1,484 matches
-
cognitive elaborate în mediul adaptării evoluționiste (environment of evolutionary adaptation/adapteness; EEA)? Conceptul de EEA a fost propus de John Bowbly (1969) și este operaționalizat ca un compozit statistic al mediilor în care strămoșii noștri s-au confruntat cu probleme adaptative. Elementul-cheie la întrebarea cum și de ce au fost aceste structuri cognitive elaborate în EEA se află analizând problemele adaptative cu care s-au confruntat strămoșii noștri. O problemă este una adaptativă dacă îndeplinește două criterii (Hagen, 2006). Primul criteriu se
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
John Bowbly (1969) și este operaționalizat ca un compozit statistic al mediilor în care strămoșii noștri s-au confruntat cu probleme adaptative. Elementul-cheie la întrebarea cum și de ce au fost aceste structuri cognitive elaborate în EEA se află analizând problemele adaptative cu care s-au confruntat strămoșii noștri. O problemă este una adaptativă dacă îndeplinește două criterii (Hagen, 2006). Primul criteriu se referă la faptul că ea trebuie să fi fost o constantă a EEA. Al doilea criteriu se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în care strămoșii noștri s-au confruntat cu probleme adaptative. Elementul-cheie la întrebarea cum și de ce au fost aceste structuri cognitive elaborate în EEA se află analizând problemele adaptative cu care s-au confruntat strămoșii noștri. O problemă este una adaptativă dacă îndeplinește două criterii (Hagen, 2006). Primul criteriu se referă la faptul că ea trebuie să fi fost o constantă a EEA. Al doilea criteriu se referă la faptul că ea trebuie să afecteze reproducerea organismelor individuale. Afectarea reproducerii organismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu de afectare indirectă este faptul că structurile cognitive care ne determină să ne implicăm în creșterea copiilor rudelor noastre sporesc de fapt șansa perpetuării genelor proprii. Așadar, dacă o variație fenotipică cu bază genetică a favorizat rezolvarea unor probleme adaptative, treptat ea a fost asimilată în genotipul speciei respective (s-a fixat în arhitectura speciei). Spre exemplu, datele etnografice din zona Kalahari și din cea amazoniană, combinate cu date de paleoarheologie, arată că o problemă adaptativă a strămoșilor noștri în
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
favorizat rezolvarea unor probleme adaptative, treptat ea a fost asimilată în genotipul speciei respective (s-a fixat în arhitectura speciei). Spre exemplu, datele etnografice din zona Kalahari și din cea amazoniană, combinate cu date de paleoarheologie, arată că o problemă adaptativă a strămoșilor noștri în EEA era evitare prădătorilor (Hagen, 2006). Aceasta era o constantă a EEA și afecta reproducerea în sensul că cei care cădeau victimă prădătorilor aveau mai puțin urmași prin care să-și transmită zestrea genetică. Dacă însă
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mult fără a avea mai mulți urmași, caz în care evoluția nu va apărea. În fine, variația fenotipică este fundamentală pentru procesul de evoluție; nu orice variație fenotipică este însă importantă, ci doar aceea care ne ajută să rezolvăm problemele adaptative și care are un substrat genetic, putând fi transmisă astfel la urmași. EEA nu este un loc sau timp specific. Foarte general spus, el este mediul la care o specie este adaptată. Mai clar, EEA se referă la un set
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de la societatea de tip vânători-culegători la cea de agricultori s-a petrecut abia în urmă cu aproximativ 10 000 de ani; este puțin probabil ca această perioadă, Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
000 de ani; este puțin probabil ca această perioadă, Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Schimbările din Holocen însă sunt adesea atât de rapide (de exemplu, Galaxia
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
probabil că specia umană ar intra în extincție. Evident că astăzi noi suntem confruntați și cu cu probleme care nu au apărut în EEA. Rezolvarea acestor probleme este adesea considerată un efect al structurilor cognitive elaborate pentru a rezolva probleme adaptative. Altfel spus, psihologia evoluționistă consideră că mintea umană este constituită dintr-un număr mare de structuri cognitive formate ca urmare a procesului evolutiv. Aceste structuri cognitive sunt orientate spre rezolvarea unor probleme specifice, cu alte cuvinte, sunt sisteme-expert. Mintea umană
