251,896 matches
-
realizat brusc că purtam (era iarnă) un veșmînt pe care îl cumpărasem sub numele aiuritor de "înlocuitor de palton"! Bărbatul acela a plecat de la masa mea, cu tot cu crucea lui, și nu l-am revăzut niciodată. De vorbele lui mi-am adus aminte însă de multe ori, chiar și după Decembrie 1989, într-o epocă în care viața noastră ar fi trebuit să redevină naturală. Dar n-a fost să fie așa, chiar dacă nechezolul și înlocuitorii de paltoane au dispărut din magazine
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
romanțate (gen pe care l-a consacrat în Grecia, conferindu-i o strălucire încă nedepășită de un alt autor), scriitorul originar din Asia Mică este creatorul unei opere romanești ale cărei dimensiuni, subtilitate stilistică, diversitate tematică și soliditate i-au adus un prestigiu ce a depășit de mult granițele Greciei. Sunteți unul dintre scriitorii greci cunoscuți în România - două cărți ale dvs., Sala Tronului și Fiul Soarelui. Viața împăratului Iulian Apostatul - au apărut deja în limba română în 1992 și, respectiv
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
bebelușei a cam luat-o razna. Și o dată cu el bebelușa însăși, pentru că nu este seară de la Dumnezeu sau de la CNA în care boiul ei ghizdav să nu se ițească prin decolteurile-i tot mai adînc croite și tot mai ofensiv aduse în prim plan. Ce ar putea să înțeleagă bietul recrut, că doar lui îi este adresată emisiunea, din toate acestea? Cum de rîs nu prea are de ce, nu-i rămîne decît să se zgîiască pofticios în partea superioară a bebelușei
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
cu soția și cu cele două fiice (cele două tinere actrițe nici nu-l ajută foarte tare) pînă într-un punct în care adună disperările într-o supunere ipocrită din care speră ca și de data asta șmecheria să-i aducă profit. Este o stare de spirit în spectacol pe care cred că regizorul ar fi trebuit să o ducă și mai departe în acest exercițiu dur de a ne privi radiografic, de a ne depista limitele, putințele și neputințele. "Să
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
vrea, în primul rînd, să refacem - cred că-i prețios ce spun acum - dar aș vrea să refacem țesutul social al intelectualului, al omului de cultură, să resolidarizăm breasla literară, să re-familiarizăm breslele între ele. De pildă, aș vrea să aducem la un loc, să ne întîlnim, lunar, la Lăptăria lui Enache - pictori, sculptori, actori, regizori, dansatori, filozofi etc. și să încercăm să vedem dacă, în tot marasmul ăsta de incultură, de răutate, de agresivitate și de prostocrație, reușim să ne
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
liberal - economicește și, de fapt, un "one man show". Așa că l-am luat ca pe o joacă. Era și o epocă în care toți făceau proză și jurnalistică politică - dezvăluiri, C.I.A., K.G.B., conspirativită! - iar noi ne ocupam cum să-i aducem în românește pe Jean François Revel, pe Hannah Arendt, pe Eliade, Cioran etc. Și, din joacă în joacă (pentru că Dan Caragea nu s-a mai întors din Portugalia), a apărut primul număr. Am fost singura gazetă fără editorial, singura revistă
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
să nu mai pastișeze stilul Nicolae Breban. Am re-debutat, în '74, în Analele Universității București - eram în anul II de facultate - cu o comparație dintre Țiganiada și Istoria Ieroglifică. Dar debutul meu firoscos, barosan, oficial și de care chiar îmi aduc aminte cu plăcere este chiar în această "Românie literară", în mai '75, cînd, presupun că George Ivașcu a cerut, cu ocazia Zilei Tineretului, o pagină cu tineri critici vînjoși pentru care Antoaneta Tănăsescu (Ioana Mălin, care făcea cronica radio la
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
72 - noi toți fiind tipi formați în anii dezghețului ceaușist - ascultam Led Zeppelin, Beatles, Rolling Stones - eram occidentali, ce să zic! În orice caz, eram mai mult deschiși la cap decît cei dinaintea noastră și văd că toți profesorii își aduc aminte de noi cu mare plăcere. În anul meu au fost tipi ciudați care au lucrat cu Eugen Barbu, care s-au vîndut intereselor securimii naționaliste, l-am avut coleg de grupă pe Artur Silvestri, l-am avut coleg de
