666 matches
-
despre tine... — Sper că nu i-ai spus nimic. — Bineînțeles că nu. — Ei bine, cineva i-a spus. Cineva i-a spus că eu... Șam lasă frază neterminata. — Că porți mesa? îl întreba Adrian. Apoi, văzând că Șam îl privește acuzator, adaugă: — N-am fost eu! Șam păru să-l creadă pe cuvânt. — Dacă aș pune mâna pe nemernica aia, aș gâtui-o pe loc, spuse el. — De ce te lași dominat de furie în halul ăsta? îl potoli Adrian. Este exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
însăși esența sistemului politic românesc. Tocmai de aceea, nu e de mirare că în septembrie 1907 este respins de la premiul Academiei Române, pe motiv că n-ar iubi România. Este atacat violent în presa vremii, La Roumanie din București afirma răspicat - acuzator că autorul „e un demolator, un nihilist, un acuzator al fraților săi, un cenzor al întregii societăți românești”, ceea ce îl face pe Caragiale să devină tot mai bătăios și mai sigur că și-a atins ținta finală - demascarea oligarhiei române
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fericiții de atunci”, ne băteam ore în șir pentru asemenea bunătăți pământești oferite cu larghețe și interes pentru sănătatea noastră. Volumul în sine conține 79 de fabule scurte, cu personaje având însușiri caracteristice pentru a fi mai ușor și mai acuzator arătate cu degetul. O bună parte din aceste piese satirice sunt din vremea dictaturii comuniste, cu date exacte când aveau loc evenimente remarcabile: mitinguri, conferințe, rezoluții plenare sau alegerea „conducătorului mult iubit și stimat”, deci e vorba de literatura de
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
trebuiră câteva secunde pentru a se obișnui cu sentimentul neașteptat că el era într-un fel responsabil pentru ceea ce se întâmplase cu acești oameni. Adresându-se lui Neggen, întrebă: - Soția ta? Omul dădu din cap, dar expresia îi era încă acuzatoare. - Ce este cu ea? Gosseyn își revenea din șoc. Arătă spre fotografii și mesajul care le însoțise. - Haide s-o ducem la computerul tău, spuse el. Dacă el a putut primi un mesaj de la mine înainte - uh - să învăț limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cei de față mișcându-se în scaune, vechiul obicei, uman - de a-și trece un picior peste celălalt, ceea ce produse un fel de foșnet. Apoi... purtătorul de cuvânt se aplecă înainte. Nu se ridică, dar când vorbi, tonul lui era acuzator: - Să nu crezi nici o clipă că poți să ne prostești pretinzând că ești cooperant. Noi știm foarte bine că nu știi cum să te descurci cu dereglarea care ți-a afectat acea parte specială a creierului tău, și de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
totală colaborare. Uriașul îl privi cu acreală: - Avem promisiunea ta că vei face tot ce poți pentru a ne ajuta să ajungem înapoi în galaxia noastră? - Cooperare sută la sută, spuse Gosseyn. - Ai cumva vreo explicație - era încă, un ton acuzator - pentru felul în care s-au întâmplat toate astea? Era evident, din agresivitatea întrebării, că noul leader Troog încerca să-și mențină locul câștigat. Treaba lui! Nu avea nimic de câștigai dacă i se opunea. Gosseyn rosti, precaut: - Domnule, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
din orbite, înflăcărați. Într-un tîrziu șopti: ― Să fie oare o nouă acțiune a Arsenalelor? Ezită și apoi rupse vraja celor întîmplate. Îi năvăliră în minte lucrurile pe care le spunea înainte de întrerupere. Primele ei cuvinte loviră în plin aluzia acuzatoare. ― Prințe, trebuie oare să înțeleg că mă scoți pe mine vinovată în public de dificultățile financiare cu care se luptă guvernul? Prințul își păstră calmul. ― Maiestatea Voastră îmi interpretează greșit cuvintele. Eu spuneam că aceste ședințe de cabinet s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
dus în camera ei, în casa ei acolo, și-a venit înapoi cu o hotărâre judecătorească, din ’84. „Ia vino, mamă, vino-ncoace. Pe ăia doi, de la televizor, tu i-ai omorât.“ Șerloc Holms! „Cum, ești nebună?“ „Drăgilă Lucia, procuror acuzator“ - pe chestiile alea care vin de la tribunal. Spune: judecător, asesor, procuror acuzator Drăgilă Lucia. „Tu i-ai omorât! Pe mine nu mă prostești...“ - „Da, domnule, uite-așa, uite-așa, uite-așa. Am făcut-o. Normal, am vrut să fac altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
