1,137 matches
-
-ntrista Că toamna iarăși a venit Tu cântă și te veselește Căci ești de Dumnezeu iubit! Melancolie de toamnă Petale ce mor zgribulite Și frunze purtate de vânt... Speranțe pierdute în ceața Ce-ascunde al toamnei veșmânt... O muzică sumbră adie Prin crengile goale, pustii... Și gânduri ce-aleargă în noapte Să-nvie uitate-amintiri... Un cer care plânge ades Cu lacrimi de ploaie și dor... Iubirea ce-și caută-adăpost Cu aripi deschise în zbor... E toamnă...e-un tot ruginiu Ce-
OMAGIU DIVIN 3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341093_a_342422]
-
voi lămuri! - Doream, să vă vorbesc. Pot pleca mai devreme de o lună? Lordul se încruntă. Oh, iar acea expresie. - Imposibil! Copiii vor fi dezamăgițiPeste o luna. Așa am convenit! - Dar... - Am hotărât! Era ferm. Apropierea lui o neliniștea. Vântul adia mai tare. Nu-i răcorea obrajii fierbinți. Lacrimile îi înțepau ochii. - Dar ei se vor atașa,vor suferi dacă șederea mea se prelungește! M.Joseph o forță să dea înapoi și spatele femeii atingea trunchiul copacului gros, oferindu-i sprijin
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
Carte Cartea lui Lewis este amuzantă, dar are un umor fin, care nu ți se oferă de-a gata. Haideți: a venit vara. S-au copt cireșele. Sunt zile în care arde soarele dis-de-dimineață. Adie vânt de vacanță, cum ar veni. De aceea am pregătit pentru voi o carte de vacanță. Adică ușurică, de vară. Bonus, amuzantă. Cum l-am mâncat pe tata este probabil cea mai cunoscută carte a britanicului Roy Lewis care și-
Omul evoluției: Cum l-am mâncat pe tata [Corola-blog/BlogPost/100159_a_101451]
-
il primești înapoi e cel de care te temi cel mai mult?... Mușețel / Chamomile / Hamomili (2012, Grecia, r. Neritan Zinxhiria, cu: Fotis Armenis, Giota Hatziioannou; dramă, 15 min.) E singura, departe de civilizație, captivă într-o lume moartă în care adie miresme de mușețel. Sfârșit / Finale (2015, România, r. Dorian Boguță, cu: Dragoș Bucur; dramă, 15 min.) Iarnă. O plajă pustie. Un cer vinețiu. Un sunet surd în aer. O rulotă. Un bărbat pe la 40 de ani, îmbrăcat în costum, e
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
universului. Un act, pentru unii - banal, dar căruia numai o fire sensibilă și profundă îi poate reda frumusețea și muzicalitatea, adusă de dincolo de izvoarele ființei noastre: „Soarele trandafiriu răsărea triumfal la orizont, penetrând pâcla lăptoasă ce învăluia nisipul. Briza deșertului adia ușor, când mi -a părut că am auzit sau am simțit - căci nu știam exact dacă venea din afară sau din interiorul ființei mele - un glas cutremurător: „Să fie lumină!” - și deodată astrul dătător de viață, ca și gămălia unui
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
toamnă prin livezi, Se-adună vis de ger furat, Festin caduc, netulburat, Mi-e dor de tine... Și-i ciudat, N-ai ochii verzi. Pocalul tău cu must de cer, L-am deșertat în cerebel... Plutind sub mantie de vis, Adie iz de paradis, Păcate vechi, de jar nestins, De plumb și fier. Ce e cu tine? Ce păcat... Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În toamnă cor de nibelungi Peste asfalt. Se-asează
TOAMNĂ-N OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344395_a_345724]
-
septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Început de toamnă, trecut de prima decadă a lunii septembrie. Și cum toamna te cuprinde nostalgia clipelor când soarele-ți zâmbește șăgalnic printre frunzele trecute de farmecul lor primăvăratec, câte o briză de vânt îți adie pe la urechi sau uneori stropii albi precum colbul de praf al verii, îți toarnă licăriri de unde peste trup. Dar printre aceste nostalgii care-ți cad precum mustul în pahar, sau grămezile de fructe și zarzavaturi ce le privești ca pe
AMINTIRI AIEVEA,ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343832_a_345161]
-
Ta!... Azi, inima-și întinde ramurile peste Crucea pe care singur stai cu brațele deschise și suspini, plecându-Ți fruntea peste lanurile vii și luminându-le cu lacrima de foc! ÎNTR-O PRIVIRE ALBASTRĂ Seara coboară, lungi pânze de fum adie pe ziduri, pe străzile albe, făclii se aprind la răscruci, iar în piețe, cei săraci se încălzesc lângă focuri și visează nopțile în care Îngerul trece înveșmântat în cămașa lui de mătase albă, Îngerul ce ne cunoaște și ne ține
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
