1,960 matches
-
în opinia noastră), fără a avea restricții alimentare, au evidențiat faptul că practicarea alergării prin apă adâncă poate duce (Wouters, E. J. M., & al., 2010): la creșterea calității vieții acestor persoane; la reducerea cantității de țesut adipos; la îmbunătățirea capacității aerobe (în opinia noastră, ar fi mai corect spus la redobândirea capacității aerobe pierdute datorită creșterii excesive în greutate); la diminuarea circumferinței taliei; la creșterea încrederii în sine. După Wouters, E. J. M., & al., (2010), faptul că joggingul acvatic poate determina
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
practicarea alergării prin apă adâncă poate duce (Wouters, E. J. M., & al., 2010): la creșterea calității vieții acestor persoane; la reducerea cantității de țesut adipos; la îmbunătățirea capacității aerobe (în opinia noastră, ar fi mai corect spus la redobândirea capacității aerobe pierdute datorită creșterii excesive în greutate); la diminuarea circumferinței taliei; la creșterea încrederii în sine. După Wouters, E. J. M., & al., (2010), faptul că joggingul acvatic poate determina beneficii fizice și psihice pentru sănătatea persoanelor obeze sugerează că practicarea alergării
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
cele mai folosite modalități de a măsura și evalua pulsul sunt fie cele realizate prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace - a pulsului. Considerăm că pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, limite specifice joggingului, cu efecte benefice, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130-140
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace - a pulsului. Considerăm că pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, limite specifice joggingului, cu efecte benefice, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130-140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase. Bineînțeles, că la alte categorii de persoane care pot practica joggingul valorile prezentate anterior pot fi inferioare (la vârstnici, Scala
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
practicare a efortului fizic destul de ușor de realizat, sunt multe cazurile în care, practicanții de jogging nu se simt mulțumiți de îndeplinirea „propriilor așteptări”. Considerăm că acest aspect se datorează înțelegerii greșite a specificului și regulilor impuse de practicarea eforturilor aerobe, precum și de nerespectarea unor principii clare, de implicare fizică și psihică în realizarea unei activități. Cum nici o persoană nu se naște învățată, vom expune în continuare câteva dintre cele mai cunoscute greșeli ce pot fi făcute în practicarea joggingului, cu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
aleargă și își mențin blocate brațele, fapt ce duce la acumularea tensiunilor excesive la nivelul umerilor, omoplaților și musculaturii paravertebrale); respirație greșită (se folosește doar respirația nazală, fără a fi ajutată de cea orală), iar în acest gen de efort (aerob), mai ales în primele 20 minute de alergare când se adaptează funcția cardiorespiratorie la efort, această greșeală duce la oprirea prematură a alergării, la apariția senzației de sufocare și la creșterea excesivă a temperaturii corporale; Fig. nr. 162 și 163
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
precoce în patogenia aterosclerozei. S-a dovedit implicarea stresului oxidativ datorat fumatului în dereglarea mecanismelor energetice celulare, prin generarea de disfuncŃii mitocondriale. La animalele de laborator expuse fumatului pasiv s-a constatat scăderea activităŃii enzimatice a citocrom-oxidazei cu diminuarea producerii aerobe de energie sub formă de ATP, la nivelul miocitelor cardiace. În Ńesuturile aortice ale fumătorilor s-a constatat distrugerea ADN-ului mitocondrial și scăderea activităŃii superoxid dismutazei mitocondriale, enzimă cu rol fundamental în energetica celulară, a cărei diminuare reprezintă un
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
dismutazei mitocondriale, enzimă cu rol fundamental în energetica celulară, a cărei diminuare reprezintă un marker al stresului oxidativ. În plus, s-a constatat că efectele mitocondriale sunt potenŃate de valorile crescute ale colesterolemiei. Afectarea ADN-ului mitocondrial și a mecanismelor aerobe de generare a energiei celulare prin stresul oxidativ, determină stimularea căilor anaerobe având ca efect creșterea nivelului de lactat celular și seric la fumători, efecte exprimate clinic printr-o scădere a capacităŃii de efort fizic. 3.2.2. Efectele fumatului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și colab., (1982), marea majoritate a ciupercilor parazite și saprofite se dezvoltă bine într-un domeniu de pH slab alcalin-acid (9-4). Bacteriile se dezvoltă mai bine în mediu acid. Compoziția atmosferică modificată poate frâna biodegradarea. Ciupercile sunt în mare parte aerobe, având nevoie de oxigen în activitatea metabolică. Acumularea CO2 devine dăunătoare pentru ciuperci. Rezistența naturală sau imunitatea fructelor și legumelor la atacul microorganismelor este legată de particularitatea lor morfologică, anatomică, biochimică (concentrația în săruri, presiunea osmotică a sucului celular, prezența
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tampon alcalin, condițiile nu sunt optime, iar activitatea metabolică scade. Se vor discuta rezultatele obținute și se vor prezenta concluziile. Studiul desfășurării în timp a procesului de fermentație a zahărului, prin monitorizarea temperaturii Considerații teoretice Este cunoscut faptul că organismele aerobe îsi procură cea mai mare parte din energia necesară din procesul de respiratie celulară, respectiv din procesul în care ultimul acceptor al electronilor, proveniți din substanțe nutritive, este O2. La rândul lor, organismele anaerobe își procură cea mai mare parte
