668 matches
-
diftong sau o consoană sonoră (consoanele surde nu cunosc fenomenul). Nu are flexiune cazuală, în afară de -s la cazul genitiv, relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
kindern "copii mari", het mooie boek [ət mo:iə bu:k] "cartea frumoasă", dar enn mooi boek [e:n mo:i bu:k] "o carte frumoasă". În sfîrșit, limba germană, cu trei declinări ale adjectivului, cuprinde la cea tare flexiunea adjectivală în condițiile absenței unei alte determinări (m. schöner Tag "zi frumoasă", f. schöne Frau "femeie frumoasă", n. schönes Kind "copil frumos", pl. schöne Tage/Frauen/Kinder), și, de aceea, adjectivul determinant preia desinențele ce marchează cazul și se acordă în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit în limbile respective utilizat în transformarea adjectivelor calificative în adverbe, fiind atașat formei adjectivale de feminin (în franceză, de exemplu, m. heureux, f. heureuse, adv. heureusement). Dacă procedeul schimbării categoriei gramaticale prin topică face din română un tip aparte în familia romanică, procedeul se regăsește, însă nu cu aceeași frecvență, în limbile germanice. Limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
normalerweise "în mod normal" / normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie să urmeze după un verb, pentru care este determinant. Aceasta face posibil ca semnificația adjectivală "bun" și semnificația adverbială "bine" să fie reunite sub aceeași formă lingvistică goed [xu:t], la fel ca în alte limbi germanice, de altfel (cf. germ. gut). Ținînd cont că în neerlandeză adjectivul cu valoare de nume predicativ este invariabil
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de altfel (cf. germ. gut). Ținînd cont că în neerlandeză adjectivul cu valoare de nume predicativ este invariabil (ca în germană și în engleză), există mai multe valori pe care le poate avea goed determinabile numai prin topică: 1) atribut adjectival, cînd precedă un substantiv (Ik reserveer een tafel in een goed restaurant. "Rezerv o masă într-un restaurant bun"), 2) nume predicativ adjectival, cînd este după un verb copulativ (De kwaliteit is goed. "Calitatea este bună") și 3) complement de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engleză), există mai multe valori pe care le poate avea goed determinabile numai prin topică: 1) atribut adjectival, cînd precedă un substantiv (Ik reserveer een tafel in een goed restaurant. "Rezerv o masă într-un restaurant bun"), 2) nume predicativ adjectival, cînd este după un verb copulativ (De kwaliteit is goed. "Calitatea este bună") și 3) complement de mod, cînd succedă un verb noțional (Ik voel me goed. "Mă simt bine"). Limba engleză are, pe lîngă adverbele propriu-zise, lipsite de indici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stenbro] "pavaj de piatră" și brosten [΄brosten] "piatră pentru pavaj". Aceste situații au contribuit, desigur, la intensificarea caracterului fix al structurii determinative, această fixitate devenind necesară nu numai cînd sînt implica-te două substantive, ci și atunci cînd determinantul este adjectival sau de altă natură. Limbile romanice nu manifestă același grad de fixitate în cazul structurii lor tipice cu postpunerea determinantului calificativ, încît ele au putut prelua ordinea de tip germanic a numelui Great Britain, devenit rom. Marea Britanie, fr. Grande-Bretagne, it
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nieve. O asemenea structură se întîlnește și în unele limbi germanice nordice (dan. hvid som sne [við s(m sne], norv. hvit som snö [vit s(m snö]), dar limbile din grupa vestică și suedeza realizează un compus cu valoare adjectivală: engl. snow-white [΄snouwait], germ. schneeweiß [΄(ne:vajs], neer. sneeuwwit [΄snesüwit], sued. snövit. Se poate observa de aici că, deși are tipul analitic cel mai dezvoltat la nivel gramatical dintre limbile indo-europene, engleza a păstrat în sistemul de formare a cuvintelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Engleza a împrumutat din latină verbul exhaurio, -ire, -si, -tum "a secătui, a goli", "a termina" în forma to exhaust [ig΄z(:st] "a scoate, a goli", "a epuiza", a cărui formă se explică prin paticipiul (folosit deseori cu valoare adjectivală) exhausted [ig΄z(:stid] ce corespunde lat. exhaustum. Pe terenul limbii engleze s-a format derivatul exhaustive [ig΄z(:stiv], care are atît radicalul cît și sufixul de origine latină și a fost împrumutat de franceză, iar, de aici, a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
