670 matches
-
însuși lucrările comisiei bugetare. Nu sîntem în drept de-a retrimite "Romînului" invectivele ce ni le-a adresat în discuția aceasta? [ 29 martie 1880] {EminescuOpXI 103} ["NU MAI AVEM CURAJUL... "] Nu mai avem curajul de a înregistra toate plângerile în contra administrațiunii destrăbălate cari ne vin din toate părțile. Sîntem mai aproape de adevăr când vom afirma că în realitate nu mai există administrațiune, că județele sânt abandonate cu desăvârșire în exploatarea a vreo câțiva deputați, sateliți ai guvernului cari și ei la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
29 martie 1880] {EminescuOpXI 103} ["NU MAI AVEM CURAJUL... "] Nu mai avem curajul de a înregistra toate plângerile în contra administrațiunii destrăbălate cari ne vin din toate părțile. Sîntem mai aproape de adevăr când vom afirma că în realitate nu mai există administrațiune, că județele sânt abandonate cu desăvârșire în exploatarea a vreo câțiva deputați, sateliți ai guvernului cari și ei la rândul lor permit guvernului a exploata țara pe o scară mai mare. "Dă-mi să-ți dau" - iată morala guvernanților de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și comunelor, c-un cuvânt o sumă de interese economice și de cultură ale județelor sânt de atribuțiunea consiliului și a comitetului său permanent. Evident că, îndată ce consiliul uzează în mod conștiințios de atribuțiunile pe cari i le dă legea, administrațiunea centrală a statului, cât și ramificațiunile ei, au la-ndemînă un puternic ajutor, iar pe de alta abuzurile se împuținează, dacă nu dispar cu totul. Astfel bugetele diferitelor comune rurale trec prin revizuirea comitetului permanent. Câte cheltuieli zădarnice, câte dări nedrepte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mai-nainte de toate însă comitetul a admis, în principiu, ca suma totală de zece milioane lei vechi sau lei noi trei milioane șapte sute trei mii șapte sute lei, bani șaptezeci, votați de Constituantă, să rămână ca un capital inalienabil sub administrațiunea municipalității de Iași, cu ale căruia dobânzi numai să se facă, îmbunătățirile cari mai jos se vor arăta. Nu este de contestat că din ziua votului Constituantei, adecă din 29 iunie, când s-a acordat această dotațiune orașului Iași, s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de merite și drepturi câștigate, a tratat magistratura și corpul advocaților, precum și opiniunea publică din Moldova, a fost o cauză de nemulțumire generală. În ministeriu am ajuns a nu mai vedea reprezentată Moldova, iar dacă ne uităm în centrele de administrațiune ale statului nu vedem decât corifei ai partidului cari, oricât de mărginiți ar fi, se preferă unor funcționari speciali de resort dacă aceștia se întîmplă să fie moldoveni. Nu țara, facțiunile din București sânt arena de recrutare pentru funcțiunile înalte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai întîi conservațiunea sa și apoi vine binele public; prin urmare instinctul de conservațiune îl îndeamnă ca beneficiul din buget să-l dea acelora ce-l susțin fără nici o altă considerațiune. Aceasta e sorgintea răului, din puntul de vedere al administrațiunii țării. Pe urmă, din punctul de vedere al amorului-propriu național, veți găsi că acele profesiuni ce compun în alte țări clasele luminate, precum industria, științele, artele etc., acelea singure constituie civilizațiunea. O societate în sânul căreia aceste profesiuni nu sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
satisfacerea urelor politice, lovind mai cu seamă în membrii opozițiunei. Agenții d-lui ministru nu țin seamă nici de contracte, nici de acte scrise, nici de probele cele mai legale, nici de faptul cunoscut și constatat de minister însuși la administrațiunea Domeniilor, adică scăderea nepomenită a producțiunei agricole sub guvernul d-lor. Două fapte au fost constatate de chiar guvernul roșu și de toate foile lui oficiale și oficioase: 1. că moșiile statului se arendează pe jumătate și câteodată pe a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
agriculturei, de împuținarea capitalului național, oneștii patrioți vor cu orice preț să stoarcă de la nenoricita populațiune muncitoare, adecă de la proprietari și agricultori, mai mult, evident, decât poate să dea o producere lovită din toate părțile, de timpul rău, de-o administrațiune tâlhărească și de concurența străină. Au dreptate în cele din urmă: le trebuiesc bani și iarăși bani și-i iau de unde pot, din buzunarele turmei contribuitoare. Cu ce s-ar plăti altmintrelea reversibilitățile d-lui C. A. Rosetti? Cu ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o în desfrânări se fac patrioți când nu mai au altă resursă, și astăzi, după cinci ani de jaf nerușinat, stropesc lumea cu echipagiurile lor, [î]și reparează casele din banii statului dîndu-le cu chirii enorme la cutare sau cutare administrațiune publică (cum nu se rușinează a o face însuși d-l ministru de finanțe), creează posturi lucrative cu lefuri întreite decât acele ministeriale și mai joacă și comedia dezinteresării politice, depunând niște portofoluri ministeriale cari au ajuns într-adevăr niște