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rezolvarea unor probleme noi. Spre exemplu, mersul biped a impus elaborarea unui mecanism complicat de menținere a echilibrului, mecanism care este astăzi utilizat și pentru a face skateboarding, deși această activitate nu este una care să țină de o problemă adaptativă. Această relație complexă dintre structurile cognitive elaborate în EEA și mediul modern post EEA explică răspunsurile subiectului uman. III. Analiza implementațională a structurilor cognitive Care sunt echivalențele biologice ale acestor structuri cognitive? Ele pot fi discutate la două niveluri. Primul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mediul modern post EEA explică răspunsurile subiectului uman. III. Analiza implementațională a structurilor cognitive Care sunt echivalențele biologice ale acestor structuri cognitive? Ele pot fi discutate la două niveluri. Primul nivel se referă se traducerea structurilor cognitive, rezultat al procesului adaptativ, în termeni biologici. Această traducere se poate face la diverse grade de generalitate, de la componentele anatomice (de exemplu, lobul prefrontal), la cele de fiziologice (de exemplu, neurotransmițători). Al doilea nivel se referă la relaționarea structurilor cognitive cu genotipul. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
modului în care trăsăturile moștenite din strămoși comuni afectează relația structură - mediu este importantă; în acest sens, analiza prin raportare la maimuță ar trebuie considerată cu o pondere mai mare decât analiza prin raportare la păsări. V. Conceptul de problemă adaptativă nu este uneori suficient de clar explicitat. Într-adevăr, psihologia evoluționistă este focalizată pe analiza designului structurii cognitive, presupusă a se dezvolta ca urmare a confruntării cu probleme adaptative. Acest concept de problemă adaptativă nu este însă, uneori, suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mare decât analiza prin raportare la păsări. V. Conceptul de problemă adaptativă nu este uneori suficient de clar explicitat. Într-adevăr, psihologia evoluționistă este focalizată pe analiza designului structurii cognitive, presupusă a se dezvolta ca urmare a confruntării cu probleme adaptative. Acest concept de problemă adaptativă nu este însă, uneori, suficient de clar detaliat. Spre exemplu, limbajul are caracteristicle unei structuri cognitive cu design evoluționist, care a ajutat probabil la rezolvarea unor probleme adaptative ale speciei în EEA. Dacă însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la păsări. V. Conceptul de problemă adaptativă nu este uneori suficient de clar explicitat. Într-adevăr, psihologia evoluționistă este focalizată pe analiza designului structurii cognitive, presupusă a se dezvolta ca urmare a confruntării cu probleme adaptative. Acest concept de problemă adaptativă nu este însă, uneori, suficient de clar detaliat. Spre exemplu, limbajul are caracteristicle unei structuri cognitive cu design evoluționist, care a ajutat probabil la rezolvarea unor probleme adaptative ale speciei în EEA. Dacă însă nu detaliem aceste probleme adaptative, rămânem
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dezvolta ca urmare a confruntării cu probleme adaptative. Acest concept de problemă adaptativă nu este însă, uneori, suficient de clar detaliat. Spre exemplu, limbajul are caracteristicle unei structuri cognitive cu design evoluționist, care a ajutat probabil la rezolvarea unor probleme adaptative ale speciei în EEA. Dacă însă nu detaliem aceste probleme adaptative, rămânem cu următoarea întrebare: de ce alte specii, confruntate cu probleme adaptative nu au dezvoltat limbaj? Așadar, specificarea clară a problemei adaptative poate duce la o înțelegere mai bună a
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
problemă adaptativă nu este însă, uneori, suficient de clar detaliat. Spre exemplu, limbajul are caracteristicle unei structuri cognitive cu design evoluționist, care a ajutat probabil la rezolvarea unor probleme adaptative ale speciei în EEA. Dacă însă nu detaliem aceste probleme adaptative, rămânem cu următoarea întrebare: de ce alte specii, confruntate cu probleme adaptative nu au dezvoltat limbaj? Așadar, specificarea clară a problemei adaptative poate duce la o înțelegere mai bună a structurii cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ. VI. Ipotezele alternative la
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu, limbajul are caracteristicle unei structuri cognitive cu design evoluționist, care a ajutat probabil la rezolvarea unor probleme adaptative ale speciei în EEA. Dacă însă nu detaliem aceste probleme adaptative, rămânem cu următoarea întrebare: de ce alte specii, confruntate cu probleme adaptative nu au dezvoltat limbaj? Așadar, specificarea clară a problemei adaptative poate duce la o înțelegere mai bună a structurii cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ. VI. Ipotezele alternative la cele evoluționiste nu sunt uneori suficient de serios luate considerare. Disputa