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
din seria noastră de critici literari: că am ajuns, în 1980, după numai patru ani de "stagiu în producție", cercetător literar la Institutul de Teorie și Istorie Literară G. Călinescu. Asta n-au avut-o nici Mircea Scarlat, care îmi aduc aminte că a dat atunci concurs cu mine, nici Artur Silvestri, care îmi aduc aminte că ar fi vrut să intre atunci la institut. Nu spun că eram singurul sau că eram cel mai bun pentru asta, ci că a
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
ani de "stagiu în producție", cercetător literar la Institutul de Teorie și Istorie Literară G. Călinescu. Asta n-au avut-o nici Mircea Scarlat, care îmi aduc aminte că a dat atunci concurs cu mine, nici Artur Silvestri, care îmi aduc aminte că ar fi vrut să intre atunci la institut. Nu spun că eram singurul sau că eram cel mai bun pentru asta, ci că a fost, într-adevăr, un mare noroc ca, în timp ce toți colegii mei plecau în țară
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
găsesc un om de 18 ani care, cu cea mai mare ingenuitate și cu cea mai mare dragoste de Eminescu, fie să mi-l desființeze ca un autor vetust - dacă el reușește să îmi demonstreze asta - fie să mi-l aducă la sensibilitatea celor de astăzi. Dar, din păcate, toți clasicii noștri, cum bine știm, au ajuns teritorii de luptă între diferitele tabere sau lobby-uri ideologice de la noi. Nu mai reușim și nu cred că, ani buni, de azi înainte
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
condiția să fie lucrate cu bună credință. Eminescu, după cum știm, poate fi făcut praf, dacă vrei, dar de un cunoscător de germană, de un om care să-l compare cu poezia germană din anii studenției lui la Berlin. Aici îmi aduc aminte și de impostura mea - că doar, deh, am debutat cu o carte despre Eminescu - și de altă întrebare îngrozitoare a lui Noica, tot din '82, de care îmi aduc aminte întotdeauna. Nu i-am dat dreptate atunci, dar îi
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
poezia germană din anii studenției lui la Berlin. Aici îmi aduc aminte și de impostura mea - că doar, deh, am debutat cu o carte despre Eminescu - și de altă întrebare îngrozitoare a lui Noica, tot din '82, de care îmi aduc aminte întotdeauna. Nu i-am dat dreptate atunci, dar îi dau perfectă dreptate acum, după douăzeci de ani. "Cum naiba poți să scrii dumneata o carte despre Eminescu, dacă nu știi germana?" Atunci m-a supărat foarte tare, mi s-
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
80. În anii aceia, de atunci, eu eram expert în solidarizare. În anii aceia, aveam un fel de energie à la Păunescu, dacă vreți. De aceea am și intrat în partid, în anul II de facultate - eram dornic "să-mi aduc contribuția la bunul mers al construirii omului nou" - și așa am rămas, pînă tîrziu, spre '87-'88, cînd am observat că, în breasla noastră, vorba lui Paul Georgescu, ori ești carnivor și te ții de meserie, ori ești vegetarian și
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
trecute din publicistică în mărturisirile exaltate, în patetismul inspirat și nobil al schimbului de idei dintre intelectualii din paginile romanului, nota lor gravă și esențială, în ritm de poemă și mărturisire de credință, piese de teatru comentate, cu jocul actorilor adus în prim planul atenției, personaje reale trecute prin sita sensibilității scriitorului, portrete și autoportret, legate între ele de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
nici o constrângere. Este gândul spontan pe care l-am avut după lectura paginilor publicisticii lui Gala Galaction, în corelare spirituală și materială cu paginile sale de proză. Nu închei această cronică fără a număra cele douăzeci și patru de titluri de reviste aduse în prim planul cercetării pentru întocmirea acestui volum de publicistică a lui Gala Galaction.
