6,732 matches
-
porumbeii se îngrămădesc și bat din aripi, apropiind Paradisul de noi, suferinzii, nesperat de mult, nesperat de simplu.... * Izbăvirea și odihna. Izbăvirea ca o supraodihnă. * Fanatismul dă cruzimii o viziune, o cristalizare, un stil. O civilizează. * Cazi în epigonism din admirație (adesea conștientă) față de altul și din oroare (adesea inconștientă) față de tine însuți. * Boala, o modestie impusă, asemenea unui tratament (primul tratament al bolii este ea însăși). * Atît de bicisnică e firea noastră, încît nici Totul și nici Nimicul nu-i
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
facă elogiul lor. În calitate de biped, Radu Voinescu s-a simțit jignit: "Dacă pe bipezi îi expediază în două fraze, în schimb se lansează într-un consistent elogiu adus pisicilor. Foarte frumos! Cineva a elogiat nebunia și azi e citat cu admirație. Pentru ca, la o întrebare inexplicabilă a unei doamne care făcea pe reporterița - doamnele au dreptul, nu-i așa?, din când în când, la o doză de irațional - să declare ritos că între oameni și pisici preferă pisicile. Fără îndoială, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
după cazacioc, cînta cu plăceri cvasi-religioase Stranger in the night și nu Kalinka, Kalinka maia. Aceiași tineri, crescuți în spiritul lui Pavel Korceaghin, Pavlik Morozov și Zoia Kosmodemianskaia, se identificau cu James Dean, Elvis Presley și John Wayne; behăiau de admirație în fața vreunei limuzine "Cadillac" și nu în fața "Moskviciurilor"; fiica lui Stalin cerea azil politic în Statele Unite și nu Mrs Jacqueline Kennedy la Moscova...". Avînd "șansa" de-a sta în Statele unite pe spezele regimului comunist care-i asigura o bursă
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
descoperirii Europei, s-au format prejudecățile "formei fără fond" și, mai târziu, cele cu privire la o Europă a bunăstării materiale dar superficială, desnaționalizată și complet desacralizată, alienată și în agonie. Capitolul Aspecte documentare românești este, în acest sens, revelator, inclusiv pentru admirația pe care Adrian Marino o nutrea față de Dinicu Golescu, cărturarii iluminiști ardeleni sau tinerii pașoptiști: Ceea ce se va numi după formula junimistă, critica Ťformelor fără fondť șesteț consecința directă și imediată a valului de europenizare de la sfârșitul secolului al XVIII
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
bătrâni și ne incomodează tinerii: ce știu ei cum era în comunism, n-au lecturi fundamentale, (sub)cultura lor e de masă, se revoltă doar ca să ne ia locul, sunt impertinenți și nu mai știu ce-i aia respectul și admirația, niște mucoși. Nu ne interesează să fim citiți, citați, respectați, admirați. Noi vrem putere, doar ea ne legitimează statutul intelectual. De aceea, vrem să fim neapărat într-un grup de prestigiu. E loc, pentru că sunt mai multe. Unele la vedere
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
Mă înșel sau se pot descifra în ultimul dumneavoastră roman sensuri și rezonanțe ale gîndirii lui Mircea Eliade? S. B.: îl admir foarte mult pe profesorul Mircea Eliade, și am citat multe dintre cărțile sale; faptul de a citi cu admirație duce, fără îndoială, la unele influențe, dar nu aș putea spune cinstit în ce fel sau în ce măsură m-a influențat. Mă simt îndatorat lui, dar nu am posibilitatea de a aprecia măsura acestei datorii". Pentru ca, în chip dumasian, "După douăzeci
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
Mă înșel sau se pot descifra în ultimul dumneavoastră roman sensuri și rezonanțe ale gîndirii lui Mircea Eliade? S. B.: îl admir foarte mult pe profesorul Mircea Eliade, și am citat multe dintre cărțile sale; faptul de a citi cu admirație duce, fără îndoială, la unele influențe, dar nu aș putea spune cinstit în ce fel sau în ce măsură m-a influențat. Mă simt îndatorat lui, dar nu am posibilitatea de a aprecia măsura acestei datorii". Pentru ca, în chip dumasian, "După douăzeci
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
și se dă mare, ba că suferă de mania persecuției, ba că este un tip resentimentar ș.a.m.d. Rareori obiecțiile care îl vizează pe Marin Mincu au vreo legătură cu opera sa (toată lumea îi recunoaște statutul de italienist cu admirația condescendentă, ușor compătimitoare pe care i-o arăți, să zicem, unuia care înghite sticlă), dar ideea că omul trebuie ocolit întrunește aproape consensul în lumea literară. Cel puțin în cea oficializată, pentru că, excepție fac scriitorii ultimei generații ("euridicienii"), foarte tinerii
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
cu siguranță, el nu poate fi decît pe placul cititorilor care au posibilitatea să vadă ceva din culisele vieții literare). Tot ce scrie Marin Mincu este demn de interes. Articolele sale pot să placă sau să scandalizeze, pot să stîrnească admirația sau furia, dar, cu siguranță, ele nu au cum să fie ignorate. Stilul zarifopolian, ironia discretă, dar necruțătoare, logica impecabilă orientată permanent direct spre inima problemei aflate în discuție, lipsa de complexe în fața miturilor de tot felul (de la cele ale
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
