568 matches
-
în "vechiul dulap/ plin cu jachete și rochii din marea sufragerie" sau fuge "la vechiul bufet cu borcane lucioase și-adânci" din aceeași sufragerie veche, când nu călătorește cu "vechea cabrioletă,/ Cu fracul boțit și jobenul sub braț", alături de femeia adorată, ca întotdeauna, total etc. Orice impresie de superbă gratuitate pe care o lasă, la o primă vedere, discursurile sale îndrăgostite (și, în general, avalanșa de gesturi demodate pe care le practică), ea este totuși contrazisă de textul testimonial în care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în mod cert, un alter ego al poetului), unele dintre complicatele Jeux d'amour, câteva dintre Balade și, aproape în întregime, ciclul Rosarium constituie, în fapt, remarcabile exerciții de reflecție pe marginea cultului marianic. Cultul Morții-Mamă, izbăvitoarea lumii, cea perpetuu adorată, este una dintre statornicele obsesii ale lui Cezar Ivănescu și, cu siguranță, fixația care a alimentat lecturile psihanalitice ale operei sale (Laura Pavel, spre exemplu, a putut identifica, în lunga epopee a Baaadului, "un veritabil complex al lui Oreste" (?!). Nici
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
semn opus (ca dovadă, aproape în fiecare text din volumul de debut există structuri axate pe semantica solarității, a luminii, a idealului: "Sorii din adâncuri",, "aurori boreale", "jocul/ vinovat al luminilor din întuneric", "fântâni crepusculare" "ochiul soarelui alb simptomatic", "zori adorați de mine-n intermundii" etc.). Într-un studiu remarcabil, intitulat Un demonic, Gh. Grigurcu observa că Dan Laurențiu "gesticulează pseudopatetic, cu o monotonie a simțirii cu atât mai acuzată, cu cât își asociază grandilocvența, cu cât exersează prolixa hiperbolă de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de clopot./ Capul meu: un templu/ care-și numără/ nesfârșitele altare". Ca întotdeauna, autorul nu își refuză comunicarea poetică pedantă, încărcată de lexeme de o mare densitate simbolică: cuvintele poartă pe creștet "marama încinsă a/ purificării", ființa "pustie" a femeii adorate este încinsă, "la marginile orei", cu insomnii și "corole de spini magici" și, în general, toate "iubitele sunt turnuri de mănăstiri", poetul este dăruit de bătrânul, credinciosul corb cu "semințele mătăsoase ale/ transcendenței", un alt personaj ambiguu îi împletește "armura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
obține o delectare și mai mare de la superioritatea sa, este suficient ca imaginația să treacă pragul de unde aceasta devine obsedantă, existînd astfel riscul transformării nervozității în nevroză: AR TREBUI să fac totul ca să devin la fel de perfect ca și el, admirat, adorat ca acela pe care îl iubesc, pe care îl ador mai mult decît pe oricine și decît orice. Este limpede că sarcina devenită tot mai vanitos exaltată, tot mai irealizabilă, începe să dea naștere unor culpabilități exaltate, unor vanități triumfante
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adunare, o persoană sus-pusă, pe care o vom numi Bob Brown, a spus: "Bob Brown este aici pentru a servi compania și ușa lui este întotdeauna deschisă". Mesajul său real a fost, desigur: "Mă aflu aici pentru a fi respectat, adorat și idolatrizat". Cei superinfatuați au metodele lor proprii de a părea importanți, chiar și atunci când nu fac nimic. Un egolatru maniac, care a fost rugat să contribuie la un fond pentru ajutorarea celor ce suferă de foame în lumea a
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
femeile de culoare. Reprezentarea acestor categorii ține de două universuri separate: imaginile acestui secol sunt susceptibile de a transmite integritatea complexității feminine, dramă femeii-statuie sau femeii-păpușă. Mai mult decât oricând, femeia secolului al XIX-lea este în centrul atenției francezilor: adorata sau defăimata, ridicată în slavi sau aruncată într-un bordel. Literatura participa la crearea cultului imaginilor. Imaginea pe care literatura o propune mărturisește despre un adevăr ascuns cu grijă și mascat prin aparente. Femeia este o sclava așezată pe tron