genul neutru fiindcă denumește un lucru), dar cu determinare externă în cazuri precum boy-friend, girl-friend (cf. it. amico amica, germ. Freund Freundin). La fel ca franceza și ca spaniola, limba engleză are forme diferite pentru valoarea pronominală și pentru valoarea adjectivală a posesivului (engl. my friend it is mine; fr. mon ami il est le mien; sp. mi amigo ello és mio). Engleza are o extindere mult mai mare a întrebuințării auxiliarelor în flexiunea verbală decît celelalte limbi germanice și decît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale limbii comune cu semnificații specializate, încît statutul lor în limbile care le vehiculează este dat de limba istorică, iar nu de evoluția propriu-zisă a științei. Astfel, dacă engleza are cuvîntul împrumutat acid [΄äsid] în terminologia chimiei, iar pentru valoarea adjectivală aceeași posibilitate ca limbile romanice de a uza în limba comună de acid sau de un cuvînt vechi 104, sour [΄sauər], celelalte limbi germa-nici nu au un termen de specialitate împrumutat (și internațional) și uzează de cuvinte proprii care calchiază
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
uzează de și în mod consecvent. 67 Acest procedeu de adverbializare s-a putut extinde și la determinanții adjectivului: e gol pușcă; e frumoasă foc, uneori însă, prin elipsa adjectivului care determină la rîndul lui un substantiv, elementul adverbial ajunge adjectival: e o fată trăsnet (= e o fată grozavă ca trăsnetul). 68 Limba română are desigur și mărci sufixale pentru adverbe, dintre care cea mai frecventă este -ește. 69 Prin formă și prin conținut, sufixoidul -weise se apropie de substantivul das
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru scris: „Kanji”a fost importat din China. Se prezintă sub formă de ideograme; „Katakana”este folosit pentru scrierea cuvintelor de origine străină folosite în scrierea curentă; „Hiragana” reprezintă un grup sau două sunete ce se folosesc pentru exprimarea inflexiunilor adjectivale și verbale; „Romaji”sunt caractere latine care se folosesc în matematică, chimie(la scrierea simbolurilor elementelor chimice) precum și la redarea cuvintelor și numelor proprii japoneze. În limba japoneză nu există litera și sunetul „l” care este înlocuit cu litera și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
simbolic, așadar eficientă pentru marile comunități creștine de mai târziu. În căutarea modului în care el s-a constituit pornește această carte. Nu o istorie a ritualului funerar urmărim aici; plecând de la prima atestare a celei mai apropiate forme gramaticale (adjectivale) de ceea ce noi folosim astăzi (subst. "imaginar"), se ridică o multitudine de întrebări, printre care mai importante sunt: ce însemna exact cuvântul, din ce provenea; care a fost istoricul lui, iar dacă s-a transformat, în ce anume și în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Forma substantivală este atestată abia în latina clasică și în cea imperială târzie, în secolele IV-V d.Ch. (la Flavius Vegetus Renatus, cu semnificația de "cel care poartă chipul împăratului"15). Până acolo însă, o istorie particulară a avut forma adjectivală a cuvântului, imaginarium, folosită cu o funcție precisă, denumind un rol secund, dar cu relevanță ritualică și, surprinzător sau nu, politică. Practic, pentru că împăratul nu putea fi prezent întotdeauna și nici oriunde în teritoriul administrat, în orașele importante din provincie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o trăsătură specifică, recunoscută, a unui grup de locuitori, a unui popor etc.). Multe adverbe terminate în -icește au valoare categorială 8 și reprezintă, de cele mai multe ori, variante marcate stilistic în comparație cu sinonimele lor "scurte" (adverbe nemarcate morfematic cu un corespondent adjectival în -ic sau -al) ori cu expresiile lexicale adverbiale obținute prin recategorizarea adjectivului, dintre care din punct de vedere + adjectiv este reprezentativă. Printre unitățile cu o frecvență mare în corpus se numără: firește (714 ocurențe), sufletește (110), omenește (92), nebunește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
sunt inventariate de DOOM2; multe dintre acestea sunt însă mai vechi în limbă (de exemplu, actoricește, gramaticește, inginerește, literaricește, poeticește, scriitoricește apar în DI 1957). Și varianta sufixală -icește este productivă în limba română actuală, aceasta selectând nu numai baze adjectivale tipice în -ic sau -al, ci chiar substantive (Putin, raiting, festival); astfel, în textele postate pe internet, apar exemple precum: și tu accepți locul 1 pe lista europarlamentarelor în cadrul PNL ??? de ce nu s-a dus la PLD, dacă simte liberal-icește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