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Fleva, nu mai socotesc demne de dânșii portofoliile de miniștri și vor să le încredințeze unor oameni de-a doua mână, ca Gianii etc. Și pentru acestea toate țara trebuie stoarsă până la măduvă. Proprietarul, care luptă cu timpul rău, cu administrațiunea tâlhărească, cu mașinele Americei, cu grânele Rusiei, trebuie, grație unui recensământ care e o operă de banditism administrativ, să facă două părți din ceea ce câștigă, o jumătate pentru a-și hrăni, dacă poate, sărmana familie, cealaltă jumătate pentru a plăti
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În fața unei nevoi atât de mari, nu numai a nevoilor tezaurului de astăzi, dar și a nevoilor sociale, nu am ce face. Noi ne-am întins mai mult decât mijloacele noastre de producțiune pot să sufere, ne-am făcut o administrațiune pe un picior cum au făcut-o societățile acele cari au ajuns la o dezvoltare atât de mare că sânt puține în analele istoriei, ca Franța, Englitera etc. Prea am copiat legile acelor societăți și am creat un personal pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu avem cu ce-l plăti. Dar, se va zice, ce să facă acei nenorociți? Ei, apoi de ce să zicem aceasta numai de funcționari? Ce fac acei nenorociți arendași cari au sărăcit? Și ei au făcut tot cum a făcut administrațiunea, au cheltuit prea {EminescuOpXI 310} mult; familii numeroase și bogate, cu capitaluri, au ajuns să ceară. Ce fac comercianții români cari au ajuns în starea în care-i vedeți? Societatea întreagă s-a pus pe un picior care ne-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi mijlocit a se încheia pacea în Orient sunt următoarele: 1. Serbia va rămânea independentă de Turcia cu învoirea guvernului otoman și a puterilor celor mari. 2. Muntenegrului se va ceda Herțegovina, care va face un corp cu dânsul sub administrațiunea principelui Nikita. 3. Pentru Bosnia și Bulgaria guvernul Înaltei Porți va decreta reforme cari vor avea de bază egalitatea înaintea legilor a creștinilor cu musulmanii, și administrațiunea va fi încredințată la câte un guverator numit de Poartă, dintre creștini. 4
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Muntenegrului se va ceda Herțegovina, care va face un corp cu dânsul sub administrațiunea principelui Nikita. 3. Pentru Bosnia și Bulgaria guvernul Înaltei Porți va decreta reforme cari vor avea de bază egalitatea înaintea legilor a creștinilor cu musulmanii, și administrațiunea va fi încredințată la câte un guverator numit de Poartă, dintre creștini. 4. Până la punerea în practică a ziselor reforme și spre asigurarea că ele vor primi imediata lor aplicare cu sinceritate, Bosnia se va ocupa militărește de către trupele italiene
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuință pe moșiile episcopești și mănăstirești, trebuie să fie ales și așezat în înțelegere cu episcopul și cu Consistoriul. Totodată citim în decretul Consiliului Suprem cătră generalul Enzenberg: Nu odată, ci de mai multe ori s-au dat de înțeles administrațiunii că intenția Maiestăței Sale nu este nici decât de a turbura proprietatea privată sau și numai de a îngădui să se purceadă cu puterea și cu sila la vreuna din economiile de pe moșiile preuțești. {EminescuOpIX 257} În fine citim în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de ea fără ea, înainte de a fi reprezentată în Cameră. Prin aceasta ș-a pierdut cea mai mare parte a pădurilor și pășunelor ce le folosea mai nainte, au pierdut dreptul de a fierbe rachiu, li s-a introdus o administrațiune și justiție încurcată, care nime nu o pricepe, mânuită prin oameni străini care de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și justiție încurcată, care nime nu o pricepe, mânuită prin oameni străini care de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de administrațiune ungurească guvernul a fost silit să trimată comisariu guvernial acolo, ca să studieze situațiunea și oamenii, să demisiuneze și să numească noi diregători. O cârpeală după alta, care însă toate nu vor produce mulțămirea poporului, pentru ca pe el nime