59,393 matches
-
religios? Ori de o laică, nietzscheană, scrutare a realului în aspectele lui cuprinzător simbolice? Poetul pune izvorul la plural, izvoarele, proiectându-ne într-o lume de surse vii, pretutindeni posibile. Limbajul strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul de a ne potoli setea este unul de autoritate: Ele ne silesc să-ngenunchem, ca și de luare în stăpânire, vecină cu raptul : pentru a ne răpi setea. Gesturile naturale ale omului sunt splendid redate prin
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
triumfi scriind nimic despre nimic. A doua artă poetică, Nu te, este rostită cu totul altfel : nu mai avem într-un plan ușor îndepărtat pe insul scriptor, perceput ca un Tu-Eu, ci un un discurs autoritar al unui daimon lăuntric - adresat unui Tu-Eu susceptibil să se "grăbească" (deci să greșească) folosind metafore rare; avertismentele nu privesc doar actul poetic, ci însăși existența poetului din afara scrisului, totul culminând cu o punere la punct derutant-apodictică: Nu te grăbi să folosești metafora rară / tenebroasă
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
nu în dimensiunea lor profundă de scriitori canonici, ci ca mituri mediatice, ca figuri fatalmente reificate, verificând astfel, fără voie, viabilitatea fenomenului de mitologizare, așa cum îl înțelegea, de pildă, Roland Barthes. Așa încât, la o întrebare subînțeleasă pe care i-ar adresa-o presupusul cititor al cărții sale (una de genul "De ce e invocat aici și Caragiale?"), Ruxandra Cesereanu va răspunde: "Caragiale, pentru că Ťmofturileť sale au devenit emblematice pentru oricine invocă balcanismul, bizantinismul și miticismul românesc; cine consideră că o stare de
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
asiduu al poetului. Așa se face că părăsind într-o duminică seara, la sfârșitul obișnuitei ședințe a cenaclului, domiciliul criticului, m-am trezit în stradă cu cineva care, de la spate, punându-mi călduros o mână pe umăr, mi s-a adresat. Am întors capul și, surprins, l-am recunoscut pe Zaharia Stancu. "Ascultă-mă - a exclamat el - știu că îl frecventezi zilnic pe Tudor Arghezi. îl cunosc foarte bine. Nu este omul care dându-te afară pe ușă să-ți îngăduie
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
sarcina asigurării materialului publicistic al pomenitei pagini. Trebuia să facă față sesiunii de examene din februarie, din cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, unde era înscris, și un spațiu din Ecoul rămăsese neacoperit. Atunci mi s-a adresat mie, cerându-mi de urgență un articol de 45 de rânduri stas bătute la mașină. I-am explicat că nu sunt în stare să-i satisfac dorința (blocajul psihic pe care mi-l provocase Horia Liman acționa din plin) și
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
Darien, traducătorul, a recunoscut că nu există nici o versiune chineză și că, de fapt, el însuși, Len Darien, nici nu există. Len Darien e pseudonimul editorului de la Exquisite Corpse, care într-adevăr a scris aceste poeme la el în cameră, adresându-le muzei sale Laura, care-a ajutat la modelarea vocii lui Lu Li în timp ce Weng era la război. Atât Lu Li, cât și Weng Li l-au luat îndată în stăpânire pe Andrei Codrescu, care-a transcris întocmai ceea ce i-
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
păsările albastre ca fulgerul Cu motanul Toady, cel cu cinci degete Și mereu la pîndă, urmărindu-mă pe mine de departe Așteptînd să apar cu cana cu lapte. Și mai stau de vorbă și cu bradul cel bătrîn Căruia mă adresez cu "Maiestate" Dar și cu firavul liliac plantat de Tess într-o glorioasă dimineață de April Și abia ținîndu-se în picioare Sub uraganul Isabela Ce și-a pierdut totuși forța Pînă aici în Pennsylvania Preschimbîndu-se într-o ploaie moleșitoare Și
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
și de văzut cuvinte de/ Petre Răileanu. Iar la finele albumului, autorul adaugă: himere în amurg/ apare în zodia Berbecului/ în anul 2004/ într-un tiraj de 120 de exemplare/ menit a fi împărțit prin dăruire/ unor cititori aleși. Ne adresăm domniei sale, sărbătoritului, ca unui senior al poeziei pe care îl omagiem cu toată dragostea, pentru energia sufletului său concretizată în chip minunat în poezia celor peste 35 de volume publicate din 1940 până în prezent, în țară și în străinătate. Cuvenitele
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
lui Ronetti-Roman a trecut prin îndoita încercare a criticii și a timpului, biruitoare, și nimeni nu se gândește să-i conteste calitățile, recunoscute de cei mai mari dintre scriitorii limbii românești.” (23 oct. 1913) Într-o scrisoare din septembrie 1916, adresându-se lui Caton Theodorian, Rebreanu își manifestă amărăciunea pentru înfrângerile noastre de pe front: „În orice caz, e nespus de dureros că am trebuit să părăsim Ardealul. Cât entuziasm era când am intrat și acuma, când ieșim, cât e de trist
