1,552 matches
-
deja predispusă unei dezlănțuiri incendiare. În singurătatea ce-o învăluie din nou, conștiința abandonată de un celălalt pe care l-a crezut compatibil nelimitat cu sine are viziunea propriei neputințe și finalități deplorabile. În magia conviețuirii cu un altul atașat afectivității proprii, sufletul, abandonat acum, își proiecta pulsația ființării într-o iluzie atemporală, într-un crepuscul de basm ce, în mod firesc, nu putea estompa fluxul temporal dar îl neglija total neraportându-se la el. A ignora timpul înseamnă, în acest
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
favorurilor adulților semnificativi, în viața tânărului vor apărea sentimente de autorespingere care necesită un raspuns corectiv sau compesator. Teoria integrativa a comportamentului deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe relația dintre afectul negativ, un status de excitație crescut și vulnerabilitate la abuzul de droguri. Astfel, se așteaptă ca acei subiecți
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
la activarea circuitelor neuronale asociate cu reintărirea pozitivă. Datorită satisfacției obținute, chiar dacă aceasta este temporară, este de așteptat ca odata inițiată utilizarea substanței, consumul să persiste în timp și să crească în intensitate. Astfel, indivizii cu un profil de înaltă afectivitate negativă vor fi mai vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional la cel experimental și la abuz. În teoriile bazate pe familie și pe abordarea sistemică se pleacă de la ipoteza că utilizarea substanțelor este expresia comportamentelor neadaptate al unuia sau mai
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
a fost extinsă în numeroase domenii, fiind considerată de autorii ei "o macro-teorie care vizează dezvoltarea personalității, autoreglarea, nevoile psihologice universale, scopurile vieții și aspirațiile, energia și vitalitatea, procesele subconștiente, relația dintre cultură și motivație, impactul mediului social asupra motivației, afectivitatea, comportamentul și bunăstarea. Mai mult, teoria a fost aplicată într-un număr mare de domenii ale vieții cotidiene" (Deci și Ryan, 2008, p. 182). Conceptele teoriei au fost și ele transformate, recent fiind impuse cele de motivație autonomă și motivație
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației muncii. Cel de-al doilea (Fried și Slowik) prezintă modul în care factorii legați de timp pot influența procesul de stabilire al obiectivelor și performanța în muncă. Seo, Barrett și Bartunek se centrează pe modul în care sentimentele și afectivitatea influențează direcția, intensitatea și persistența comportamentelor, valorificând teoriile psihologice și neurobiologice. Cel de-al patrulea articol (Kanfer și Ackerman) prezintă implicațiile îmbătrânirii asupra motivației la locul de muncă, pornind de la teoriile dezvoltării adulților. Articolul lui Ellemers, Gilder și Haslam examinează
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
performanța și conduce la stabilirea unor obiective și mai dificile, contrar teoriei controlului ce afirmă ca feedback-ul stopează acțiunea atunci când sarcina a fost îndeplinită. Principala limită a modelului în viziunea lui Latham (2007) este slaba reprezentare a conceptului de afectivitate, acesta limitându-se la sentimentul de satisfacție și atașament față de organizației. Locke și Latham (2006) prezintă opt direcții actuale din literatura de specialitate care conduc la dezvoltare teoriei stabilirii obiectivelor: mecanismul alegerii obiectivelor (studiat îndeosebi în domeniul sportului), obiectivele de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mai vorbești despre vulpi. Ruby ieși din încăpere. Era o femeie înaltă și robustă, de aceeași înălțime cu Alex, și avea o față puternică, gravă. Pielea îi era tuciurie, iar ochii ei priveau lumea cu o curiozitate critică, lipsită de afectivitate. Fața îi era pătrată, cu un profil tăiat în linii drepte și un păr des și lânos, aproape negru. Pielea măslinie și brațele îi erau aspre, solzoase parcă. Cineva spusese o dată că seamănă cu o mexicană și, cu toate că era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense de scrupulozitate. Adesea, însă, acest tip de penitent poate îmbrăca și forma fariseică a formalismului religios. În confesional, el nu reușește să trăiască atitudinea de recunoștință față de Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu toată disponibilitatea, căldura și bunăvoința, acceptându-l necondiționat și invitându-l la bucurie și la sărbătoare, datorită reconcilierii pe care o trăiește; c) maturitatea ajută la stabilirea unei relații obiective cu penitentul, fără a fi condiționată de impulsuri afective. Afectivitatea nu trebuie să fie anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de stres profesional. Pe de altă parte, factorul agreabilitate corelează pozitiv și cu satisfacția compasiunii. Deschiderea către semenii lor, le face pe aceste persoane să beneficieze mai mult de pe urma ajutorului dat celorlalți prin munca lor. Nevrozismul vizează în primul rând afectivitatea negativă reprezentată de stări ca depresie, furie sau anxietate (Watson & Clark, 1992; George, 1989). Persoanele cu un nivel ridicat de nevrozism tind să trăiască intens evenimente care pe alți oameni nu îi afectează, transformând frustrările în dificultăți fără scăpare și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
