1,632 matches
-
Cinema”, „Arlechin”, „Scena”, „Timpul”, „Symposion”, „Scena și lumea”, „Lumina” (Pancevo), „Literatură și artă” (Chișinău), „Limba română” (Chișinău). A mai semnat cu pseudonimele Șt. O. Mugur și Ștefan Pintilie. La începuturile carierei, O. pare atras de literatura polițistă, dar într-o accepție mai cuprinzătoare. Romanele, de reală abilitate tehnică, Procesul manechinelor (1974) și Plus sau minus infinitul (1978) împletesc firul anchetei proprii genului cu șerpuirile investigației psihologice, miza ce se conturează prin „jocul ipotezelor” fiind de esență morală. Detectivistica pe care o
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
tipuri de abordare se completează reciproc, cea de-a doua fiind o proiecție istorică a grilei conceptuale și a postulatelor metodologice sistematizate în prima. Calmul plat al sensurilor se tulbură, matricea acronă se denivelează, dând naștere unei dinamici semantice. Anumite accepții ale literaturii le surclasează pe altele pentru răstimpuri limitate, urmând la rândul lor să fie învinse și eliminate din scenă. Vârstele ideii de literatură sunt tot atâtea configurații particulare, în interiorul cărora diversele sensuri sunt angrenate în raporturi de forță inconfundabile
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
mai ales modern. E de reținut din aceeași perioadă prestigiul simbolic al literaturii - rar atins mai târziu în sistemul sociocultural - de valoare-pilot a unei mentalități predominant umaniste și mizând pe paideia. Evul Mediu și, în prelungirea lui, Renașterea lucrează cu accepții mult mai diferențiate de literatură. Raportul de forțe din interiorul configurațiilor conceptuale se schimbă constant, făcând mai evidentă dinamica sensurilor. Două fisuri esențiale devin net vizibile acum în matricea universaliilor. Una este antinomia dintre normă și originalitate, cealaltă produce denivelări
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
-l în mecanismul dialecticii actual-perimat și supunându-l mareelor ciclice ale revizuirilor valorilor. Față de momentele anterioare, clasicismul și barocul nu aduc mișcări spectaculoase. Spiritul pasional care animase anterior viața ideii se stinge. Câmpul noțional al literaturii se clasicizează în toate accepțiile posibile. Expresie fidelă a unei instituții culturale oficializate și laice, literatura se disciplinează, capătă demnitate administrativ-didactică. În cel de-al doilea volum al Biografiei..., M. se ocupă de veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea. În veacul luminilor matricea
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
marea teorie a societății ca proces dată de Georg Simmel (poate cel mai tentant critic al lui Tönnies) este perfect sintetizată de conceptul Vergesellschaftung, tradus (până și de spanioli), în disperare de cauză, prin „socializare”, un termen mai cunoscut în accepția conferită de Basil Bernstein în cadrul propriei sale teorii despre emergența și integrarea actorilor sociali. Termenul-pereche, (soziale) Vergemeinschaftung, exprimă procesul complementar. 7. Mathieu Deflem, specialist în contribuția lui Tönnies la sociologia criminologică (la fel ca alți mari sociologi ai generației sale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de învățământ legate de fotografii, disc și bandă de magnetofon, film și radioteleviziune; d) a patra generație, aflată încă în perioada ei de început, înglobează laboratoarele lingvistice audiovizuale, instruirea și autoinstruirea programată și calculatoarele electronice. Mijloacele tehnice audiovizuale cuprind, în accepția celor mai mulți specialiști, doar mijloacele din a treia și a patra generație. Integrarea mijloacelor de învățământ în procesul educativ O a treia problemă care trebuie discutată este aceea a necesității introducerii mijloacelor tehnice audiovizuale în procesul de învățământ (Iucu, Manolescu, 2004
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
flori de cireși În volumele sale, sau ale unui ofițeraș care-și zăngănea pintenii de donjuan trecut prin interminabile pagini de sentimentalism năclăios. Ce să mai spun de cetatea obscurantismului oficial, Cartea românească (așa cum era atunci), cetate medievală În deplină accepție a cuvântului! - condusă de un cavaler vertical, cu inele groase la degete, Întotdeauna bine ras și pomădat, - cetate susținută de pilonii cei mai „vajnici” cuibăriți prin toate instituțiile fruntașe ale țării, de la nulitățile Academiei de odinioară până la bastionul „naționalismului integral