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
acționeze, cum să pregete. Și asta chiar de la început, din momentele primelor afirmări, parcurgând primele trepte, chiar și în conjuncturi mai puțin fericite. Olimpiada de muzică de la Iași, spre exemplu; ...a fost competiția care - în anii adolescenței - nu i-a adus altceva decât satisfacție publică privind recunoașterea propriilor valori. Angela Gheorghiu a fost în permanență condusă de o neclintită încredere în destinul ei artistic. A știut că va izbândi. După terminarea studiilor la conservatorul bucureștean de muzică, la începutul anilor '90
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
ostilitate politico-ideologică. P.V. Haneș (în Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea) amintea că "grecii înlăturau din dicționarele lor, tot în secolul al XVIII-lea, orice cuvînt slav ori turcesc. Cele din urmă în special aduceau aminte supremația otomană, de tristă memorie pentru nobila națiune elenă; și ce era mai firesc decît să le înlături, dacă, după ideile vremii, ele însemnau înjosire?". Pentru română, absența unei asemena înverșunări are mai multe posibile explicații. în primul rînd
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
-o asupra a zeci de serii de absolvenți ai Facultății de filosofie, care la rîndul lor deveneau profesori de "marxism-leninism"", profesorul de filosofie orientată și eseistul în cauză încearcă azi a rescrie trecutul într-o eteroclită perspectivă a persecuției. Ne aduce la cunoștință că tatăl d-sale, comunist înainte de 1944, a izbutit, spre a scăpa de plecarea "la țară" (din Brașov) a se "refugia" nu în altă parte decît în Capitală, "aciuîndu-se în calitate de corector de noapte la ziarul Elöre (Înainte)". Bujor
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
foarte vechi, de parcă n-ar fi deloc viața mea. Niște imagini acolo, fragmentare. Despre copilărie știu mai mult din povestirile rudelor. M-am născut în perioada evacuării, în Urali, în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Bașkiria, unde familia noastră a fost adusă din Moscova, când nemții atacau capitala. Orășelul unde m-am născut mi-a dat multe bătăi de cap, deși niciodată n-am mai trecut prin el. În primul rând, mereu greșeau transcrierea lui și mereu trebuia să-l dictez funcționarilor
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
loc primirea în rândurile pionierilor și vor fi primiți cei mai merituoși. În ziua stabilită am fost duși la Muzeul Revoluției, noroc mare că el se afla după colț, pe strada Gorki. Ne-am aliniat într-una din săli, au adus în mod solemn drapelul și fiecare dintre noi a trebuit să depună jurământul sub drapel: "Eu, tânăr pionier, jur solemn în fața tovarășilor mei că voi apăra cu fermitate cauza lui Lenin și Stalin, pentru victoria comunismului" și așa mai departe
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Printre oamenii adunați acolo, puteam să găsesc tovarăși de idei, ne-ar fi fost mai ușor să ne impunem, să ne apărăm dreptul la originalitate. Sentimentul degradant al lipsei de libertate pe care-l încercam, acea ofensă care mi se aducea când oameni străini încercau să dispună de soarta mea, mă ardea și îmi cerea să ripostez activ. În septembrie 1960, intrasem deja la universitate și m-am înțeles cu un prieten care locuia aproape de Piața Maiakovski și cu un altul
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pasiune și în prejudecăți, și în iluzii. Poate, de aceea decepțiile m-au costat pe mine mai mult decât pe alții, ceea ce m-a împins să reacționez la dezamăgiri impulsiv. Am spus, însă, ceea ce am crezut, chiar dacă sinceritatea mi-a adus unele necazuri. Azi, mă simt ca un ulcior crăpat, deoarece nu-mi pot duce iluziile decât pe distanțe mici. Dar, dacă ne-am afla din nou în ^90, cum spuneți, și n-aș ști ce știu azi, aș lua-o
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Iată un fragment luat la întâmplare: « Împlinesc șaptezeci și patru de ani. Ca să mă cruț de bilanțuri, am încercat să mă uit la televizor. N-am avut, însă, ce vedea. Aproape totul e vulgar și de prost-gust. Inevitabil, mi-am adus aminte că “aniversările” mele au fost mereu niște zile goale; nu prea am știut ce să fac ca să le umplu. Azi, mi-am propus să renunț definitiv la ipocritul “sunt un om în vârstă” pentru mai onestul “sunt un om
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Dacă n-ar fi avut stofă, cum se spune, de ziarist liber, Dumitru Tinu n-ar fi izbutit să împingă Adevărul în locul în care se află azi cotidianul pe care l-a condus. Echipa de conducere a ziarului, care a adus Adevărul acolo unde se află, a fost selectată tot de Dumitru Tinu care era încîntat să-și vadă oamenii pe post de vedete sau de invitați la posturi de radio și de televiziune. Și încă ceva, Dumitru Tinu era structural
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]