5,686 matches
-
ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
2003. Maclean, Ian, Montefiore, Alan, Winch, Peter, The political responsability of intellectuals, Cambridge, Cambridge University Press, 1990. Meyendorff, John, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003. Mezdrea, Dora, Nae Ionescu. Biografia (I-IV), București, Universal Dalsi (vol. I), 2001; București, Editura Acvila (vol. II), 2002; Muzeul Brăilei-Editura Istros (vol. III-IV), 2003; 2005. Mezdrea, Dora (dir.), Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Sibiu, Deisis, 2003. Mezdrea, Dora, Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității, vol. I. Nae Ionescu, București; vol. II. Mircea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
adevărat centru genetic (27 de specii și 51 varietăți), firuța de munte (Poa lepusnica), flămânzica (Draba dorneri), Barbaraea lepuznica etc. Dintre animale sunt ocrotite aici: capra neagră (Rupicapra rupicapra), râsul (Lynx lynx), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ursul (Ursus arctos), acvila de stâncă (Aquila chrysaëtos), vulturul sur (Gyps fulvus), păstrăvul (Salmo trutta fario) etc. Printre lacurile glaciare de o rară frumusețe amintim Bucura care are o suprafață de 12 ha și Zănoaga, cel mai adânc din țară, având 22,5 m
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
specii de plante (ex., tisa, zâmbrul, pinul de Banat, laricele spontan, ghimpele, mesteacănul pitic, strugurii ursului, smirdarul, floarea reginei, garofița Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn). În ceea ce privește speciile periclitate (amenințate) din România (Fig. 6) distribuția lor pe grupe taxonomice este redată în tabelul 5. Cadrul legislativ reprezentat prin Strategia națională pentru conservarea biodiversității și planul de acțiune în România
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dunele de luncă) se găsesc multe specii de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare de noapte: bufnițe, cucuvele. Dintre mamifere, o prezență aparte o reprezintă vidra (Lutra lutra) care își găsește adăposturi în malul apei (cea mai mare populație de vidre din țară). Mai apar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de parți. Regatul parților, separat de Imperiul Roman prin granița Eufratului, rămâne un permanent rival. Sub domnia lui Phrates al IV lea, diplomația lui Augustus a asigurat liniștea Romei în privința parților timp de 15 ani. În 20 î. Hr., parții predau acvilele luate de la legiunile romane la Carrhae în anul 53 î. Hr. și recunosc stăpânirea romană în Armenia. După moartea regelui relațiile dintre parți și romani se înrăutățesc. Nu putem trece mai departe fără a vedea care era situația din Italia. În
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
speciilor identificate În decursul ultimei sute de ani, câteva specii de păsări de o deosebită valoare avifaunistică au suferit un accentuat și ireversibil regres, ajungând în pragul extincției sau dispărând în întregime. Specii precum zăganul sau vulturii au dispărut iar acvilele au devenit extrem de rare. Deși nu se poate exclude presupunerea că regresul la care asistăm a fost și este cauzat în parte de scăderea naturală a vitalității acestor specii aflate în țara noastră la periferia arealelor lor de cuibărit, cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Capitolul 1 Stema României Articolul 1 (1) Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. ... (2) Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. ... ---------- Alin. (2) al art. 1 a
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
în gheara stângă un buzdugan. ... ---------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 146 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 19 iulie 2016. (3) Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insitiune: ... a) în primul cartier este stema Tarii Românești: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxa de aur, însoțită de un soare de aur
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
din LEGEA nr. 146 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 19 iulie 2016. (3) Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insitiune: ... a) în primul cartier este stema Tarii Românești: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxa de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o luna noua de aur la stînga; ... b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
din care iese un leu de aur ținînd un paloș în laba dreapta din față; ... d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brîu roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvila neagră cu ciocul de aur, ieșind din brîul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturată la stînga; în partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe doua rînduri, patru și
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
linii verticale; albastru = linii orizontale; negru = linii verticale suprapuse pe linii orizontale. Dacă tehnica grafica nu permite reprezentarea convențională, se poate utiliza redarea prin conturare. În cazul reprezentării convenționale în alb-negru sau al redării prin conturare, liniile care marchează contururile acvilei și ale scutului exterior vor avea de doua ori lățimea celorlalte linii din interiorul stemei. Articolul 3 Stema României, în culori, va fi așezata în sediile tuturor autorităților publice, instituțiilor de învățămînt, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor comerciale ale României
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