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
amplitudinii respirațiilor și deci a volumului curent, care poate ajunge și la 2,4 l la bărbat. Creșterea volumului curent se face mai mult pe seama volumului inspirator de rezervă decât pe seama volumului expirator de rezervă și are loc în eforturi aerobe, de durată. Transportul sangvin al gazelor respiratorii. Saturația în O2 a sângelui arterial nu se modifică în timpul efortului, în schimb în sângele arterial scade concentrația O2 și crește cea a CO2, ceea ce face să apară acidoza (contribuie și acidul lactic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
energie suficientă susținerii unor eforturi îndelungate, deși arderea glucidelor este mai economică din punct de vedere al costului de oxigen, ceea ce face ca acestea din urmă să constituie un combustibil preferențial. Rezultă că stocurile de glicogen condiționează capacitatea de efort aerob. După 2-3 ore de efort fizic proporția de lipide utilizate în scop energetic relativ față de glucide începe să crească proporțional cu timpul. Proteinoliza musculară este un fenomen condiționat de eliberarea în cantitate mare a hormonilor glucocorticoizi în cursul stresului. Dintre
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
-se pe măsura înaintării spre rect în materii fecale. Asupra conținutului colonului acționează flora bacteriană de la acest nivel, care realizează procesele de fermentație și de putrefacție. Procesele de fermentație au loc în jumătatea proximală a colonului, sub acțiunea unor bacterii aerobe producându-se scindarea unor glucide care nu au fost digerate sau absorbite până la monozaharide și degradarea până la acizi lactic, butiric, acetic, propionic, proces care are ca rezultat producerea de alcool etilic și gaze (dioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat). O
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
musculară și rigiditatea cadaverică. Refacerea ATP-ului consumat se poate face pe calea scindării creatinfosfatului de către fosfocreatină (reacție reversibilă), pe calea catalizată de miokinază (care acționează asupra ADP), sau pe calea glicolizei și glicogenolizei, atât în anaerobioză cât și pe cale aerobă atunci când este asigurat aportul de oxigen, glucoza și acizi grași. Randamentul contracției musculare reprezintă raportul dintre energia chimică transformată în lucru mecanic și energia totală consumată. Mușchiul striat transformă 20 30 % din energia provenită din nutrienți în lucru mecanic, restul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
transformat în căldură. Din energia provenită din substanțele nutritive, jumătate se consumă pentru sinteza ATP, iar din aceasta doar 40 50 % este transformată în lucru mecanic. În repaus mușchii scheletici obțin cea mai mare parte a refacerii energiei prin respirație aerobă, din acizi grași, pe când în timpul exercițiilor musculare sunt folosiți mai ales glicogenul muscular și glucoza sangvină. Modalitatea de obținere a energiei (aerobă sau anaerobă), depinde de tipul de fibră musculară, fibrele de tip I, lente, având o respirație aerobă iar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
transformată în lucru mecanic. În repaus mușchii scheletici obțin cea mai mare parte a refacerii energiei prin respirație aerobă, din acizi grași, pe când în timpul exercițiilor musculare sunt folosiți mai ales glicogenul muscular și glucoza sangvină. Modalitatea de obținere a energiei (aerobă sau anaerobă), depinde de tipul de fibră musculară, fibrele de tip I, lente, având o respirație aerobă iar fibrele de tip IIb, rapide, având o respirație anaerobă. Această clasificare este bazată pe diferențele de viteză a contracției (timpul necesar atingerii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
respirație aerobă, din acizi grași, pe când în timpul exercițiilor musculare sunt folosiți mai ales glicogenul muscular și glucoza sangvină. Modalitatea de obținere a energiei (aerobă sau anaerobă), depinde de tipul de fibră musculară, fibrele de tip I, lente, având o respirație aerobă iar fibrele de tip IIb, rapide, având o respirație anaerobă. Această clasificare este bazată pe diferențele de viteză a contracției (timpul necesar atingerii tensiunii maxime). Substratul acestor diferențe constă în existența unor ATP-aze miozinice diferite în cele două tipuri de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de viteză a contracției (timpul necesar atingerii tensiunii maxime). Substratul acestor diferențe constă în existența unor ATP-aze miozinice diferite în cele două tipuri de fibre (izoenzime rapide și respectiv lente). Fibrele lente, de tip I, au capacitate mare de respirație aerobă și corespunzător un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii; datorită cantității mari de mioglobină se mai numesc și fibre roșii. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai lung (de exemplu mușchiul solear necesită 100 ms pentru a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ontogenezei are loc o adaptare a mușchiului striat la eforturi bruște, prin creșterea activității enzimelor care asigură refacerea rapidă a stocului de ATP. Mușchiul striat, pe măsură ce evoluează pe plan ontogenetic, capătă o capacitate din ce în ce mai mare de producție energetică, atât pe cale aerobă cât și pe cale anaerobă, substratul acestui proces constând în creșterea activității atât pentru enzimele glicolizei, cât și pentru enzimele oxidative. Datele prezentate sugerează faptul că metabolismul fibrei striate are o evoluție ontogenetică caracterizată prin perfecționarea proceselor care furnizează energie aparatului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]