nu-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate municipiele 'și aleg pe oficialii săi, aici toate posturile se ocupă prin denumire. Motivul nu poate fi altul decât ca nefiind pe acolo maghiari nici măcar de sămânță prin alegeri nu s-ar putea încuiba și acolo maghiari, apoi o administrațiune fără maghiari nu poate fi admisă. Unicul pupor săsesc, ca cel mai mic, dar cu cei mai puternici patrioni, aliatul privilegiat al maghiarilor nainte de 1848, au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aplice în diregătorii indivizi de acei cari sunt în stare a corespunde cu comuna și privații în limba lor. Asta, și chiar de n-ar fi o lege, o pretinde mintea sănătoasă și este cel mai esențial tribut al bunei administrațiuni. Oameni de aceștia în toate municipiile se află în abundență, dar chiar pentru această însușire nu se aplică. În toată țara nu mai este nici un vicecomite (subprefect român, și de cei mai mici diregători încă abia ici-cole câte unul ex
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 264} Iar înțelesul paragrafe- lor privitori la denumiri ar fi cumcă: pe teritoriul locuit de naționalități la posturile de comiți supremi și juzi oamenii din sânul acelor naționalități "caeteris paribus " să fie preferiți. Aceasta iarăși o pretinde interesul adevăratei administrațiuni, a promptei și ieftinei justiții. Ei, dar cum o interpretă guvernul? Pe timpul când s-a votat legea, și înainte de aceea încă, mai aveam ici colea câte un diregător înalt, pe la guvernul transilvan și pe la ministeriu. În ministerul de culte - cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
faptă astăzi, naționalitatea română este piedică la orice oficiu sau demnitate în țara noastră! Să mai amintim pe scurt și de arondarea parțială a comitatelor, care se efectuă în anul acesta. Se zicea cumcă arondarea se face din motivul bunei administrațiuni, în faptă însă s-a făcut din motivul că, cu toată vitregitatea legilor, totuși mai erau în țară câteva municipii unde naționalitățile reușau în preponderanță față de maghiari, așa erau: d. c. districtul Chichindei sârbesc în Banat, comitatul Zarand, capitanate [le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
extraordinare, fiind trupele așezate deocamdată prin cantoane. În zilele acestea o diviziune de cazaci, vro 5000 oameni, a fost comandată la Cahul, în apropierea granițelor române, unde se mută și statul major: trupele sunt pe picior de răzbel. Aprovizionarea și administrațiunea sanitară e pretutindenea bună; dar cuartierele sunt încă rele. Atât pentru aceasta, cât și în urma îndelungatei inactivități trupele sunt nemulțămite, cu deosebire întrucît mobilizarea a silit pe cei mai mulți a-și părăsi casa și familia. Îndeobște disciplina e zguduită. În cercurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este: pe un an 44 lei noi, pe 6 luni 22 lei n., pe 3 luni 11 lei n., pe o lună 4 lei n. Altfel "Națiunea romînă" va apărea în toate zilele, chiar duminica și în zilele de sărbătoare, administrațiunea și redacțiunea se află în București, strada Lipscani no. 3. Redactorul este, după cât aflam, D. Frederic Dame. [28 august 1877] ÎNCĂ O DATĂ RECENZIUNEA LOGICEI MAIORESCU La observările "Convorbirilor literare" că d. Zotu ar fi imputat autorului logicei plagiarea, recenzentul răspunde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și L. Wachtel (Iași) în industria textilă; S. Moessner (Galați) în industria săpunurilor și parfumurilor; M. Bernheim (Vâlcea), S. Eichler (Fălticeni), Avram L. Juster (Neamț) în • Vezi. A. Rosen, Participarea..., p. 144. • Anuarul Național al României, al comerciului, industriei și administrațiunii, București, anul I, 1900. • ANB, fond Ministerul Industriei și Comerțului, Direcția Industriei Mari, Dosare 2, 6-8, 10, 12, 24, 25, 43 din 1912. • Vezi Statistica profesiunilor din România, după recensământul general al populației din 1 ianuarie 1913, București, 1913, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Basarabiei contimporane, ale cărei manifestări și evenimente interesează pe toată lumea, • constata Al. Nour - nu corespunde deloc cu interesele și aspirațiile românimei locale, căci tot complexul traiului nostru politico-social și economic se face pe rusește, în formele tradiționale de cultură și administrațiune rusească“26. Dincolo de prezentarea luptei ce se dădea pentru guvernarea Basarabiei între gruparea condusă de Crupenski și cea condusă de Purișchevici, se desprinde procesul de rusificare a unei părți din straturile suprapuse ale societății: „De la boierii noștri (de o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]