albe și catarg de rubin, iar în vis, licăre steaua iubirii pe cerul de fum! Scriu poeme lângă unicul far, pe când Îngerul vine cu Floarea pustiei în dar și parfum de tămâie pe tâmple și suflare de viață pe pleoape adie, ca un dor, ca o flacără vie, în care Îngerii ascund păsări cu aripi de foc ce se înalță în zori, peste uitare și învață să fie, să zboare și cântă a veșnicie, pe când singuri, cu sufletele deschise, visăm că
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > BUNICA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc și blândețe... Spre timpuri trecute mă chemi. Dor mi-e și nu mai încape... Bucuria ce-a fost va mai fi?... Dorm în pat bătrânesc iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat și surâsul și
BUNICA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344028_a_345357]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Aștept sonata primei rândunici Și vestea ce tot zburdă fantomatic, Câ soarele își lasă haina în urzici Și primăvara râde în ochii tăi, cromatic . Sosește martie curând, ca o prefață, Bătând la geamuri, parfumul său adie, Când supărată, când zâmbitoare fată, Aprinsă, întotdeauna, floral la geografie. Și-și duce prima zi, oficial, la nuntă, Ca daruri mugurii și primele petale, Și în festivitate cu verde se inundă Iar invitații cântă cu triluri rituale. Își pune zâmbitoarea
SONET XLIII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342783_a_344112]
-
Și-i dă buchet miresei, Din flori de pe câmpie. Mă-ntreabă cu ardoare În prag de cununie: Tu, fată iubitoare, Ai vrea să-mi fii soție? Cu boare de căldură, Obrajii îmi mângâie. O sărutare-mi fură Când vântul lin adie. Îmi așează cunună Cu steluțe de argint. Din petale de lună Îmi dă inel aurit. Prin frunze, vântul hoinar, Alaiul însoțește. Neobosit lăutar, Harpă veche strunește. Conduri la dănțuire Iau ciuboțele de cuc. Cu visul de nuntire, Pe-al iubirii
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
ta a fost în bemol sculptată. Prea rar un diez sau becar se-agită s-aducă-un surâs în viața ce-arată neliniștită. Sorbi din absolut vibrând în tărie, te-ntrupezi în crez mustind de speranțe și deodată simți că-n tine adie stranii nuanțe. Doamne,de ce doar de-ndoieli ai parte? Clipele ce vin au viscole-n ele. Stai și-nlocuiești geamurile sparte punând zăbrele. În inima ta o ultimă barcă a-ndesat în ea gândurile-ți stranii și sufletu-ți trist
STĂRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342973_a_344302]
-
V-am născut din iubire! Să fiți liberi de-acuși!” Corizitătea mai bântuie încă visele mele! Împliniți doi ”nebuni”, printre astrele toate... E-ntuneric acolo? Sau sunt doar zări albastre? Însă gându-mi șoptește: Este doar libertate! Vâtul cosmic ne-adie și ne dă o schimbare... Va sufla pentru noi, amândoi, acest vânt! De iubire cerească ne vom umple mai tare, Când noi doi vom vedea Gloria-I răsărind! (Aprilie, 2011, Alcorcon-Madrid) * ... vocea Lui ! Mergeam prin Israel pe-o cale, cândva
MEDITÂND LIRIC de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343002_a_344331]
-
pe câte o terasă plină de turiști. Unii, mai curajoși, atrași de căldura soarelui de munte, stăteau pe câte un scaun, cu bustul gol și făceau plajă, chiar dacă temperatura era cu câteva grade sub zero. Dar era încântător! Vântul nu adia deloc, zăpada atârna pe crengile brazilor și, din când în când, cădea cu zgomot, topindu-se. Peste tot, vedeai turiști de toate vârstele și națiile, în costume sport, de schi, sau normale, unii aveau schiurile pe umăr, alții trăgeau săniuțele
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
gri de toamnă, Peste-al zărilor apus, Glasu-mi trist și răgușit Mi se încheagă-n zale, Iar mâna flămândă pe strune Descântă clipe reci de uitare. Ultima noapte se-nchide în cer Ca Luna ce se-ascunde în zori, Vântul adie sub aripi de înger Când timpul se închide în noi. Referință Bibliografică: Clipa din noi / Alina Avram : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alina Avram : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CLIPA DIN NOI de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343319_a_344648]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ALINTUL LUI DUMNEZEU Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului Vântul care ne adie Primavara-n orice timp, Este doar Dumnezeire Ce ne mângâie cu drag Păsările ce ne cântă Primavara-n orice timp, Cânt de leagăn - dulce magic, Pentru suflet liniștire ... Ne vibrează spre Divin Cerul care ne veghează Primavara-n orice timp