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
să nu-mi aprind paie-n cap cu confrații.” Așa cum precizează atotștiutorul Niculae Gheran, la acea dată, când îi scrie editorului Emil Ocneanu (13 dec. 1936), Rebreanu abia se căznea să înceapă redactarea. În calitate de președinte al S.S.R., autorul Pădurii spânzuraților adresează în 1928 o scrisoare ministrului Al. Lapedatu, luând apărarea literaturii contemporane, cerând ocrotirea și încurajarea cărții românești, plata în avans a drepturilor de autor până la vânzarea întregului tiraj. Revine și altă dată asupra acelorași probleme presante și solicită împroprietărirea cu
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
ar fi o primejdie de sălbăticire! Iată originea emancipărilor intempestive și fatale a copiilor de azi - iată și de ce tipul amazoanei întreprinzătoare tinde să înlocuiască pe Antigona păzitoarea legilor vecinice! Aș vrea să închei cu o întrebare pe care o adresez tuturor tinerelor femei cari au binevoit să asculte apelul plin de dragoste îngrijorată a unei credincioase prietene a lor. Să-și răspundă fiecare, în intimitatea conștiinței ei celei mai cinstite: Nu e oare o falsă libertate în această ținută cuceritoare
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
poezie română contemporană, susținut de actrița Rodica Lazăr, în acompanierea la chitară clasică a lui Ionuț Militaru. Fără să rămână sever monumentală și această întrunire a depășit regula jocului, probând calitatea vie și coerentă a dezbaterii. Sunt de reținut felicitările adresate de Președintele Academiei Române „pasiunii și îndărătnciei, în sens pozitiv” ale organizatorului Const. Th. Ciobanu de 35 de ani, al acestor întâlniri, promisiunea ca, din 2004, Academia Română și Uniunea Scriitorilor să se implice în organizarea dezbaterilor. Ca o mare promisiune este
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
mi amintea stema Komarovskylor, și adresa unei cutii poștale. M-am dus spre ieșire, să văd mai bine. Ploua și mai tare. Sus, în colțul stâng, scrisoarea avea imprimată aceeași stemă și aceeași adresă. Cel care semna indescifrabil mi se adresa cu Cher cousin, continua cu precizarea că-mi dăduse de urmă datorită fostei mele soții, la charmante ei pétillante comtesse Lisa Pavlovich Komarovsky, și mă invita urgent la Paris pentru o afacere de familie căreia îi venise în sfârșit timpul
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
acelui moment creat de invitația făcută de E. Lovinescu directorului editurii "Socec". Mă întreb astăzi cîte gafe voi fi săvîrșit în atîția ani de viață, neînregistrînd adevărata valoare a întîmplărilor. La două zile de la acea ședință, directorul editurii "Socec" îmi adresă o scrisoare prin care îmi cerea să-i comunic data cînd pot depune manuscrisul romanului la a cărui lectură asistase. Am fost tulburată. Mi se cerea să depun în cel mai scurt timp manuscrisul romanului din care eu nu aveam
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
țărănesc al lui Iuliu Maniu, a recurs la un mijloc ciudat pentru ridicarea tehnică a agriculturii țăranilor. Nu putea trimite poporului agricultori calificați, nu-i putea da pământ îndestulător, nici unelte ieftine, nici prețuri bune pentru puținele lui produse. A adresat plugarilor de pretutindeni șase scrisori prin gazetele timpului, socotind că și-a făcut astfel datoria. Acest personagiu ridicol știa însă că poporul sărman e lipsit de instrucție elementară și că țărănimea nu citește gazetele. Nu știa însă că, dacă plugărimea
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
a sa, aceea de generos sprijinitor al unui mare număr de nume importante, din cele mai diferite domenii: literatură, etnografie, istorie, lingvistică, artă. În anii când a fost bibliotecar al Casei Regale, dar și mult după aceea, i s-au adresat mulți pentru ajutor, pentru informații științifice. Cel care n-a rămas nepăsător la cele mai diverse solicitări a contribuit la apariția unor reviste, a unor cărți. Datorită lui, revista Șezătoarea de la Fălticeni a putut să mai apară după primul război
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Rezeni-Lăpușna. Omul era un erudit, avea o memorie de invidiat și cunoștințe vaste în literatură, etnografie, antroponimie, geografie, istorie, mentalități. D. I. Suchianu a putut constata cu surprindere că G. T. Kirileanu știa tot despre legislația veche românească. Mihai Băcescu se adresa celui care cunoștea bine bibliografia veche românească. Esențial este și faptul l-au semnalat toți cei care l-au cunoscut, că împărtășea cu generozitate tot ceea ce știa, singura lui răsplată fiind aceea că-și dobândea mulți prieteni. "Știință scria profesorul
