159,822 matches
-
documentată și atent argumentată. Pe lângă beneficiul unor clarificări de cea mai bună calitate într-o dispută care animă mediile intelectuale ale ultimului deceniu, cititorul român se poate pune la curent și cu modul de interferare al orientărilor terapeutice și culturale actuale. Élisabeth Roudinesco, La ce bun psihanaliza?, trad. Dara Maria Străinu, Editura Trei, București, 2002, 170 p.
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
constată editorialista, nostalgiile unora au, desigur, undeva, o zonă de adevăr. Și nu le poți cere oamenilor să nu se mai gîndească la acel strop de adevăr, pentru că, oricum, e vorba despre o generație care nu mai poate modifica mersul actual al României." Iulia Roșca e de părere că întrebarea din titlul editorialului ei ar trebui să și-o pună "distinșii politicieni la fiecare sfîrșit de an". Citez concluzia acestui editorial aniversar: "Ar fi nedrept ca din cortina neagră ruptă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
2001) - sau pe spectatorii pasionați de respectivul gen: "Dacă ai ghinionul să nimerești într-un birou de "telenoveliste", te-ai ars" (myjob.ro); "avea în România, până la sosire, admiratoare îndârjite printre telenoveliste" (Jurnalul Național, 14.03.2001). Lipsește dintre atestările actuale un alt sens posibil, singurul cu care apar - tot în Internet, nu neapărat și acceptate de dicționare - corespondente ale cuvîntului în alte limbi (de exemplu, în spaniolă și în portugheză, telenovelista): autor (scenarist) de telenovele. Explicația absenței e simplă: pentru
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
ex-filolog, am citit cu plăcere și interes romanul dumneavoastră. A fost o mare bucurie că pot citi din nou după atîta vreme un roman bun. Se scriu azi multe romane, dar prea puține cu adevărat bune. Dacă priviți scena literară actuală, pe care evoluează o generație relativ tînără de autori, ce impresie vă lasă spectacolul? A.R.-G.: Nu este vorba de scriitori răi ci pur și simplu lipsiți de ambiție. Această nouă generație de autori, chiar la Éditions de Minuit
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
în lume? A.R.-G.: Poate schimba literatura, este singurul lucru care-i stă în putere, dar aceasta înseamnă deja foarte mult. Dacă scriitorii pot schimba literatura, pictorii-pictura, muzicienii-muzica, în cele din urmă ei schimbă lumea. R.B.: Întrevedeți în evoluțiile actuale urmele acestor schimbări fie ele și foarte discrete? A.R.-G.: Bineînțeles. Există o modificare foarte clară: aceea că Noul Roman și-a creat propriii săi cititori. Iată, public acest roman și dintr-odată zeci de mii de tineri, tineri
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
cu două decenii în urmă, dl Ieronim Tătaru, despre debut și tot tacîmul. Mizeria criticii literare În STEAUA (nr. 1), dl Horia Poenar își prefațează recenzia la două volume ale scriitorului clujean Marius Jucan de cîteva rînduri despre critica literară actuală: "Critica română contemporană cu greu poate purta într-adevăr acest nume. Redusă în general la insipide cronici de întîmpinare, prea puțin capabilă a produce texte cu relevanță teoretică sau istorică, aceasta se zbate de aproape un deceniu într-o zonă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
teoretică sau istorică, aceasta se zbate de aproape un deceniu într-o zonă confuză, în întuneric tot mai apăsător, supus greșelii și repetiției obsedante a unor stiluri conservatoare, de succes pentru generațiile anterioare, dar prea puțin relevante pentru fenomenul literar actual. Criticii "bătrîni" în general s-au retras [...]. Generația optzeci, autoarea unei foarte eficiente critici de tip propagandistic, ajunsă acum pe scena principală, se lovește de o incapacitate critică serioasă." Etc. etc. Praful și pulberea, cum se zice, se aleg de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
nu pentru ei. Botnițele sunt pentru eternii fraieri, pentru amărâții care ajung să se comporte în fața rafturilor din super-market-uri așa cum se comportau țăranii lui Zaharia Stancu în scena culesului de struguri. Tehnica auto-botniței a devenit, de altfel, o marcă a actualei guvernări. Tupilați îndărătul "problemelor economice", stăpânii se comportă ca în țara lui Papură-Vodă: acordă reeșalonări ale datoriilor sau, din contră, îi execută pe cei "dezagreabili" cât ai zice pește. Astfel încât, strângând sau lărgind șurubul după cum o cer înaltele enterese de
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