în discuție, lipsa de complexe în fața miturilor de tot felul (de la cele ale lumii literare, la cele politice), atitudinea de frondă cordială, relaxată, la adresa mecanismelor administrative, aderența, cu elan quijotesc, pentru tot ce este tînăr și tot ce e nou, admirația necondiționată în fața marilor modele Eminescu și Călinescu, neobosita luptă pentru apărarea miturilor fondatoare, în contrast cu demitizarea vieții literare (și nu numai) de azi, micile sale țîfne și lamentări, fac interesant aproape orice rînd scris de Marin Mincu. De fiecare dată autorul
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
Editura Imago), Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu - Confort 2 îmbunătățit (Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate) și Robert Șerban cu Dan Mircea Cipariu - Timișoara în trei prieteni (Editura Brumar). Și pentru că am menționat deja Editura Brumar, îmi exprim din nou admirația pentru munca timișorenilor Adrian Bodnaru și Dan Ursachi, fără îndoială, artizanii celor mai frumoase cărți de poezie din România. Nu cred că e vreun poet care să nu-și viseze publicate poemele în eleganța grafică de la Brumar! În fine, volumul
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
literatura recentă, care își propune să încalce normele scrisului cult, în primul rînd pentru a obține un efect de surpriză, inovație și nonconformism underground : "Sîntem ff aproape" (Caius Dobrescu, Deadevă); "și ff probabil că nu s-a atins de ele"; "admirație pt Mircea"; "nu mai are ochi decat pt el" (Adrian Șchiop, pe bune/pe invers). Uneori includerea fără semnale speciale în text a unor asemenea abrevieri creează rebusuri ad-hoc și produce un contrast, o distonanta voita între intenția practică, presupusa
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace de gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grâu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decât acel ce de foame mănâncă o baniță de pâine. Unde însă sârguința statului de a înființa în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
cînd e vorba de un scriitor "mare". Constantin Călin are șira spinării dreaptă. Respingînd fățiș ori implicit stereotipiile, d-sa înțelege a-l aborda pe autorul Scînteilor galbene într-un mod degajat, cu o funcționalitate a contactului critic ce acordă admirației alibiul firescului. Astfel e comentată o presupusă deficiență de imaginație ce l-ar fi marcat pe poet: "Bacovia reprezintă cazul unui mare poet fără imaginație. în aproape tot ce spune, el trece rareori dincolo de propria biografie, de spațiile familiare, de
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
coperta IV a volumului: "...Dorința - dublată de o nobilă ambiție - de a zidi o asemenea carte de sonete (numai retrogradus, lucru deloc ușor!) face din cei doi autori, Alexandrina Chelu și Florian Chelu Madeva, o pereche paternal-filială exemplară, demnă de admirație. Cunoscându-le strădania însumată întru crearea sonetelor muzicale pe textele unor poeți români (dar și ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor - orădeni de elită - în suișul către împliniri artistice superioare. Ei se înscriu, de altfel, în
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
putând a mă lăuda măcar cu o minimă simpatie din partea dânsei într-o localitate unde nu exista ideea de autograf în acel timp. Impresionat de ea mai sunt și acum când o ascult! De aceea, nu mi-a scăzut vreodată admirația pentru aceasta, fiind un model de frumusețe interioară ce dăinuie și acum după atâta timp. Străfulgeră timpul dânsa chiar dintr-o istorie sumbră, în care standardele despre frumusețe nu erau totuși așa de ‘avansate’ ca în zilele noastre. Ori dacă
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
la televizor și ce trebuie să auzim la radio. Dacă mai punem la socoteală kintalele de cinism și voie bună ale lui Păunescu, mai-marele comisiei, avem definiția perfectă a vieții spirituale rezervate românilor de către pedesereo-peremiști! Cu atât mai demnă de admirație e poziția președintelui-director general al Societății de Radiodifuziune, dl. Andrei Dimitriu. în conferința de presă de după "votul negativ" al bandei sus-menționate, dl. Dimitriu a spus câteva adevăruri ce merită amintite și reamintite. în primul rând, a existat un acord cvasi-general
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
răspunde înțepat aproape fiecărei întrebări. Iată câteva exemple: " - ...Ce credeți că ar mai trebui să facă scriitorii români pentru a sparge definitiv zidul anonimatului? - Scriitorii români nu pot ei face mare lucru..."; " - Spuneați odată că îl admirați pe Nicolae Manolescu... - Admirația pentru Manolescu mi-a mai trecut nițel..."; "- Emil Cioran mi-a mărturisit... - Teribilismele lui Cioran de mult nu mă mai impresionează..." etc. Pe Dumitru Țepeneag îl preocupă - și chiar îl obsedează - să readucă în memoria contemporanilor onirismul, curent literar pe
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
de pe orice alt număr decât al tău. Mi se pare aberant, dar dacă chiar funcționează e nasol. O sa ii dea Băsescu SMS-uri lui Tăriceanu, în care o să-l implore să-l ierte, Mihaela o să-i dea Andreei mesaje de admirație, Paris Hilton o să-l roage pe Marius Moga să-i compună ceva, Brad Pitt o sa incerce s-o agate pe Sexy Brăileanca și tot așa.