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
profesorul Ion C. Chițimia au avut mulți; ceea ce n-am avut însă, într-o asemenea măsură, la nimeni altul este dărnicia, plăcerea cu care și-a împărtășit și distribuit știința și altora." Și să nu credem că i s-au adresat pentru informații științifice, pentru lămuriri, pentru împrumutarea de cărți și reviste, doar persoane de formație intelectuală modestă. S-au împărtășit din enciclopedia vie care era Kirileanu, nume celebre: N. Iorga, S. Mehedinți, G. Vâlsan, R. Vuia, V. Bogrea, Leca Morariu
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
majore ale autorului. Ceea ce odată era bâjbâială ("dați-mi voia întâmplării pentru ce va urma"), acum devine conștiință mai acută cu cel puțin un grad și, sper, un prag ce va fi și el în curând depășit, căci scriitura se adresează în continuare rafinaților (vezi tehnica colajului cu ghilimele și complementarul vizual a la Barthelme). Deși nu e deloc ilizibilă. Iată două fragmente asemănătoare scrise la o distanță de timp apreciabilă care dau măsura diferențelor: "Nu poți să scrii și nu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
într-un univers complet și complicat, redus la scară, la dimensiunile jucăriilor lor. În lumea mică a copiilor există totul: un cer mic, un soare în miniatură,o biserică mică, de mucava și chiar un Dumnezeu mic căruia să-i adresezi o mică rugăciune. Imaginea Dumnezeului mic, apărut în literatura română în 1931, în volumul Elegii pentru ființe mici, este suficient de îndrăzneață ca să valideze un poet mare. Mai există un autor român pentru care copiii sînt doar niște oameni mari
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
contribuie la cunoașterea literaturii turce în România și a literaturii române în Turcia. Recent, acest merit, apreciat în România, i-a fost recunoscut și de Sindicatul Scriitorilor din Turcia (echivalentul USR) al cărui președinte, eminentul scriitor Cenghiz Bektaș, i-a adresat o scrisoare oficială: "Stimată Erem Melike Roman, La ședința din data de 26.11.2002 a Consiliului de Conducere a Sindicatului Scriitorilor din Turcia, s-a hotărât numirea dv. ca membru de onoare al Sindicatului Scriitorilor din Turcia, în semn
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
în care noi toți ne despărțeam cu durere de cel care ne-a fost model de luptă și jertfă pentru Cristos și Biserica Sa" (p. 7). Prima secțiune a cărții intitulată Evocări cuprinde Mesajul Papei Ioan Paul al II-lea adresat Cardinalului Alexandru Todea cu prilejul împlinirii a 60 de ani de preoție; cuvântul Î. P. S. Lucian, cu aceeași ocazie, apoi discursul funebru rostit de Mitropolitul Lucian la înmormântarea Cardinalului (Blaj, 28 mai 2002), în care este conturat cu fermitate portretul
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
fi avut revelația unui mic roman autobiografic, în genul scrierilor de acest fel ale lui Slavici sau Agârbiceanu. După ieșirea din închisoare episcopul (căci la 19 noiembrie 1950, în baptisteriul Catedralei Romano-Catolice Sf. Iosif din București a fost consacrat episcop), adresează peste o sută de memorii și scrisori conducerii comuniste a României (Gh. Gheorghiu-Dej, câteva și lui Emil Bodnăraș și Ion Gheorghe Maurer, cele mai multe lui Nicolae Ceaușescu) pentru repunerea în libertate a Bisericii Greco-Catolice. Ultimul memoriu este din 1974. Toate au
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
Ioana Postelnicu Prozatoarea Ioana Postelnicu împlinește în ziua de 18 martie frumoasa vârstă de 93 de ani. Îi adresăm urările noastre de sănătate și publicăm această "evocare spontană" pe care ne-a trimis-o recent de la Bacău. (Red.) De ce zilele înșirate ca pe un fir de ață nevăzut se orînduiesc în mintea mea, a fi înfăptuite într-o epocă
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
departe? Toată lumea care se scurgea pe faimoasa Cale a Victoriei, în ceasul acela însorit al prînzului, părea mulțumită și fericită. Trăsurile alunecau de-a lungul Căii Victoriei purtînd clienții doritori de plimbare, îndreptîndu-i în direcția pe care aceștia o doreau, adresînd un semn birjarului cu vîrful bastonului pe care îl purtau la ei. Toată Calea Victoriei era un bulevard dintr-un salon nevăzut dar plin de persoane de toate categoriile sociale, care își făceau plimbarea zilnică pe cea mai frumoasă stradă a
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]