STEMA JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Anexă 2 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului BISTRIȚA-NĂSĂUD Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând un costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: - acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român; - personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud; - scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, se află un edificiu religios, privit din față, cu o turla cu acoperiș ascuțit, terminat cu o cruce "în cruciulițe", totul de argint. În cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, o farfurie de ceramică, de argint, având reprezentat în centru un cocos roșu, iar pe margine, ornamente geometrice redate cu negru. În dreapta și în stânga farfuriei de află două crengi verzi de
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
scutului, fiecare fiind formată din trei frunze și câte o cochilie de ghinda. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - edificiul religios reprezintă renumită ctitorie brâncoveneasca ce dă faima localității; - acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care făcea parte și Constantin Brâncoveanu; evocă ornamentul existent pe stâlpul de la Foișorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici; - figurile heraldice din câmp amintesc, pe de o parte, natura specifică zonei, pădurile
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
nr. 4, se compune dintr-un scut albastru, având la bază un zid crenelat, de argint, cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate; în centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinat, deasupra căruia se află acvila cruciata, de aur, cu ciocul și cu ghearele roșii; pasărea heraldica este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga, de o semiluna înfățișata, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murala de
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
heraldica este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga, de o semiluna înfățișata, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvila cruciata, neagră, cu zbor deschis. Semnificația elementelor însumate: - zidul crenelat amintește de monumentele istorice existente în vechea capitala a Țarii Românești; - acvila cruciata atestă originea latină a neamului românesc și continuitatea să neîntreruptă în vatra strămoșeasca; - cele două personaje voievodale
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvila cruciata, neagră, cu zbor deschis. Semnificația elementelor însumate: - zidul crenelat amintește de monumentele istorice existente în vechea capitala a Țarii Românești; - acvila cruciata atestă originea latină a neamului românesc și continuitatea să neîntreruptă în vatra strămoșeasca; - cele două personaje voievodale evocă instituția domniei și și organizarea statală. Anexă 5 STEMA MUNICIPIULUI GALAȚI, JUDEȚUL GALAȚI Anexă 5a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
anexei nr. 16, se compune dintr-un scut roșu, în care este înfățișat Sfanțul Dumitru, aureolat și în poziție pedestra, purtând vestimentația specifică legiunilor române și însemnele specifice unui sfânt militar; sulița și crucea. Scutul este plasat pe pieptul unei acvile cruciate, de aur, cu ciocul și ghearele roșii, ce poartă o coroană deschisă. În gheara dreapta acvila ține o sabie de argint, cu mâner de aur, iar în cea stânga, un sceptru în aceeași cromatică. În partea inferioară se află
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
în poziție pedestra, purtând vestimentația specifică legiunilor române și însemnele specifice unui sfânt militar; sulița și crucea. Scutul este plasat pe pieptul unei acvile cruciate, de aur, cu ciocul și ghearele roșii, ce poartă o coroană deschisă. În gheara dreapta acvila ține o sabie de argint, cu mâner de aur, iar în cea stânga, un sceptru în aceeași cromatică. În partea inferioară se află o eșarfă tricolora pe care s-a scris deviza: "PATRIA DREPTUL MEU". Întreaga reprezentare este plasată într-
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
partea inferioară se află o eșarfă tricolora pe care s-a scris deviza: "PATRIA DREPTUL MEU". Întreaga reprezentare este plasată într-un scut albastru, timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvila cruciata, naturală, cu zborul deschis. Semnificația elementelor însumate: - Sfanțul Dumitru este patronul orașului; - acvila cruciata atestă faptul că stema aparține capitalei țării; - coroană deschisă, asemănătoare cu cea purtată de Mircea cel Bătrân, amintește de îndelungată existența a așezării; - culoarea eșarfei
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
DREPTUL MEU". Întreaga reprezentare este plasată într-un scut albastru, timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvila cruciata, naturală, cu zborul deschis. Semnificația elementelor însumate: - Sfanțul Dumitru este patronul orașului; - acvila cruciata atestă faptul că stema aparține capitalei țării; - coroană deschisă, asemănătoare cu cea purtată de Mircea cel Bătrân, amintește de îndelungată existența a așezării; - culoarea eșarfei pe care s-a scris deviza simbolizează participarea locuitorilor municipiului la Revoluția din Decembrie
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
ROMAN Anexa 1 MODELUL insignei de serviciu Anexa 2 DESCRIEREA emblemei Serviciului de Protecție și Pază În centrul reprezentării se găsește un scut albastru, încărcat cu doua săbii de aur, încrucișate, cu vârful în jos. Scutul este timbrat de o acvila de aur, cruciată, cu cioc roșu, purtând în acesta o cruce de culoare aurie. Sprijinitorii scutului sunt doi lei cu limbile și ghearele roșii. Deviza, plasată pe o eșarfa de culoare roșie, cuprinde cuvintele "SEMPER FIDELIS", scrise în culoare albă
LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122010_a_123339]