1,099 matches
-
două argumente. Pornind de la o teorie mai veche a lui Chomsky (1988), conform căreia toate proiecțiile Agr sunt instanțe ale aceleiași entități, diferența dintre Cazuri decurgând din tipul de element cu care se combină Agr (pentru nominativ, cu T, pentru acuzativ, cu V), Moro (1998: 161-162) arată că structurile cu a fi (copulativ, în teoria autorului, dar situația este aceeași pentru toate tipurile de structuri cu a fi) sunt constituite din două DP legate printr-o relație de predicație și conțin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dă puterea părintească asupra copiilor, puterea maritală asupra nevestei, p. ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor la cireadă un câine (Ispirescu); (18) Are-o greacă ibovnică (Teodorescu). c. În loc de al doilea acuzativ, figurează un adjectiv sau un adverb: (19) N-are pre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor la cireadă un câine (Ispirescu); (18) Are-o greacă ibovnică (Teodorescu). c. În loc de al doilea acuzativ, figurează un adjectiv sau un adverb: (19) N-are pre altul asemenea (Biblia 1688); (20) Am mâinile reci; (21) Pe copiii tăi îi am mai de aproape decât pe ceilalți (Ispirescu) − a avea pe cineva de aproape "a avea multă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Acela va avea fata de nevastă (Reteganul); (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș (Ispirescu); (26) S-o aibi de zestre când te-oi mărita (Sbiera); (27) Eu nu am [bani] nici de cheltuială (Drăghici) − complementul în acuzativ poate fi omis, ca de la sine înțeles. e. Aproape învechit - "a considera, a socoti, a ține (pe cineva drept ceva)": (28) Popoarele-l aveau ca pe cel mai liberal dintre potențați (Ghica). Prin extindere, complementul e o noțiune de timp
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
descriere privesc probleme necercetate în lingvistica românească: fenomenul ergativității și tipurile de ergativitate existente în limbile lumii; sursele diacronice ale ergativității și raportul dintre sistemele lingvistice ergative și limbile primitive; relația dintre sistemele lingvistice ergative și fenomene prezente în limbile acuzative − pasiv, nominalizări; antipasivul; prezența pasivului în limbile ergative și a antipasivului în limbile acuzative; istoricul interpretării verbelor inacuzative și teoriile diferite în care a fost cercetată această temă; inventarul și clasificarea verbelor ergative din limba română; descrierea alternanței cauzative și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în limbile lumii; sursele diacronice ale ergativității și raportul dintre sistemele lingvistice ergative și limbile primitive; relația dintre sistemele lingvistice ergative și fenomene prezente în limbile acuzative − pasiv, nominalizări; antipasivul; prezența pasivului în limbile ergative și a antipasivului în limbile acuzative; istoricul interpretării verbelor inacuzative și teoriile diferite în care a fost cercetată această temă; inventarul și clasificarea verbelor ergative din limba română; descrierea alternanței cauzative și a analizelor care au fost propuse pentru acest fenomen; relația dintre ergative și reflexive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
am prezentat m-au determinat să fac unele opțiuni de interpretare (deși în bibliografie au fost propuse și alte soluții, dintre care unele divergente): existența unei relații transparente între funcționarea sistemelor lingvistice ergative și cea a verbelor ergative din limbile acuzative și stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale între acestea; relevanța relativă a conceptelor precum subiect și tranzitivitate pentru limbile ergative; formularea unei definiții operaționale, potrivite pentru română, a clasei verbelor inacuzative; reinterpretarea absenței unor teste sintactice pentru delimitarea clasei verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că este nevoie, faptul că, pe lângă faptele lingvistice care pot primi o descriere exactă, care pot fi încadrate în anumite clasificări, care pot primi o interpretare unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
faptul că, pe lângă faptele lingvistice care pot primi o descriere exactă, care pot fi încadrate în anumite clasificări, care pot primi o interpretare unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care pot primi o interpretare unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA. ARAWAK Familie de limbi amerindiene din ramura ecuatorială, vorbite în America de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu AVAR sau cu LAK. Circa 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă, fără pivot sintactic. ARMEANĂ Limbă izolată, indo-europeană, vorbită în Armenia și în alte 29 de țări. 9 milioane de vorbitori. Asemănări cu greaca. Armeana clasică manifesta partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de timp/aspect: sistemul absolutiv−ergativ apărea numai la anumite forme compuse de perfect. Topica SOV, adjectiv − substantiv. AVAR Familia caucaziană, ramura estică, grupul avar-andian. Limbă vorbită în nord-estul Caucazului, în partea muntoasă a Daghestanului. 200 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determinare suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
remă, nu marcării funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată. CECENĂ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată. CECENĂ Limbă est-caucaziană, din grupul NAKH. Marcare cazuală foarte variată. CHAIBASA − Vezi KURMALI. CHAL − Vezi RUTUL. CHAMORRO Limbă din familia austroneziană, grupul filipinez, vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. CHINOOK Pidgin/limbă din mica familie chinookan, vorbită în Oregan. CHOCTAW Limbă austroneziană din familia muskogean, vorbită în SUA. Limbă cu partiție morfologică ergativ/acuzativ. CHOL Limbă din familia MAYAN, vorbită în statul mexican Chiapas. 100 −150 de mii de vorbitori (surse diferite). Relațiile gramaticale sunt marcate printr-un set de morfeme atașate predicatului (setul A: ergativ, genitiv; setul B: absolutiv; pentru persoana 3 nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
predicatului (setul A: ergativ, genitiv; setul B: absolutiv; pentru persoana 3 nu există setul B). Partiție ergativă determinată de timp/aspect. Ergativul și genitivul sunt omonime. CHORTI Limbă din familia MAYAN. 20 de mii de vorbitori (populație tribală). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: S și O sunt marcate (prin acord) la fel numai la aspectul perfectiv. CIUKOTĂ (CHUKCHEE) Limbă paleosiberiană din familia ciukot-kamceatka, vorbită în estul extrem al Siberiei. Circa 10 000 de vorbitori. În mod normal, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de vorbitori. În mod normal, într-o construcție tranzitivă, A este marcat cu cazul absolutiv, însă poate primi ergativul dacă, din punct de vedere pragmatic, e relevantă capacitatea argumentului A de a iniția sau de a încheia acțiunea. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, cu grade diferite de ergativitate pe scala: imperfect > aorist > perfect. Ergativitatea este mai puternic marcată la plural. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. La nivel sintactic, este o limbă "neutră": subiectul, obiectul direct, obiectul indirect/oblic au același
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbitor a murit în 1972) și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
familia DAGHESTANEZĂ, vorbită în Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. DALABON Limbă australiană aborigenă. 20 de vorbitori. Sufixul ergativ este folosit cu toate subiectele inanimate, dar nu cu toate subiectele animate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]