Eu iti scriu atat de des, tu raspunzi la SMS by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19732_a_21057]
-
auzit-o vorbind cu altă clientă. Același ton sfâșietor de afectat, aceeași idee: - Extraordinar ce bine vă stă! Vă face o talieeeee... superbăăăă! Vai, ce talie vă face! Vai! - Ei, ar trebui să mai slăbesc un pic!, replică, timid, subiectul admirației. - În nici un caz! Arătați splendid și vă face o talieeee... Splendidă sunteți! M-am uitat din nou, să văd care-i treaba. Femeia avea dreptate. Ar fi trebuit să mai slăbească un pic. Cam 20 de kile, nu mai mult
Arătaţi superb! Dumnezeule, cât de superb arătaţi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20108_a_21433]
-
Louis Althusser, Dino Buzzati, Jorge Luís Borges, Einstein, Chagall, Octavian Paler, Valeriu Cristea, Paul Goma, Ion Negoițescu, Miron Kiropol, Nichita Stănescu, Maiorescu / Călinescu, Günter Grass, Serge Fauchereau. Eugen Simion practică în mod vizibil o critică aplicată, dezinhibată de perplexități și admirații gratuite sau de circumstanță. Deși spuneam că titlul cărții de față este auster, oarecum solemn, academic, fără să forțeze nota înțelesului de proprietate confirmată, toate textele critice propuse sunt de o bogăție informațională impresionantă, revărsată într-o paletă diversă de
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
au trecut pe domnitor printre soldații cărora le ceruseră să se întoarcă cu spatele. De ce le-ar fi păsat? Căci Alexandru Ioan Cuza, în pofida slăbiciunilor umane, în pofida inamiciției celor pe care îi deposedase de averi sau iobagi, se bucura de admirația celor mulți. Și, mai spun cronicile scrise pe urme fierbinți, a doua zi după abdicare, principele a și plecat din țara sa, ieșind pe la Brașov, până în Banat, Timișoara fiindu-i cel din urmă popas pe solul actualei Românii. „Gazeta Transilvaniei
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului. O moralitate puternică manifestată de vânător de regulă reflectă o personalitate puternică, ale cărei decizii sunt potrivite și pot fi considerate adecvate, fapte pozitive. Față de vânat se comportă cu foarte mult tact și admirație. Lasă vânatului șansa de scăpare, se străduiește să cauzeze cât mai puțină suferință, respectă întru totul legile naturii. Așadar, iată, în viziunea unui om de știință, un portret al vânătorului ori despre cum ar trebui să fie acesta. Este braconierul
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului. O moralitate puternică manifestată de vânător de regulă reflectă o personalitate puternică, ale cărei decizii sunt potrivite și pot fi considerate adecvate, fapte pozitive. Față de vânat se comportă cu foarte mult tact și admirație. Lasă vânatului șansa de scăpare, se străduiește să cauzeze cât mai puțină suferință, respectă întru totul legile naturii. Așadar, iată, în viziunea unui om de știință, un portret al vânătorului ori despre cum ar trebui să fie acesta. Este braconierul
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
de nădejde al Ortodoxiei, veghind să nu se știrbească nici cea mai mică parte din credința ce ne-a rămas moștenire de la înaintași; pentru că apără, trup și suflet, lucrurile drepte, fiind dușman neîmpăcat al minciunii, ignoranței și conservatorismului exagerat; pentru admirația și dăruirea sa înspre largile și variatele armonii creștine, în scopul de a desțeleni acele suflete împovărate cu plantații parazitare dintr-un trecut ateu; pentru firea sa duhovnicească, blândă, de păstrător al demnității și credinței străbune. Pe o carte, pe
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]