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care a ajutat probabil la rezolvarea unor probleme adaptative ale speciei în EEA. Dacă însă nu detaliem aceste probleme adaptative, rămânem cu următoarea întrebare: de ce alte specii, confruntate cu probleme adaptative nu au dezvoltat limbaj? Așadar, specificarea clară a problemei adaptative poate duce la o înțelegere mai bună a structurii cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ. VI. Ipotezele alternative la cele evoluționiste nu sunt uneori suficient de serios luate considerare. Disputa se poartă adesea între predicțiile modelului social standard și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nu detaliem aceste probleme adaptative, rămânem cu următoarea întrebare: de ce alte specii, confruntate cu probleme adaptative nu au dezvoltat limbaj? Așadar, specificarea clară a problemei adaptative poate duce la o înțelegere mai bună a structurii cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ. VI. Ipotezele alternative la cele evoluționiste nu sunt uneori suficient de serios luate considerare. Disputa se poartă adesea între predicțiile modelului social standard și cele ale psihologiei evoluționiste, respectiv între structurile cognitive generale, independente de conținut, și cele specifice, dependente
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pentru a putea să purtăm ochelari), asupra designului structurilor cognitive existând o serie de constrângeri. Să le analizăm pe cele mai importante: (1) Evoluția este adesea un proces lent, astfel că structura cognitivă se dezvoltă în timp, după apariția problemelor adaptative, și poate persista atunci când problemele adaptative nu mai există. Spre exemplu, strategia ariciului de a se face ghem la apariția unui pericol era utilă în confruntarea cu un prădător animal, dar nu este utilă acum, în confruntarea cu mașinile. (2
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
asupra designului structurilor cognitive existând o serie de constrângeri. Să le analizăm pe cele mai importante: (1) Evoluția este adesea un proces lent, astfel că structura cognitivă se dezvoltă în timp, după apariția problemelor adaptative, și poate persista atunci când problemele adaptative nu mai există. Spre exemplu, strategia ariciului de a se face ghem la apariția unui pericol era utilă în confruntarea cu un prădător animal, dar nu este utilă acum, în confruntarea cu mașinile. (2) Structura cognitivă nu reprezintă cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
optim împiedică adesea dezvoltarea celui mai bun design, prin faptul că, favorizând reproducerea, el se autoperpetuează, nepermițând apariția unuia mai bun. (3) Structura cognitivă reflectă variații posibile în cadrul unei specii. Spre exemplu, deși ar fi fost extrem de convenabil sub aspect adaptativ să avem vedere de tip infraroșu, din cauza faptului că variațiile genetice ale speciei noastre nu includeau această caracteristică, ea nu a putut fi selectată în cursul procesului de evoluție. (4) O structură cognitivă sau biologică nu aduce doar beneficii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poate fi perceput conștient). Mediul post EEA conține atât evenimente activatoare noi, cât și evenimente activatoare similare celor din EEA. Evenimentele activatoare noi pot fi abordate grație flexibilității asigurate de un număr mare de structuri cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ. Odată perceput, evenimentul activator declanșează o serie de prelucrări informaționale, de natură locală și/sau generală, fiecare cu caracter specific sau nespecific. Unele dintre ele au un dublaj lingvistic și, în consecință, pot fi conștientizate, în timp ce altele nu au un
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
probleme cu care strămoșii noștri s-au confruntat în cursul evoluției speciei (în EEA). Evident că, din cele discutate până acum, se înțelege că structurile cognitive nu au fost elaborate pentru a rezolva orice fel de problemă, ci doar problemele adaptative. Bineînțeles că astăzi noi suntem confruntați cu probleme care nu au apărut în EEA. Rezolvarea acestora este considerată adesea un efect al structurilor cognitive elaborate pentru a rezolva probleme adaptative. Spre exemplu, mersul biped a impus dezvoltarea unui mecanism complicat
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]