gândească la toate implicațiile gestului său. Oare ar putea să-i ducă înapoi? Cu siguranță că n-ar refuza să-i primească, de vreme ce, legal, erau încă în grija ei. Nu fusese semnat nimic; nu putea să-i vâre sub nas acuzator nici o bucată de hârtie. Totuși, nici nu putea să se gândească să-i ducă înapoi. Le spusese că va avea grijă de ei, iar asta, reflectă el, e mai important decât orice semnătură de pe orice document legal. Domnul J.L.B. Matekoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
am chef să mai stau la palavre cu tine, mă obosești cu poveștile tale idioate. Gosseyn ezită. Protestele lui Jurig erau convingătoare, dar nu era dispus să abandoneze. Un aspect special necesita lămuriri. - Dacă ești atât de ignorant, zise el, acuzator, cum de vorbești atât de bine engleza? Concepu răspunsul în momentul în care pronunța cuvântul "engleza". Jurig completă gândul său. - Ce vorbesc? Începu să râdă. - Ești tâmpit. Păru să-și dea seama de implicațiile vorbelor sale. Mârâi: - Se poate ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
această religie în permanență, trebuia ca Zeul să rămână adormit... Acceptarea ei temporară de către Secoh, în cazul trezirii, implica admiterea de către Zeu a probității perfecte a seniorului său gardian. Or, acest zeu, se trezi în fața notabililor adunați, întinse un deget acuzator spre Secoh și zise cu o voce lentă: - Secoh! Trădător! Trebuie să mori! În această clipă, voința înăscută de a trăi a sistemului nervos al lui Secoh cerea ca el să-și lepede credința. Imposibil. Era prea înrădăcinată. Ea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
o să te conduc la trenul de prânz. El sărută apoi o frunte ușor umedă. Zâmbetul ei îl însoțește până la ușă. A doua zi, 17 aprilie, la orele opt, portarul îl oprește pe doctorul care tocmai trecea și îi spune, vădit acuzator, că niște farsori ar fi adus trei șobolani morți în mijlocul culoarului. Trebuie să fi fost prinși cu niște curse zdravene, fiindcă erau plini de sânge. Portarul rămăsese câtva timp în pragul ușii, ținând șobolanii de labe și așteptând ca vinovații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pregăti recoltele adevărului". La capătul frazei sale lungi, părintele Paneloux s-a oprit, cu părul căzut pe frunte, cu trupul fremătând de un tremur pe care mâinile lui îl transmiteau amvonului și a reluat, mai înăbușit, dar pe un ton acuzator: Da, a sosit ceasul să meditați. Ați crezut că e de ajuns să-l vizitați pe Dumnezeu duminica pentru a fi liberi în restul zilelor. V-ați gândit că prin câteva îngenuncheri îl plătiți prea destul pentru nepăsarea voastră criminală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pregătite să ducă la gură câte o bucățică de homar, se opriră în aer într-un gest teatral, chiar în dreptul buzelor. Gurile lor încremeniră larg deschise, ca două găurele negre, imaculate. —Julie... am început. —Cum ai putut? mă întrebă Julie acuzator. N-o să mai vorbesc cu tine niciodată, absolut niciodată. Și nici nu-ți mai împrumut vreodată diamantele mele. Se ridică, își trânti pe masă cu zgomot șervețelul și pufni indignată. Apoi anunță: —Sally, Amanda, Lala, Kimberley, plec! În timp ce Julie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
a rostit Încă nici o silabă când marele cadiu din Merv, care n-a prețuit niciodată prezența lui Khayyam În cetatea sa, nici, mai ales, considerația cu care acesta e mereu Înconjurat, sare de la locul său, Îndreptând către Omar un deget acuzator. — Nu știam că un necredincios Își poate da cu părerea În pricini de credință! Omar schițează un zâmbet obosit, dar Îngrijorat. — Ce-ți dă dreptul să mă numești necredincios? Așteaptă măcar să mă auzi! — N-am nevoie să te aud. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Amândoi aveam totul. Aveam New Yorkul la degetul mic. Mâna i se strânge în pumn. Și uite la noi acum. Și toate astea numai din cauză că tu ești atât de obsedată de cumpărături... — Obsedată? strig. Nu‑i mai pot suporta privirea acuzatoare. Eu sunt obsedată? Tu vorbești? Ce vrei să spui? zice pe un ton superior. Că ești obsedat de muncă! Și de ideea de a avea succes la New York! Primul lucru la care te‑ai gândit când ai văzut articolul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
comand până la întoarcerea unuia dintre ei. ― Da, desigur. Am uitat, asta e tot. Greșeala mea este datorată emoției momentului. ― Lasă prostiile. (Își mută privirea pe pupitru.) Emoțiile nu te-au făcut niciodată să uiți. Din nou, el suportă privirea ei acuzatoare. ― Crezi că știi totul despre mine? Voi toți! Ești atât de sigură că știi exact genul de persoană care sunt eu. Să-ți spun ceva, Ripley. Când am deschis sasul interior. știam foarte bine gravitatea gestului meu. Da! Dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