fiecare schimbare de guvern. Pornind de la o scrisoare a dnei Anamaria Pop, pe care am citit-o și noi în Observatorul cultural nr. 77, dl. Ciobanu dă numele multor funcționari culturali, interni sau internaționali, îndepărtați prostește din funcții de administrația actuală. Am putea adăuga și noi cîteva. De exemplu pe dna Grete Tartler și pe dnii Mihai Zamfir și Vasile Popovici, scriitori toți și extraordinare prezențe în diplomația din anii din urmă. Vizită la fratele Le Pen Mai nou, în România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
Luminița Voina-Răuț Cartea pictorului Toi Shozu, născut în 1923, înrolat în armată în 1943, trimis în China în martie 1945, ajuns prizonier, după ce Japonia a pierdut războiul, l-a inspirat pe dramaturgul Den Fujita, o adevărată conștiință a societății japoneze actuale, să scrie piesa Ghidul războiului. Marcând aniversarea a 100 de ani de relații româno-japoneze, Compania 1980 din Tokio a întreprins, cu sprijinul Guvernului Japoniei un turneu în țara noastră, oferind două reprezentații cu Ghidul războiului în sala Atelier a Teatrului
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
de închisoare. Kamata Hiroshi, însă revine acasă după război și, ascunzându-și trecutul, devine un reputat profesor la o Facultate de Medicină. Scrie lucrări strălucite în domeniul infecției bacteriologice, pe baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi bătrâni, o reîntâlnire dureroasă pentru Kamata, deoarece Tani redeșteaptă amintirile grotești ale zilelor petrecute în China. Acțiunea se petrece în anul 2000, cei doi
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
Când eram copil am trăit experiența războiului pe propria-mi piele; eu sunt născut în Manciuria și am copilărit în zgomotul cizmelor și al gloanțelor. Aceste amintiri sunt încă foarte vii. Războiul nu s-a terminat cu acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și gloanțe, noul armament folosit în actualul război - psihologic - este
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și gloanțe, noul armament folosit în actualul război - psihologic - este competiția, pașii pe care fiecare vrea să-i facă înaintea celuilalt, cât mai repede și fără a mai privi în urmă. L.V.R.: În piesa dumneavoastră se pune clar problema atitudinii în fața existenței. Nepoata este singura care pare
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
vrut să-l fac pe spectator să reflecteze la această posibilitate, copilul va putea alege orice cale, nu neapărat cea mai fericită... L.V.R.: Am citit de curând cartea prozatorului german Bernhard Schlink, Cititorul. Se vorbea acolo despre o problemă mereu actuală, vina părinților, a bunicilor care au pactizat sau au acceptat pasivi nazismul, o vină pe care generațiile actuale o mai resimt. Păstrând proporțiile, ce spun generațiile tinere din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
neapărat cea mai fericită... L.V.R.: Am citit de curând cartea prozatorului german Bernhard Schlink, Cititorul. Se vorbea acolo despre o problemă mereu actuală, vina părinților, a bunicilor care au pactizat sau au acceptat pasivi nazismul, o vină pe care generațiile actuale o mai resimt. Păstrând proporțiile, ce spun generațiile tinere din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de obicei părinții și bunicii vorbesc despre război și le spun copiilor adevărul; ce s-a întâmplat e un
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
nu se învață adevărata istorie a Japoniei? D.F.: Nu, în manualele de istorie nu scrie nimic. Foarte multă lume nu știe nimic. Japonia a cunoscut o perioadă de înflorire fantastică. Acum nu se mai poate vorbi de înflorire economică, situația actuală fiind foarte grea. Multe companii au dat faliment, ceea ce e o rușine în societatea japoneză. Numai anul trecut s-au sinucis 30.000 oameni din cauza falimentării companiilor și în ziare a apărut doar o știre foarte mică, nici nu s-
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
sărăcie. Pentru bunăstarea Japoniei trebuiau folosiți mulți oameni. Acești oameni care au făcut atrocități în război au ajuns să ocupe posturi importante, în universități, în medicină, în politică. Japonia s-a sprijinit pe acești oameni. Ei au pus bazele Japoniei actuale. L.V.R.: Vă felicit pentru scrierea acestei piese și consider că mesajul ei trebuie să ajungă în cât mai multe țări. Proiecte noi? D.F.: Scriu acum o piesă despre acei oameni care n-au putut ține pasul cu dezvoltarea economică a
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
