KorAP: Find »[drukola/base=acceptabilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...27 >

662 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612

militar, ci mai degrabă economic și cultural. Începând de la furtul de identitate până la crima organizată și terorism sau hoția cibernetică, amenințările la adresa securității noastre vor constitui evenimente zilnice care își vor strecura drumul în viețile noastre sub diferite grade de acceptabilitate. Deși astăzi este mult mai probabil să fii lovit de o mașină sau să fii victima unui atac de cord, decât cea a unui atac terorist, viitorul ar putea să se contureze cu totul altfel. Acceptăm ideea că furtul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651

formă. Conținutul cuprinde ansamblul ideatic și argumentele utilizate. Din acest punct de vedere, textul transmite anumite idei, un anumit mesaj, cuprinzând, de obicei, anumite argumente, povestiri, descrieri. Argumentul trebuie deosebit de schema de argumentare: primul se supune normelor adevărului sau ale acceptabilității, cel de al doilea normelor validității. Așadar, un text are în mod obligatoriu o temă, termen care trimite la unitatea sa semantică. În acest context, introducem termenul de coeziune, prin care înțelegem un ansamblu de trăsături care asigură unitatea semantică

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Drept de sub egida Consiliului Europei. Așadar, textul jurnalistic, în general, și genurile în care se exprimă opinii, în special, trebuie să utilizeze argumente, întrucât, în lipsa acestora, orice teză prezentată nu se poate susține, iar discursul și-ar pierde obiectivitatea. Asigurarea acceptabilității discursului jurnalistic În planul conținutului, prin acceptabilitate înțelegem caracteristica argumentelor de a fi relevante pentru preopinent, ceea ce se traduce, minimal, în necesitatea ca acestea să fie posibil adevărate și de a fi susceptibile de a proba teza susținută. Fiecare este

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
jurnalistic, în general, și genurile în care se exprimă opinii, în special, trebuie să utilizeze argumente, întrucât, în lipsa acestora, orice teză prezentată nu se poate susține, iar discursul și-ar pierde obiectivitatea. Asigurarea acceptabilității discursului jurnalistic În planul conținutului, prin acceptabilitate înțelegem caracteristica argumentelor de a fi relevante pentru preopinent, ceea ce se traduce, minimal, în necesitatea ca acestea să fie posibil adevărate și de a fi susceptibile de a proba teza susținută. Fiecare este liber să creadă ce vrea, dar pentru ca

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
creadă ce vrea, dar pentru ca discursul jurnalistic să ființeze este necesar ca opiniile prezentate în cadrul acestuia să fie verosimile. Astfel, se poate argumenta o opinie care susține că accidentele de mașină apar din cauza vitezei excesive a șoferilor, însă se abandonează acceptabilitatea atunci când explicația dată vizează implicarea Băncii Naționale în deturnarea traiectoriilor autovehiculelor. În această perspectivă, acceptabilitatea trimite la dimensiunea psihologică a argumentării și la temeiurile pentru care demersurile argumentative au succes sau eșuează, deși ele pot utiliza doar argumente adevărate și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
acestuia să fie verosimile. Astfel, se poate argumenta o opinie care susține că accidentele de mașină apar din cauza vitezei excesive a șoferilor, însă se abandonează acceptabilitatea atunci când explicația dată vizează implicarea Băncii Naționale în deturnarea traiectoriilor autovehiculelor. În această perspectivă, acceptabilitatea trimite la dimensiunea psihologică a argumentării și la temeiurile pentru care demersurile argumentative au succes sau eșuează, deși ele pot utiliza doar argumente adevărate și scheme logice valide 59. Dacă partenerul de dialog nu acceptă argumentele de o anumită factură

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
fi de justificată, nu va putea fi susținută și acceptată. Spre exemplu, argumentele darwiniste privind apariția și evoluția omului din maimuțe au părut inacceptabile, și chiar scandaloase, partizanilor teoriei creaționiste. Trudy Govier a identificat un număr de patru condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o premisă este acceptabilă dacă este un adevăr necesar, întrucât nimeni nu poate respinge un argument având caracteristica universalității. Premisele de acest tip se întâlnesc relativ rar în discursul jurnalistic, care utilizează

