuarea etatizării agriculturii, diminuarea resurselor umane ale agriculturii (exodul populației), îmbătrânirea și feminizarea lucrătorilor agricoli, abandonarea unui număr mare de gospodării, dotare tehnică insuficientă a exploatațiilor agricole, lipsa cronică a mijloacelor financiare, rezultate economice slabe.( Neagu, Stanciu, 1996: 41-42). Rezultatul colectivizării
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
direct la tehnicile agriculturii organice, cum ar fi: utilizarea rotațiilor mari care utilizează dejecții și bălegar; evitarea fertilizatorilor solubili; interzicerea creșterii animalelor în sistem intensiv; evitarea antibioticelor și a stimulentelor hormonale; utilizarea metodelor mecanice și termice de control a buruienilor; accentuarea procesării produselor la fermă și a vînzării directe la consumator; utilizarea muncii suplimentare atunci cînd este strict necesar. Agricultura organică poate fi definită ca un sistem de producție care evită sau exclude larg utilizarea fertilizatorilor compuși sintetic, pesticide, regulatori de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
completare, prezența crustei creează condiții anaerobe în must cu rezultat în nivelurile ridicate de amoniac și alți compuși eliberați în timpul aplicării. Acești compuși conduc la arderea plantelor de cultură și distrug viermii de sol, contribuind în plus și la o accentuare a mirosului. în absența aerației, scopul depozitării trebuie să fie reducerea pierderilor de nutrienți în urma levigării, volatilizării sau denitrificării. Situația ideală este una în care toate paiele utilizate sunt încorporate în must, îmbunătățind astfel raportul C:N. Un raport mare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
o superioritate intrinsecă a unei orientări în raport cu cealaltă? Nicidecum. Nici reglementarea, nici dereglementarea nu sunt bune sau rele în sine. Ele nu pot fi judecate decât în legătură cu anumite contexte. Există doar epoci și contexte cu particularitățile lor, care solicită o accentuare a reglementării sau a dereglementării. Asemenea reponderări și regândiri ale combinațiilor sunt firești și necesare. Problema începe atunci când se apelează practic la substituirea unui instrument cu altul. Aici încep să se afirme abordările și practicile ideologice. Nu dereglementarea ca atare
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
raporturi fundamentale, care, încet, încet, au ajuns la dezechilibrele de astăzi. Rădăcina acolo este. Foarte înșelătoare formula de dezvoltare lansată atunci. Ciclul interferenței statului, inaugurat în perioada de după criza din '33, era epuizat. Se cerea lansarea unui alt ciclu, cu accentuarea rolului individului, a domeniului privat etc. Era un ciclu înșelător deoarece părea că reia o tradiție, că se situează într-o continuitate organică cu toată evoluția americană. Ceea ce nu se observă este că toate asemenea cicluri din istoria americană au
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
orientarea promovată de Reagan a generat rezultate spectaculoase și, mai ales, a asigurat victoria Americii în Războiului Rece a fost de natură să consolideze aceste premise ideologice și să accentueze procesul de unilateralizare a politicii economice de mai târziu. Dacă accentuarea rolului pieței a condus la victorie, atunci progresul ulterior nu putea fi obținut decât printr-o accentuare și mai mare a aceluiași factor: piața. Părea perfect logic și întemeiat. Nimeni nu mai avea disponibilitatea să observe că alte economii ale
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Rece a fost de natură să consolideze aceste premise ideologice și să accentueze procesul de unilateralizare a politicii economice de mai târziu. Dacă accentuarea rolului pieței a condus la victorie, atunci progresul ulterior nu putea fi obținut decât printr-o accentuare și mai mare a aceluiași factor: piața. Părea perfect logic și întemeiat. Nimeni nu mai avea disponibilitatea să observe că alte economii ale lumii apelau atât la virtuțile mâinii invizibile, cât și la cele ale mâinii vizibile (reprezentată de stat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
serie de activități care până atunci fuseseră desfășurate de către administrația centrală sau locală să fie încredințate mâinilor private. Părea nu doar mai convenabil, ci și concordant cu întreaga filozofie a evoluției americane, în care inițiativa privată reprezintă fundamentul prosperității generale. Accentuarea rolului inițiativei private ni se pare explicabilă. Ar fi nepotrivit să se dezvolte o întreagă retorică în contra acestei tendințe. O mare orientare politică are întemeieri economice, sociale, dar are și motivații psihologice pe care le trecem adesea cu vederea. Ca
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
comentatori remarcă, în mod îndreptățit, că în acest document fundamental frecvența cu care sunt menționate valori precum libertate, democrație etc., a scăzut considerabil, comparativ cu discursurile similare ale președintelui Bush și chiar ale lui Clinton. Ceea ce este interpretat ca o accentuare a dimensiunii pragmatice a politicii americane, ca o dovadă de focalizare pe probleme precise și presante. Diminuarea frecvenței de care am amintit este însoțită de referiri mult mai dese la probleme precum performanță economică, educație, inovație. A doua diferențiere importantă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de a face din performanță un criteriu de legitimitate a structurilor democratice este mai actuală decât oricând. Organizarea democratică își va menține atractivitatea și valoarea atâta timp cât va oferi un câmp de afirmare dezvoltării. Roosevelt a creat un nou model, cu accentuarea rolului statului și a reglementărilor sale. Un model care a durat cam 40 de ani. Dacă reacția imediată în fața crizei a fost promptă, cea care vizează regândirea raportului stat-privat întârzie. Răspunsul este însă necesar. Mai ales că America, dată fiind
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
-se pe rivalitatea pe cale de apariție între flota chineză și cea indiană și pe capacitatea ei de a "arbitra", pentru a menține, astfel, cel puțin pentru o perioadă, poziția dominantă americană. Dezvoltarea și modernizarea flotelor este o condiție importantă. Totuși, accentuarea în exces a acestei dimensiuni nu reprezintă un lucru neapărat pozitiv, pentru că scoate prea mult în relief latura "hard" a puterii, pentru că poate conduce la subestimarea importanței pe care o are climatul în regiune. Atunci când există multiple opoziții, preocuparea de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]