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la punctul de vedere formulat aici de reflecții asupra unor probleme principiale ale fizicii teoretice. 18. Vezi A. Einstein, „Fizica și realitatea”, în Op. cit., p. 111. 19. Ibidem, pp. 113-114. 20. „Expresia «inteligibilitateă, așa cum o folosim aici, trebuie luată în accepția ei cea mai modestă. Ea înseamnă realizarea unei ordini între experiențele senzoriale, prin crearea de concepte generale și de relații între aceste concepte, ca și prin relații stabilite, într-un fel oarecare, între concepte și experiențe senzoriale.” (Ibidem, p. 111
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
S-a discutat și se discută încă dacă poziția lui Kant cu privire la îndatoririle morale ale omului a fost sau nu una rigoristă. Dacă la întrebarea „A fost Kant un rigorist moral?” s-au dat răspunsuri diferite, faptul se explică prin accepțiile distincte care au fost conferite acestei expresii de către comentatori și interpreți. S-a susținut adesea că rigorismul moral este o consecință a viziunii lui Kant asupra sensului și țelului ultim al existenței omenești. S-a afirmat că el a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să fie adevărat ar fi fost inconsecvent cu principiile pe care le-a formulat în scrieri anterioare, Hofmeister trece cu vederea faptul că în Pmtv, precum și în răspunsul pe care l-a dat lui Constant, cuvântul minciună este folosit în accepția lui curentă - o declarație intenționat neadevărată cu privire la fapte. Atunci când cel ce locuiește în casă îi răspunde negativ potențialului ucigaș, care întreabă dacă persoana pe care o urmărește este acolo, el pur și simplu minte. Tot așa cum îl minte pe prezumtivul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
corporative. Etimologia cuvântului control provine din expresia latinească „contra rolus”, prin care se înțelege „verificarea unui act duplicat după original”<footnote Marcel Ghiță, Controlul financiar componentă a mecanismului economiei de piață, Editura Universitaria, Craiova, 1995, p. 6. footnote>. Controlul, în accepția lui semantică, este o „analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații, pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire”. În același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
măsuri de îmbunătățire”. În același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații.<footnote Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. footnote> În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act”<footnote Le petit Larousse Dictionaire enciclopedique, Larousse, Paris, 1975. footnote>. în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
În același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații.<footnote Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. footnote> În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act”<footnote Le petit Larousse Dictionaire enciclopedique, Larousse, Paris, 1975. footnote>. în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
române, Editura Academiei, București, 1975. footnote> În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act”<footnote Le petit Larousse Dictionaire enciclopedique, Larousse, Paris, 1975. footnote>. în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism”<footnote The New Merriam Webster Dictionary, Springfield, Massachusetts, Merriam-Webster Inc., Publishers, 1989. footnote> . Dacă
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism”<footnote The New Merriam Webster Dictionary, Springfield, Massachusetts, Merriam-Webster Inc., Publishers, 1989. footnote> . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
reglementare a unui mecanism”<footnote The New Merriam Webster Dictionary, Springfield, Massachusetts, Merriam-Webster Inc., Publishers, 1989. footnote> . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcție a conducerii, un mijloc de cunoaștere a realității și de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