trezit, nădușit, în clocotul primăvăratic al unei noi dimineți de primăvară. Și-a frecat îndelung fruntea, tâmplele, pleoapele. Și-a despresurat, greoi, brațele din cleștele scaunului în care îl țintuise noaptea. Acțiunea nu mai avea nici un rost! Zădărnicie, altă piesă acuzatoare la Dosar, n-o vor vedea decât înaltele instanțe de pază, nimeni altcineva, nu va parveni nimănui. Nici o acțiune nu se materializează în lumea noastra fictivă, de semne și înlocuitori. Așa că s-a decis: nu mai amână nici o clipă! Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
glumi. Nu își risipesc gândurile în fleacuri. Lucrează concentrați, tot timpul. Sunt ordonați, disciplinați, fideli. Fideli, asta e important. Fără frivolități, fără glume, fără toate prostiile astea. Duplicitățile, bodogănelile, toate capriciile astea care... Îl privea drept în ochi, sever, bănuitor, acuzator, dar zâmbea. Zâmbea! Un zâmbet bizar îi rămăsese lipit pe față, imposibil de știut dacă disprețuitor sau viclean sau idiot. Un zâmbet inflexibil, care speria, până la urmă. Dominic coborî din nou privirea pe ziar. „Chemare la întrecere socialistă adresată tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
catedralei episcopale cu nepotul vicarului, își făcea instinctiv trei cruci când auzea doar pomenindu-se numele solomonarei. Mai făcea și trei pași la stânga, doi înainte, alți trei la dreapta și cinci înapoi, cu capul dat pe spate, cu mâinile arătând acuzator spre cer, figuri ca dintr-un dans magic, pași parcă din varianta necenzurată a „Călușarilor din Șoptireanca“, dans tematic pentru 32 de flăcăi, cu care fusese în turneu și la Vrața, în Bulgaria, în iunie 1974, imediat după vizita lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
oprească apa, deoarece conducta regională, care alimentează orașul, trece pe la ultimul nivel al subsolului. E aceeași situație cu conducta provincială, care alimentează tot ce e în jurul orașului. Foarte bine, spuse Sergiu. Văd că ți-ai făcut temele, Corvium, zise Aneriu acuzator, să înțelegem că plănuiai o lovitură ca aceasta? Nu. Nu plănuiam o lovitură și în nici un caz o revoluție, precum cea în care ne aflăm acum. Pur și simplu am fost atent la ore. Amărâții ăștia ne-au învățat mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
plecat din Bekasi și e în drum spre noi. Bekasi era pe coasta nordică a Javei. La o mie trei sute de kilometri depărtare. — Și camera e în avion? — Da, așa cred. Gorevici continuă să se învârtă pe loc, evitând privirea acuzatoare a lui Zanger. Era o adevărată comedie a erorilor. În junglă, Gorevici se chinuise să resusciteze maimuța aproape o oră, înainte ca animalul să dea semne de viață. Apoi se luptase să lege urangutanul și să-l tranchilizeze din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Ridic puțin capul cu teamă și Îmi focalizez Încet-Încet privirea asupra lui Lissy, care stă În picioare În fața mea. A... da. Are pe ea un costum de balerină, de culoarea pielii. — Atunci ce făceați, dacă nu făceați sex ? spun, aproape acuzator. Și de ce ai chestia asta pe tine ? — Dansam, spune Lissy, stânjenită. — Poftim ? Mă holbez la ea de-a dreptul uluită. — Dansam, OK ? Asta făceam ! — Dansați ? Dar... de ce dansați ? Chestia asta nu are nici un sens. Lissy dansa cu un francez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
meu, mă Întorc bulversată și-l văd În pragul ușii pe Connor. — Connor ! zic. Ce faci aici ? — Mă duc să văd interviul. Am vrut doar să-ți zic ceva. Face câțiva pași În interiorul biroului și mă fixează cu o privire acuzatoare. Și anume, că m-ai mințit. O, shit. O fi ghicit ? O fi văzut ceva de Ziua Angajaților În Familie ? — Tocmai am vorbit cu Tristan de la Design. Ridică glasul, indignat. E gay ! Nu cu el te vezi, nu ? Doar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
să fie altfel decât ăștia toți. Chavel ridică spre portretul bunicului propriul său nas mare, iar bărbatul îmbrăcat în robă privi în jos din tablou spre cel care purta un șorț verde de postav. Chavel își feri privirea din fața ochilor acuzatori și disprețuitori. Ce adunătură! repetă fata. Și totuși s-au însurat și ei și au făcut copii. Crezi că erau în stare să iubească? — Oricui i se poate întâmpla asta. Ea izbucni în râs. O auzea râzând pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]