nou război. L.V.R.: Nu credeți că această tensiune este întreținută și fiindcă nu li se spune lucrurilor pe nume? D.F.: Tocmai de aceea scriu. Răul trebuie exorcizat. Nu se vorbește despre războiul din trecut, nu se vorbește despre criza economică actuală și ce e mai dramatic, pe tineri nu-i interesează deloc politica, tot ce îi interesează este doar persoana lor, nimic din ceea ce se petrece în societate. Acest dezinteres îl găsesc periculos și lor mă adresez când scriu. L.V.R.: N-
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
a fost dublată, în Sala de proiecții, de prezentarea fără întrerupere a filmelor "El Quijote" (regia Manuel Gutiérrez Aragón, 1998; "Don Quijote" (regia Cătălina Buzoianu, 1997) și "Shakespeare in love" (regia John Madden, 1998). În virtutea faptului că cel care poartă laurii actualei ediții a Premiului Cervantes este columbianul Álvaro Mutis, primul care a citit fragmentul inițial al capodoperei cervantine a fost ambasadorul Columbiei, Enrique Arias Jiménez, urmat de ambasadorul Spaniei, Jesús Atienza Serna, de cel chilian, Manuel Hinojosa Muñoz și de Antonio
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
unilateralitate politic pecetluită de cele trei dictaturi: a lui Carol al II-lea, a lui Ion Antonescu, a comuniștilor. Prin urmare "patronul totalitarismelor" s-a văzut dezavuat tocmai de cei ce ar fi trebuit să aibă cultul său! Liberalizanții noștri actuali, unii abia coborîți de la catedra îndoctrinării marxist-leniniste (sau încă rămași cu un picior pe podiumul acesteia), sînt și ei antinăiști nu o dată cu o suspectă înverșunare, improprie distingerii nuanțelor. Firește, Nae Ionescu a fost un om complex (de tip renascentist, nota
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
în cauză, atît de frămîntată, de diversificată (id est vulnerabilă!), însă cu atît mai fecundă în pedalarea sa, cum zice Nae Ionescu însuși, într-un comentariu închinat lui Faust, între "polul propriu-zis metafizic și anexa sa, contrapunctul lumesc"? Cît de actual ar mai putea fi "paseistul", "anacronicul", "reacționarul" Nae Ionescu, integrat, orice s-ar spune, unei viziuni ce-i cuprinde în bună măsură pe Eminescu, N. Iorga, Lucian Blaga, ca și pe tradiționaliști și pe ortodoxiști? La aceste interogații încearcă a
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
rămase trebuind să fie, până una alta, înghesuite în magazii dispersate prin București. Însă ceea ce voi relata mai jos nu-mi era cunoscut și nu știu câți (mai ales dintre profesioniștii condeiului în beletristică, jurnalistică, poate chiar din știință) cunosc această super-tragedie actuală - care va dăinui, se pare, devenind fie perenă "actualitate", fie banală luare de cunoștință la care se vor resemna mulți, fără a-i conștientiza semnificația actuală și importanța: implicit, efectele în viitor (cineva mă consola, tocmai, cu tristă resemnare și
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
ales dintre profesioniștii condeiului în beletristică, jurnalistică, poate chiar din știință) cunosc această super-tragedie actuală - care va dăinui, se pare, devenind fie perenă "actualitate", fie banală luare de cunoștință la care se vor resemna mulți, fără a-i conștientiza semnificația actuală și importanța: implicit, efectele în viitor (cineva mă consola, tocmai, cu tristă resemnare și asigurându-mă că nu este nimic de făcut: "Nu vă speriați - asta este!", și am răspuns: "Nu mă "sperii", spaima te face să taci - revolta te
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
al lunii mai, 1947, al cotidianului "Jurnalul de dimineață" (peste câteva săptămâni, ziarul a fost "suspendat" -, cum se zicea pe atunci -, împreună cu multe alte publicații, de altfel). La BCU nu se găsește deloc periodicul. La BA, după două zile (în actualul regim de lectură, "zi" înseamnă, din păcate, doar "până la ora 14") de căutări, nu s-a găsit colecția decât până la sfârșitul lunii martie ("Nimic, din aprilie-mai? - Nu, nimic"). La BN aveam să aflu că numărul există în fondul Bibliotecii, dar
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
ani de Michel Carassou și editura sa, Paris-Méditerranée, și cu “Caietele Benjamin Fondane”, editate la Ierusalim (editor: Monique Jutrin) de societatea de studii care poartă numele scriitorului, actele acestui colocviu îmbogățesc ecourile productive ale unei prezențe din ce în ce mai vii în peisajul actual al literelor franceze și românești. Ion Pop Un idol al tinerei generații americane Chuck Palahniuk are 41 de ani și trăiește în Portland-Oregon. Descendent al unor emigranți ruși pe linie paternă și francezi din partea mamei, a lucrat zece ani ca
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]