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cât și în viață, „Vela”/Alexandra era prietenă de familie cu „Grielescu”/Eliade. Unii prieteni comuni au comentat diatriba lui Bellow împotriva lui Eliade ca pe o răzbunare împotriva celui prin care romancierul și-a cunoscut o fostă soție (cândva adorată, apoi abhorată și ridiculizată, poate și pentru a face pe plac nevestei în exercițiu). „Minna”, soție la timpul prezent, este un spirit științific (astrofiziciană de profesie), dar e „magică” în toate celelalte privințe. „Vela”, soție la timpul trecut, e la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de-adevărat/ De aur că erau, curat.”654 Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se insistă asupra imaginii ochilor, emblemă a interiorității, a sufletului, mărturisind indirect despre perfecțiunea nu doar fizică, ci și morală a femeii adorate: „și ochi, ce ochi avea, alei!/ Senini, statornici ochii ei,/ Surâzători, calzi, nu mari foarte,/ Privind de a dreptul, nu-ntr-o parte,/ Nici lunecos, șiatât de cald/ Încât te-nvăluiau ca-n fald/ și te răpeau pentru de-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1. (trad. n.) 728 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura di A. Limentani, în Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974, p. 9. 199 totdeauna, de aceea relatarea unor povestiri de dragoste nu poate decât să facă vie imaginea femeii adorate, care găsea delectare în ascultarea unor astfel de istorisiri. În două dintre personajele sale este drapată figura sa și a persoanei iubite, pe care o consideră inteligentă în a le identifica. În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
era aceea de a rămâne fidel, de a apăra, chiar și cu prețul vieții, orașul. Percepută ca loialitate, această incapacitate de acțiune poate fi privită și admirabil, o dată îndrăgostit de Cresida, Troil nu se mai poate dezlipi de imaginea femeii adorate, până la moarte. Doar în tărâmul umbrelor devine capabil de mișcare și de putere decizională, înălțat fiind până la a opta sferă, de unde poate privi retrospectiv 984 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 305. 265 și poate râde pe seama lamentațiilor sale jalnice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la București să văd pe Mihai. Ce am întâmpinat, nu sunt în stare a ți descrie, lucru ce s-a însărcinat a-ți scrie buna și nobila Domnișoară Adela Andrei. (...)Mihai este bine, dar am trebuit să fac multe închinăciuni adoratei lui până mi-a permis să-l văd. Piesa ce a lucrat-o e la mine / el la mine? / și era mai aproape gata, s-a cetit într-un cerc intim și a găsit-o că este bună. S-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la bară. Ce bară, dom'le? AXIS MUNDI ! Stâlpul înțelepciunii și fericirii, calea spre Nirvana. Ursita venise. În transă, Muc a invitat-o la dans. A crezut, o clipă, că emoția copleșitoare i-a muiat genunchii atunci când și-a cuprins adorata în brațe și a simțit cum creștetu-i bombat se așează cuminte la baza sânilor ei feciorelnici; dar nu, youuupiee!... Alta era explicația. Da, o găsise în sfârșit pe Cosânzeana fantasmelor sale, pe cea care corespunde (Thanks God!) perfecțiunii ultime, și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebuie să o țină În numele propriului său jurnal. Reflectată În amintirea despre sine și În amintirea fratelui, Katherine Mansfield construiește un spațiu al memoriei care Îi protejează imaginea, o imagine prin ricoșeu: ea, autoarea, e doar copia feminină a fratelui adorat, dubletul desăvârșit prin care-și proiectează propriul chip pe fundalul mitizat al unei copilării eterne: Nu era oare nemaipomenită fericirea noastră atât de adâncă... atât de perfectă, de Întreagă. Îmi amintesc cum ne priveam și zâmbeam... - Îți amintești? - când aveam
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se simt bine în țară și n-au totuși nici o atracție pentru Palestina, unde dealtfel convorbirea între un evreu excursionist și unul local se desfășură în chipul cel mai neprevăzut ostil. ROMULUS DIANU Romanele lui Romulus Dianu (Nopți la Ada-Kaleh, Adorata) sunt scrieri de magazin ilustrat, croite și înseilate rapid, dar cu tehnică franceză și un anume umor blazat care le pune adesea asupra industriei lui Cezar Petrescu. SERGIU DAN Înrudită e și manufactura lui Sergiu Dan (Arsenic, Surorile Veniamin), cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Deschiderea poeziei angajează o retorică (o rețea de teme, figuri) și o modificare a imaginarului poetic. Iatacul lui Ienăchiță și Conachi este depopulat de obiecte, În spațiul sacru nu stă decît „ibovnica slăvită”, eventual oglinda care să-i reproducă imaginea adorată. Iancu Văcărescu, CÎrlova, Bolintineanu, Alecsandri descoperă lumea materiei prin intermediul, e drept, al literaturii. Ei folosesc elemente deja retorizate, Însă orice retorică, spune cineva, reprezintă deja un prim angajament liric. Cum se manifestă el În sfera imaginarului, ce figuri ale spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