spun cum e când ai picioare înghețate copii / și probleme. Calvarul acesta este doar un interludiu, în așteptarea martirajului viitor, implacabil: în ideea că voi fi martir. În ciuda acestei aplecări obstinate spre laturile întunecate ale existenței, eul dispune de o afectivitate care se vrea, din când în când, măcar ocrotită - strânge-mă-n brațe tare -, fiindcă își asumă, identificându-se, până la un punct, cu toți, neliniștile tuturor: lumina roșie din drumul / meu oraș județ țară continent / din lumea asta / e grupa
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
viață cât și (mai ales) a calității vieții. 6. Postul purifică psihicul și ne ajută să ne eliberăm de emoțiile negative. Mânia, ura, lăcomia, poftele și dorințele inferioare, atașamentul, gelozia, invidia, frica, slăbiciunea sunt înlocuite gradat de trăiri stenice, bucurie, afectivitate, înțelegere, 65 bunăvoință și detașare. Dl. ing. Valeriu Popa, renumitul terapeut român, este printre puținii terapeuți care a utilizat metodele de post chiar în cazul unor afecțiuni psihice de genul depresiilor, fobiilor, schizofreniei în faza de debut. 7. Postind putem
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Organism, persoană) care a ajuns la maturitate, care și-a terminat creșterea (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Afect, afectetrăire emoțională intensă (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). Afectivitate (engl. affectivity, fr. affectivité) trăire diferențiată, ca stare față de situații, evenimente, persoane, conținuturi de comunicări la care se participă. Se manifestă nu numai față de evenimente prezente, ci și față de cele evocate din trecut, dar și asociate cu trăiri ce se
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
diferite: dacă palmele sunt întoarse din interior spre exterior se presupune resemnare, pumnii strânși inconștient presupun tensionare, dacă persoana își lipește degetele și depărtează palmele, persoana care salută se crede superioară, gesturile multe în salut, presupun conflicte interioare, amabilitate, lipsa afectivității, succesiune cu reacție de recunoaștere, zâmbet, nemulțumire prin ridicarea sprâncenelor. - despre formele mâinii în spațiu: Retorica gestului face parte dintre științele dedicate limbajului natural, cultural și literar. Există acum o insistență pe relația cu privitorii, dar se fac referiri, la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
reprezentați în pattern-urile parentale defavorizante: carență afectivă maternă asociată cu lipsa modelului patern sau abuzul de autoritate al acestuia din urmă, cu posibilitatea de asociere a violenței domestice, conflicte susținute între părinți etc. Un mediu familial dezechilibrat, lipsit de afectivitate, în special din partea mamei, va genera tulburări de adaptare și de comunicare a copilului în mediul social, tulburări ce pot lua forma depresiei, autismului, agresivității. Al doilea factor ce intervine în conturarea delincvenței este reprezentat de personalitatea individului, mai exact
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu o avidă dorință de a se remarca în cadrul grupului, sunt nesupuși în fața autorităților, prezintă accentuate tendințe spre o exprimare directă etc. Toate aceste particularități psihosomatice sunt favorizate de un mediu socio-cultural puternic carențat: familii neînțelegătoare, instabile și lipsite de afectivitate și ținută morală. Infractorii minori, asemenea celor majori, pot fi clasificați după prezența sau absența unor indici calitativi: • prezența sau absența intenției: actele comise au fost realizate fară o intenție anume, ci au fost spontane, sau dimpotrivă, au fost premeditate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului cinstit, cu preocupări care nu are legături cu actul comis. La nivelul proceselor psihice (de la cele primare senzația, percepția, reprezentările, până la cele superioare memoria, imaginația, atenția gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fie criminali pasionali, fie pseudocriminali, cei care comit delicte în mod involuntar, prin neatenție, ignoranță etc.); c2. tipurile nedefinite de politropi care vizează categoria caracterialilor (indivizi cu tulburări de conduită de natură educațională, psihopatică sau neuropatică), a perverșilor (lipsiți de afectivitate, de intimitate și de moralitate, acești indivizi manifestă tendințe antisociale însemnate, egocentrism, orgoliu nemărginit și tendințe de gelozie semnificative) cât și cea a debililor mentali (indivizi caracterizați prin deficiențe intelectuale și prosexice majore, neavând discernământ sunt extrem de naivi și creduli