ALINTUL LUI DUMNEZEU de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344196_a_345525]
-
-mbracat în ie Și - așteaptă minunată ÎNĂLȚARE ! Grădini în roua , cu parfum de roze , Sporesc , din zi în zi , mai mult misterul ... E parcă sărbătoare - n gând și - n suflet , Si , parcă , sărbătoare , în tot Cerul ! Prin flori de câmp , adie încet vântul , Iar verdele respira tinerețe . Îmbălsămat e - n cântece , pământul , - Promisiune - a unei vieți mărețe ... Prin aer săgetează rândunele Și fluturi albi spre stele rătăcesc , Spre ape zburda mandre căprioare - O pregustare- a raiului ceresc ! Roiesc albine sub divinul
INALTARE de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344224_a_345553]
-
pe poteci ascunse sub covoare din frunze ce foșnesc plăcut sub tălpi. Mi-e dragă pădurea în toate anotimpurile, dar în toamnă devine magică, semănând cu un tablou pictat în nuanțe de galben, maro, verde gălbui și ruginiu. Vântul, ce adie plăcut, aduce de pe dealuri miresme de struguri copți, și de gutui, pânze de păianjen ce se agăță de crengi, sunet de tălăngi, și încă ceva ... ce seamănă cu o chemare-un dor intens. Și, cum mă plimbam eu, vrăjită de
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 642 din 03 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Și iar primăvara-ntârzie Cu soare și ploi pentru flori Cu gâze și fluturi că mie, Dor mi se face din nou de cocori Uscatele vânturi adie Când pier în adâncuri comori Că iar primăvara-ntârzie Cu soare și ploi pentru flori Străin într-o lume pustie Și-n noaptea cu plâns de viori Din pricini știute doar mie Mă simt vinovat uneori, Că iar primăvara-ntârzie
RONDELUL PRIMĂVERII CARE ÎNTÂRZIE de ION UNTARU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343682_a_345011]
-
vei fi a mea poveste. Te-oi purta pe lacu-ncins Să-ți arăt cum arde-n noapte, Cu săruturi să te-aprind Și să te topesc cu șoapte. Haide, vino-n codrul meu Să asculți cum geme dorul, Să te-adii pe frunze verzi, Să te las să-mi furi amorul. Să vii la izvorul dulce Ce jelește-amar în noapte, Vreau, iubite, să cunoști Patima ce-mi zace-n șoapte. Vreau în iarna mea să vii Să te-nchid în flori
ORICÂND TE IUBESC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340145_a_341474]
-
Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului ruină, capul mi-e o țeastă, o țeastă găurită fără preț rostogolind o emisferă albastră, în interiorul meu ca un dispreț, nu te sărut de vânt adie te ating cu clipa timpului aripă pe ape clapa pianului iar scrie un zbor amețitor, decor în pripă, tu pleci, tu taci, pictez iar zorii și despletesc a aripii iubire o lebădă îmbrățișează norii și eternul iarăși cade în nemurire
DE-AI SĂ REVII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377327_a_378656]
-
pe pământ brăzdat de soare încins. Solul e chel ca după arătură și așteaptă altă semănătură. Secat este vadul râurilor, spre însetarea dobitoacelor. Iar apa din fântână a scăzut, că în găleată lasă dâră de lut. Vântul firav, abia că adie, agonizând de-a soarelui făclie. Iar din văzduh nu mai aduce ploaie, ci boală în secetă și-n văpaie. Când norii sunt prizonieri în cer, iar vietățile de sete pier, apa de băut se drămuiește, că soarele și-n umbră
BINECUVÂNTARE PLOII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377364_a_378693]
-
te caut. Un soare palid, de ziua ta, asemeni unui ochi împăienjenit de frică sau de bătrânețe stă țintuit în măreția cerului, încercând să încălzească un ținut depărtat de tine, de noi. O lume înghețată varsă valuri de cetini ce adie ușor în bătaia vântului, lăsând impresia că totul coboară încet la vale. Ceru-i alb, ca o foaie neatinsă; alb și liniștit, cer de cer, o zi cât veacuri, plină de povești încă nespuse! Ziua ce taie muntele își ia
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > CULOAREA NOPȚII Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Noapte caldă de septembrie. Coruri de greieri îngână același cântec. Din când în când adie un zâmbet de gând printre ramuri despletite de vara prea fierbinte ce-a trecut. Ascult o melodie nouă și tare îmi place să descopăr că are rezonanță în sufletul meu. Muzica mereu mi-a servit drept hrană pentru momentele de
CULOAREA NOPȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377459_a_378788]