floarea, Cythereea revarsă din fragede cupe vapori de parfumuri („prefumul voluptății În aer revărsase”), portocalul parfumează „linul vînt”, În fine, sinul, suspinător și totdeauna dulce În poezia lui Bolintineanu, se topește În „noaptea parfumată”. Marea este principalul furnizor de substanțe adorate: Conrad soarbe cu nesaț „parfumu-ți dulce” și-și spală gîndurile negre În efluviile aromitoare ce Însoțesc voiajul său În jurul insulelor grecești. Toate corpurile din cele trei universuri (uman, vegetal, animal) exală parfumuri dulci și efectul lor imediat este dezmierdarea. „Sorbirea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rănit al bărbatului, comportamentul celui abia făcut de rușine nu lasă deloc impresia că s-ar fi schimbat în vreun fel, și nici că îndrăgostitul de "icoane" ar fi priceput ceva din lecția dură administrată cu cinism de femeia mult adorată. Așa cum Diana izbutise să-l convingă ușor, recurgând la trucul melodramatic al "tezaurului de la Pietroasa", nici Silvia nu are mult de luptat, atuul ei major fiind că afișează o feminitate frustă, deloc enigmatică, la antipodul Dianei. Niciodată gânditoare sau absentă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o caută la un moment dat, dar care nu-l satisface 119. În opinia lui Lovinescu, poetul se arată în schimb fascinat de femeia inaccesibilă, angajată într-o altă relație, eventual matrimonială (Mite sau Veronica, de pildă), precum "doamnele" seniorilor adorate în taină de cavalerii rătăcitori. Și fiindcă tot veni vorba, se cuvine menționat faptul că "idealizarea" pe care o presupune orice formă de amor curtenesc are la bază, după cum arăta Norbert Elias în Procesul civilizării, un sentiment de frustrare generat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
umple de delicii (s.n.)". Ca atare, înainte de a o iubi efectiv, poetul îi vorbește femeii despre despărțirea inevitabilă (și despre "aspirația nesatisfăcută" pe care o nutrește pentru ea, într-o manieră care împrumută mult din limbajul comediilor lui Caragiale: "Femeie adorată, care, cu nimic demonic, mă turmentezi totuși, pentru că turmentarea e în mine și va muri odată cu mine". De altfel, mizeria (nu doar "sentimentală") în care trăiește poetul s-ar datora, după cum crede evreul Nusăm (personaj secundar, cu rol de raisonneur
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poetului încă de la începutul dragostei lor, la Viena poetul o preferă, așadar, în rolul "Damei cu camelii"179 (tipul feminin celebrat de romantici). În plus, ceea ce anihilează voința nefericitului amorez, hipnotizându-l, nu e atât imaginea senzuală a brațului dezgolit (adorat și de ofițeri), cât muzica ("minciună universală, iluzie a sufletelor"), și "nu numai muzica glasului", ci muzica "întregii sale ființe", ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e, după cum remarcăm
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
au putut fi surprinse și multe ticăloșii. Vai, muritorilor! luați seama, căci în larma asurzitoare făcută de marele război de țesut al universului, pînă și gîndurile voastre cele mai subtile pot fi auzite de departe! Așadar, giganticul schelet alb și adorat zăcea - ca un colos leneș - în mijlocul războiului de țesut al acelei verzi și neobosite păduri arsacidiene. Și, în vreme ce firele se țeseau și se împleteau necontenit în jurul lui, zumzăind, uriașul trîntor părea să fie țesătorul însuși, năpădit de o verdeață din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se ad? ugau rela? ia lui str�ns? cu Carol ? i rolul jucat de el �n timpul Dictaturii Regale, ostilitatea să fă?? de Legiune ? i, cea mai grav? r? spundere din toate, faptul c? legionarii �l considerau principalul vinovat �n moartea liderului lor adorat. Rezultatul a fost c? Iorga era practic condamnat. Au fost imediat declan? ațe atacuri violente �n preș? �mpotriva lui Iorga, redactate la nivelul moral ? i intelectual al ziarelor din Strada S? rindari. Este interesant faptul c? nu presă legionar? , ci aceea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dincolo de intervalul de timp admis, produce disfuncții sociale, întrucât individul manifestă față de orice autoritate o atitudine vizibilă de aversiune și sfidare, dar și perturbări în plan sexual, prin strădania persoanei de a găsi un partener care să reediteze imaginea părintelui adorat sau care, dimpotrivă, să aibă o alură atât de fadă, ștearsă, încât să nu-l poată concura niciodată. Desigur nu este cazul să detaliem mecanismele subtile de evoluție a complexului Oedip, defalcat la cele două sexe. Spre aprofundare se poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]