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
abilitatea, viteza de reacție) și caracterul "rău" al făptuitorului. Dominanta întregii corelații și cea care dă până la urmă coloratură personalității o constituie însă caracterul. În această privință, modelul "personalității criminale" avansat de J. Pinatel axat pe egocentrism, agresivitate, lipsă de afectivitate și labilitate cu recunoașterea faptului că în acest context agresivitatea are un rol dinamizator, este de natură a sugera nu numai ideea creditării temperamentului cu un rol foarte important în ansamblul exprimărilor comportamentale, dar și de a angaja pe o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de evoluție ontogenetică. Acum pot apărea conflicte interne majore, reactivări ale complexelor din copilărie, iar agresivitatea poate atinge cote paroxistice. Moralitatea, aflată în prim proces de maturare, va fi foarte sensibilă la factorii din jur, iar nerespectarea unor condiții indispensabile: afectivitate, înțelegere, un cadru securizant, nu va permite dezvoltarea unei rezistențe le frustrare, o toleranță față de unele interdicții în vederea laturii hedonice, ceea ce va facilita dezvoltarea unor conduite iraționale. Pe un astfel de cadru vor evolua psihopatiile, diferite malformații ale personalității (personalitățile
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a se vedea grupările de punk-ri), iar normalitatea pentru aceștia constă în consumul de alcool și droguri, de a ieși în evidență printr-un comportament agresiv și indecent (vocabular licențios), abandon școlar, vagabondaj etc. În aceste grupuri, adolescentul sărăcit de afectivitatea familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea din jur, de expectanțele celorlalți, dar și de frustrările resimțite și se va ascunde în spatele unor simulacre psiho-sociale. Capitolul 4 Suicidul între adevăr și eroare E. S. Shneidman (1980) definea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Întind imediat, poziția culcată fiind singura formă de activitate pe care o tolerau paznicii mei. I-am regăsit pe Troll și pe amorezul Sheilei cu o plăcere În care interesul sociologic se estompa spre a lăsa locul unui soi de afectivitate smintită. Am Încercat să stabilesc contactul cu ei, dar reușeau atît de bine să se concentreze asupra spațiului dintre sprîncene Încît se aflau deja În brațele muzicienelor celeste. Un galonat și-a făcut apariția În dormitor și ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și evoluat ar fi inevitabil atașat magiei și miracolului copilăriei, imprevizibilului adolescenței și infinitei energii a “tinerilor din ziua de azi”... Există o anume inocență, o seninătate pură și indescriptibilă, o încredere nemărginită în infinitul vieții, o copilărească și incomparabilă afectivitate, o energie cu valoare inestimabilă, o unicitate paradoxal universală, care se găsește în privirile și atitudinea adolescenților sau a celor apropiați sufletește de această vîrstă... chiar și aceia care au absolvit deja liceul, chiar și aceia care au înaintat în
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
care au absolvit deja liceul, chiar și aceia care au înaintat în experiență, încă păstrează mult sau aproape totul din seninul pur de primăvară al privirii, încrederea, inocența și zburdălnicia, dăruirea acelui anotimp al entuziasmului iremediabil, înălțarea sufletească și noblețea afectivității... Cine se vrea sau se crede sau se simte în această descriere să ridice două degete... adică hai să găsim o altă chestie mai relevantă. Cine se vrea sau se crede așa să continue să vrea și să se creadă
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de căldură? Cine s-o mai înțeleagă? Din momentul în care mi-a spus că relațiile interumane nu o interesează, ce mai rămîne de zis? Chiar îi ajunge internetul? Îi place așa, fără iubire? Cum să te lipsești de soarele afectivității? Ar trebui să mă îndepărtez de ea și s-o consider amintire, pentru că n-are rost să insiști acolo unde nu ai ce găsi. Ea mi-a spus despre iubire că dacă nu e, nu e. Dar asta e insuportabil
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]