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
unei mărturii, adică a unei declarații a unui martor. În sfârșit, o premisă este acceptabilă dacă este produsă sau susținută de o autoritate. Autoritatea trebuie să fie relevantă pentru domeniul în care se produc argumentele, întrucât, altfel, argumentarea devine falacioasă. Acceptabilitatea vizează nu doar fiecare dovadă în parte, ci și modul în care argumentele se susțin sau se contrează reciproc. Celelalte două caracteristici ale acceptabilității sunt, așadar, coeziunea și coerența semantică 61. Condiția pentru ca un set de propoziții să fie coeziv

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
trebuie să fie relevantă pentru domeniul în care se produc argumentele, întrucât, altfel, argumentarea devine falacioasă. Acceptabilitatea vizează nu doar fiecare dovadă în parte, ci și modul în care argumentele se susțin sau se contrează reciproc. Celelalte două caracteristici ale acceptabilității sunt, așadar, coeziunea și coerența semantică 61. Condiția pentru ca un set de propoziții să fie coeziv vizează ca acestea să desemneze același lucru. Coerența trimite la necesitatea ca argumentele să se susțină reciproc, să nu intre în contradicție unele cu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
director, publicând ieri un editorial în care criticau decizia patronului. "Ajunge cu lecțiile pe care ni le dau acești bigoți reacționari!", scria Serge Faubert." (Islamul nu știe de glumă, Cotidianul, 3 februarie 2006) Exemplul de mai sus ne arată dialectica acceptabilității. În interiorul paradigmei proprii, logica fiecărei părți este validă și bazată pe conținutul cunoașterii comune. Pe de o parte, europenii au ca valori de bază libertatea de opinie și de exprimare, deci le este permisă portretizarea și caricaturizarea lui Dumnezeu. Pe

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
dintre poziții este imposibil: ceea ce este acceptabil pentru unii este inacceptabil pentru ceilalți și viceversa. Așadar, obiectivitatea discursului jurnalistic presupune prezentarea unor evenimente existente în realitate, în corespondență cu acea realitate, utilizând argumente într-o manieră care să poarte marca acceptabilității. II.2.1.2. Raționalitatea Pentru ca auditoriul să creadă în existența realității, în forma prezentată de discursul jurnalistic, este pus în funcțiune un întreg arsenal de tehnici de credibilizare. Am analizat aceste tehnici la nivelul conținutului. Însă construirea credibilității implică

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
obiectiv și rațional, să prezinte interes pentru public și să aibă o formă atractivă. Obiectivitatea trimite, în cazul informațiilor, la prezentarea unor evenimente existente în realitate și în corespondență cu aceasta și, în cazul opiniilor, la asigurarea caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
atractivității IV.1. Manipularea obiectivității În definirea discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate care presupune prezentarea unor evenimente care se petrec în realitate, în corespondență cu acea realitate și într-o manieră care să corespundă imperativelor argumentabilității și acceptabilității. Aceste caracteristici îi asigură o largă credibilitate în rândul publicului. Însă tocmai această calitate prezumată, dublată de puterea de impact, determină posibilități de manipulare a receptorilor. Așadar, manipulările specifice discursului jurnalistic apar sub forma generală a denaturării realității în ansamblu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
la o dublă inducere în eroare: pe linia sofismului autorității și pe linia creșterii credibilității articolului și revistei, în condițiile în care Paler a fost un adversar notabil și al manifestărilor din România Mare. IV.1.4. Abandonarea caracterului de acceptabilitate Acceptabilitatea trimite la necesitatea ca un text să utilizeze argumente admise în comunitatea respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
o dublă inducere în eroare: pe linia sofismului autorității și pe linia creșterii credibilității articolului și revistei, în condițiile în care Paler a fost un adversar notabil și al manifestărilor din România Mare. IV.1.4. Abandonarea caracterului de acceptabilitate Acceptabilitatea trimite la necesitatea ca un text să utilizeze argumente admise în comunitatea respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Mare. IV.1.4. Abandonarea caracterului de acceptabilitate Acceptabilitatea trimite la necesitatea ca un text să utilizeze argumente admise în comunitatea respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor raționalității. În exemplul următor avem de-a face cu abandonarea caracterului de acceptabilitate: Fiind vorba despre ele, sunt totodată timid și furios. Simt de-atâtea ori să sar în apărarea lor, să