anume: previziune/programare, organizare, coordonare, comandă/antrenare și control. În condițiile redefinirii conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție mult mai largă și este privit ca o funcție a procesului managerial, alături de celelalte funcții recunoscute ale conducerii. Drept urmare, a avut loc o mutație semnificativă, în sensul că funcția de control a managementului a devenit funcția de control intern, care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Financial Executives International. footnote>; Institutului Auditorilor Interni<footnote The Institute of Internal Auditors. footnote>; Institutului Contabililor și Managerilor<footnote Institute of Management Accountants, fost National Association of Accountants. footnote>. Scopul Comisiei Treadway a fost: elaborarea conceptului de control intern în accepția COSO; oferirea unor instrumente pentru management; elaborarea unui cadru integrat al controlului intern; elaborarea unui cadru de control de bază, acceptat internațional; definirea controlului intern. La recomandările acestei comisii s-a creat un comitet intitulat - Comitetul de Sponsorizare al Organizațiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Ungaria), sau numai o singură unitate centrală pentru audit intern (Polonia, țările baltice) sau niciuna (Danemarca, Suedia, Norvegia). Considerăm că situația din România este o situație benefică și va contribui la accelerarea implementării sistemului de control managerial în cadrul entităților. Noua accepție de organizare a controlului intern recomandată de Comisia Europeană are la bază standardele internaționale, respectiv Standar dele de control intern acceptate de Uniunea Europeană. Ele reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de manage mentul și personalul entităților publice și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
managerial, prin funcția de audit intern, și constată abaterile rezultate de la obiectivele stabilite, analizează cauzele care le-au determinat și dispune măsurile corective sau preventive care se impun. Îndrumarul definește conceptul de control intern prin care s-a trecut de la accepția latină, care urmărea verificarea conformității înregistrărilor, la accepția anglo-saxonă, unde controlul se efectuează cu scopul de a conduce, de a stăpâni situația. În consecință, controlul capătă o conotație mult mai largă și devine un instrument important la dispoziția managementului. În
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
abaterile rezultate de la obiectivele stabilite, analizează cauzele care le-au determinat și dispune măsurile corective sau preventive care se impun. Îndrumarul definește conceptul de control intern prin care s-a trecut de la accepția latină, care urmărea verificarea conformității înregistrărilor, la accepția anglo-saxonă, unde controlul se efectuează cu scopul de a conduce, de a stăpâni situația. În consecință, controlul capătă o conotație mult mai largă și devine un instrument important la dispoziția managementului. În același timp, îndrumarul prezintă pentru comparație și alte
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
mai multor orânduiri sociale». Însă asta am voit să spun și eu. Prietenii mei se tem de termenul «etern» deoarece, conform marxism-leninismului «nu există categorii sociale eterne». Fără îndoială. Însă cuvântul «etern» folosit de publiciștii sovietici, nu e luat în accepție metafizică. Iată ce scrie I.G. Astahov: «Secretul eternității artei constă în obiectivitatea veridicului ei (...)». G.F. Alexandrov ajunge la aceiași încheiere: «tov. Stalin a spus mărețele și înțeleptele cuvinte: „Numai poporul este nemuritor, restul e trecător...”. Fapt este că operele progresiste
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
revalorizării gândirii tradiționale. Volumul grupează patru eseuri consacrate temei enunțate în subtitlu, cu referire precisă la Constantin Brâncuși (Comentarii indiene la Brâncuși), Mircea Eliade (India în destinul cultural al lui Mircea Eliade), Lucian Blaga (Structurile antinomice la Lucian Blaga și accepția indiană a metaforicului) și Mihai Eminescu (Eminescu - Arhetipul). A. abordează subiectele alese prevalându-se de dubla lui competență de cunoscător al gândirii indiene și al culturii occidentale. Procedează la un demers hermeneutic comparativ, menit să pună în lumină nu deosebirile
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
noțiunea de literatură și, mai ales, cea de scriitură: Vorbim despre un mediu sau despre un cod? La analiză, scriitura se va dovedi că nu e nici una, nici alta [...] Scriitura este un limbaj paradoxal. Altă dificultate rezultă din chiar dubla accepție a termenului literatură: 1) totalitate a ceea ce este scris, tipărit sau publicat; 2) beletristică sau litere frumoase, texte cu pretenții estetice. Dintre aceste două sensuri, ultimul a fost mereu privilegiat, ca urmare și a venerației aproape religioase pe care educația
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
TIPURI DE DISCURS JURNALISTIC În ultimul timp, termenul discurs a căpătat întrebuințări dintre cele mai diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]