sintagmele în chip + adjectiv tind să devină sinonime arhaizante ale construcțiilor cu în mod, că expresiile lexicale adverbiale într-un mod + adjectiv ocupă, în general, poziția unui circumstanțial de mod propriu-zis). Sinonimia adverbialelor (adverbe nemarcate morfematic care au un corespondent adjectival, adverbe sufixate, expresii lexicale adverbiale) este, de cele mai multe ori, contextuală: unele adverbiale sunt conotate stilistic (la modul, la (un) mod, în manieră, într-o manieră, de o manieră sunt preferate în limbajul jurnalistic, categorizatorii conținând substantivul chip sunt arhaizanți și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de asemenea, în paranteză 40. Tabelul de la 3.3. prezintă frecvența expresiilor lexicale adverbiale în cele cinci tipuri de texte avute în vedere. Anexa IV conține tabele care redau tipurile de lexicalizare adverbială (adverb nemarcat morfematic, care are un corespondent adjectival; adverb sufixat; expresii lexicale adverbiale) a 20 de lexeme (absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic), urmărindu-se, și în acest caz, repartizarea stilistică a ocurențelor. ANEXA
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
1 - - - - 1 în chip + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. - - 2 1 - 3 adverb + vorbind 2 2 - - - 4 1 Vom folosi, în continuare, termenul mai general de adverbial, care se referă la adverbele nemarcate morfematic cu un corespondent adjectival, la adverbele sufixate și la construcțiile adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv ori adverb + vorbind. Pentru ca descrierea adverbialelor cu această structură formală să fie mai completă, nu au fost excluse lexemele de alt tip decât cele
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
adresa acestuia și data postării. S-a păstrat grafia inițială a exemplelor, exceptându-se cazul în care nu aveau diacritice și punctuația era evident incorectă sau lipsea. 6 În acest caz, nu a fost făcută distincția între adverbele cu bază adjectivală conținând doar sufixul analizabil -ic (arhitectonicește) și cele conținând succesiunea -al + -ic (intelectualicește). Au fost ignorate adverbele de tipul calicește, pisicește, voinicește. 7 Micșorarea inventarului este evidentă, deși comparația nu poate reda uzul real și frecvența acestor adverbe la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
nu există în engleză, dar este tradus de Skeat (1883: 42) prin termenul "idle" = "inactiv", "leneș"; este posibil să fi fost derivat de Chatterton de la cuvîntul Lethe, rîul care aduce uitarea în mitul grec, căruia i-a adăugat un sufix adjectival - en, și un infix eufonic - l. Că Chatterton l-a folosit pe Bailey ca pe o hartă lingvistico-istorică-culturală pare sigur dacă privim și la conținutul volumului al doilea al dicționarului, structurat pe principiul clasificării pe materii: cuvinte tehnice, termeni din
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
CUANTIFICAREA GRUPURILOR SINTACTICE FENOMENE ACTUALE CAMELIA STAN 1. INTRODUCERE Unul dintre aspectele cele mai interesante ale limbii române, din perspectiva dinamicii ei actuale, îl constituie fenomenele manifestate în structurile sintactice ale grupurilor nominale, verbale, adjectivale sau adverbiale cuantificate (care includ constituenți cu semnificație cantitativă). Este o problemă care nu a făcut până acum obiectul unor studii speciale. În capitolul de față, va fi prezentată numai o sinteză, un punct de plecare pentru discuții ulterioare, de
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
strict descrescător) (L. Curtui, Analiză matematică: 8). În unele texte, oricare alternează cu orice, în fața numeralului cardinal: oricare trei puncte, orice două puncte (A. Popescu, Matematică - Geometria: 42); este preferat însă oricare. 2.2.3. Cuantificatorul universal distributiv fiecare (folosit adjectival sau pronominal) este preferat în enunțurile științifice cu semnificație nongenerică: Câmpul gravitațional este o regiune din spațiu, limitată sau nelimitată, unde în fiecare punct se face simțită acțiunea unei forțe gravitaționale de atracție determinată în modul, direcție și sens (E.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în cea de complement sau de subiect al unui verb pasiv, corespunzător complementului direct din construcția activă). Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a Uniunii Europene [nume predicativ; grupul include un genitiv] Dintre acestea pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat] (S. Popescu, Geografie: 6
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]