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor raționalității. În exemplul următor avem de-a face cu abandonarea caracterului de acceptabilitate: Fiind vorba despre ele, sunt totodată timid și furios. Simt de-atâtea ori să sar în apărarea lor, să le apăr slăbiciunile și frumusețea, grația și nepriceperea, încât, recunosc, înclin să fiu mai degrabă avocatul lor decât cel care le

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
fi ca eu să vă cer vouă, șoferițelor, să faceți în fiecare zi "parcarea laterală cu spatele?" Ce ne facem, fraților, că prea ne-au majorat șoferițele... Țineți aproape!" (Emanciparea femeii: de la cratiță la volan, Jurnalul Național, 10 ianuarie 2008) Acceptabilitatea unui text jurnalistic dispare în momentul în care acesta cuprinde remarci discriminatorii. Articolul redă o atitudine defavorabilă femeilor, indusă prin seria finală de întrebări retorice. Avem de-a face cu vagi urme de misoginism, forme mult mai explicite ale acestuia

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
manipulează cititorii, plasați sub obișnuitul contract de comunicare al genului editorial opinie acceptabilă, argumentată, sinceră, dezinteresată a unui jurnalist. Contractul de comunicare în cadrul genului editorial se poate încălca prin abandonarea uneia dintre componentele esențiale ale acestuia. Astfel, se poate abandona acceptabilitatea opiniei jurnalistului, transformându-se editorialul într-un material de science fiction, de obicei prin intermediul teoriilor conspirației, sau se poate părăsi caracterul de opinie argumentată și acceptabilă, jurnalistul lansându-se în atacuri personale sub un limbaj suburban. Astfel de manifestări conduc

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
în atacuri personale sub un limbaj suburban. Astfel de manifestări conduc la abandonarea genului editorial, articolul devenind o veritabilă punere la zid a unui ziarist concurent. Contractul de comunicare specific editorialului a fost încălcat prin abandonarea caracterului argumentativ și a acceptabilității opiniei, iar efectul este unul manipulatoriu întrucât, chiar dacă, ulterior, cel lezat câștigă procesul, acuzele și diatribele, odată emise, rămân în spațiul public și în mintea cititorilor. În concluzie, manipularea prin condițiile de producere presupune intervenția vinovată a actorilor comunicării pentru

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
articole orientate spre legitimarea regimului comunist. Tot ceea ce nu justifică acest scop, nu apare în mass-media comunistă. Discursul jurnalistic, în general, este obiectiv, adică prezintă evenimentele din realitatea socială, în corespondență cu aceasta și într-o manieră ce respectă principiul acceptabilității. Deși apare în Scânteia, un organism media, discursul din această publicație nu este obiectiv, întrucât nu prezintă decât acea parte a realității care convine regimului comunist, iar articolele sunt orientate și nu poartă, multe dintre ele, marca argumentabilității și acceptabilității

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
acceptabilității. Deși apare în Scânteia, un organism media, discursul din această publicație nu este obiectiv, întrucât nu prezintă decât acea parte a realității care convine regimului comunist, iar articolele sunt orientate și nu poartă, multe dintre ele, marca argumentabilității și acceptabilității. VI.1.2.2. Raționalitate și manipulare Pentru ca o propagandă să legitimeze, interesul său este să convingă. De aceea, discursul trebuie să se prezinte permanent ca un argument. Problema este că de multe ori acestea nu sunt și logic corecte

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
textului jurnalistic Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Obiectivitate Minciuna Amalgam adevăr-fals Orientarea articolelor Selecția neobiectivă Abandonarea caracterului de argumentabilitate prin utilizarea sofismelor de argument induse prin actele de gândire și a sofismelor de argument induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
propriu acestui tip de discurs. La nivelul textului, am identificat tehnici de manipulare pentru fiecare trăsătură a acestuia. Astfel, obiectivitatea este încălcată prin: minciună, orientarea articolelor, selecția neobiectivă, sofismele de argument induse prin actele de gândire și de limbaj, abandonarea acceptabilității. Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550

Prin urmare, trecerea la alte energii va fi din ce în ce mai necesară. Acolo unde gestionarea deșeurilor radioactive va fi acceptată din punct de vedere politic, energia nucleară va fi tot mai utilizată; se vor face unele progrese în materie de siguranță, de acceptabilitate și de competitivitate; peste treizeci de ani, această energie va reprezenta 15% din energia primară a lumii. Nici energia solară, nici cea eoliană nu constituie surse inepuizabile decât din clipa în care ele vor putea fi stocate. Biomasa va fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]