583,813 matches
-
privească în interiorul propriei culturi în același timp de aproape și de la distanță. O metodă modernă de analiză antropologică și totodată un exercițiu dificil ce-i reușește pe deplin autoarei și al cărui prim efect de lectură e senzația că te afli în fața unei cărți capabile să dea un răspuns definitiv asupra existenței unui mod românesc de a vedea lumea. E doar un abil joc de construcție a demonstrației, o strategie care sfîrșește prin a-l convinge pe cititor că întrebarea asupra
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
Eugenia Vodă Dacă ai norocul să te afli la Avignon în timpul festivalului, plonjezi într-o atmosferă de un farmec indescriptibil. Vorba vine, pentru că, se știe, nu există nimic indescriptibil, există numai oameni incapabili să descrie ceva; incapabili, de pildă, să înțeleagă cum, cale de trei săptămîni, un oraș
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
bieții țigani în România, cît de frumos se comportă ei la Paris, prin comparație cu românii care, în schimb, fac toate relele, și cît de luminați sînt francezii, care nu fac nici o diferență între români și rromi!)... Revenind la Avignon, aflăm, dintr-un studiu sociologic, că festivalul are un public fidel, peste 120.000 de "pelerini" mereu la datorie (cu o rată de înnoire, anuală, de 21%); 60% din spectatorii Avignon-ului au studii universitare (22% sînt profesori). "Turiștii culturali" ai Avignon-ului
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
simt investiți cu o misiune; e un public cu rol de leader cultural". Aceiași sociologi propun, ca resort psihologic al spectatorului, "plăcerea de a fi împreună, sau mai degrabă, cum scria Seneca, a fi împreună fiind singur"... Din același studiu aflăm că Frontul național vede în festival "o manifestare elitistă și pariziană", avînd ca efect invadarea orașului de către străini. Or, cifrele indică altceva: publicul majoritar provine chiar din acea sferă regională a Franței (Nisa-Lyon), parizienii fiind pe locul al doilea.Cît
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Faimos și foarte temut (berühmt und sehr befürchtet) este mai ales ca pamfletar. Dar este și poet" (sublinierea îi aparține lui Matei Albastru). Sînt cîțiva autori despre care cititorii germani ai cărții (să sperăm că nu vor fi prea mulți) află anul nașterii, după care suspense: �Weitere Daten sind uns nicht bekannt" (Nu cunoaștem alte date despre autor). Te întrebi cum i-a ales antologatorul, dacă nu știe măcar cine sînt? Pe Gellu Dorian îl găsea, de pildă, cu un minim
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
ales antologatorul, dacă nu știe măcar cine sînt? Pe Gellu Dorian îl găsea, de pildă, cu un minim efort de căutare, în dicționarul Romanian Writers of the 80s and 90s coordonat de Ion Bogdan Lefter. Pe coperta a 4-a aflăm că această antologie este cea mai completă și mai reprezentativă" din cîte au fost vreodată tipărite! O singură întrebare mă preocupă: nu mai are Ministerul Culturii în ce să-și investească banii ? Antologia lirică Orfeu. Rumänische Dichter von Eminescu bis
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
avea sub ochi. " Simt enorm și văd monstruos" este sentimentul preluat de la autorul cunoscutei schițe Grand Hôtel "Victoria Română", după ce, încercând să comentez ediția de față, îmi dau seama câte ar mai fi de spus și cât de departe mă aflu în a surprinde măcar o parte a esențialului, fiindcă, de fiecare dată când credeam că urmez calea cea dreaptă, realizam cât mă cufundam în hățișul de detalii pe care îmi impuneam să le ocolesc înțelept. Fără a reuși. I.L. Caragiale
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
să pedepsească sever/ imixtiunea presei scrise/ în viața bășicilor cu pantaloni și cravată" (Știre banală). S-ar putea ca unui cititor viitor astfel de texte să i se pară pe alocuri, ocazionale, gazetărești, însă la intersecția istorică la care ne aflăm ele gem de-o convingătoare poezie în răspăr, cea a ființei civic frustrate, incapabile a mai suporta comportamentul noilor căpătuiți. Modestia antiretorică, proprie poetului, se transformă - îndrăznim a spune, conform unei paradigme eminesciene - în revărsare a unei retorici exasperate: "păduchii
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
de dimineață/ întinzi mîna spre vălul ei de iasomie/ și vălul se deșiră în negre fire de ani/ vîntul scutură coșul acoperișului nins intră/ ușor pe sub ușă te trezește zvîcnetul/ din degetul rămas în cartea închisă" (Înserare). Declarîndu-se a se afla ancorat "în golful solitudinii", poetul nostru captează o senzualitate fantomatică, redusă la simboluri florale și osteologice: "doar pentru tine mai culeg trandafiri/ doar pentru tine// vechile mele iubiri sunt azi/ inițiale amestecate în-tr-un osuar părăginit/ tu rămîi pînă la sfîrșitul
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
strivit de chinul meu care-mi aprinde ochii ca să mă ard Dumnezeul meu în focul mâniei tale care-și împlântă ghimpele în creierul meu plin de sânge. * * * Văd Doamne ceea ce trebuie acum să văd dimineața care nu vrea să-mi afle chinul și patul meu în care ninge o Doamne cel care nu-mi vrea rugăciunea și-mi înfulecă tânguirea pe spinarea obositelor stele ogoarelor bogate curților întunecate cel care îmi sapă mormântul cel care mă ucide cu securea o Doamne
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
și eu pe la diverse librării, să mă prezint și să le propun cartea. Se pare că mulți autori procedează așa. Deci mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la o librărie. Se numește, sugestiv, Ulysse și se află pe rue St. Louis-en-l'Île. Doamna care a inițiat această librărie, Catherine Domain, a fost o mare călătoare, care, la un moment dat, a avut ideea să se oprească și să creeze o librărie de profil. Asta s-a întîmplat
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
desene, prin crochiuri. După ce criterii ai ales cafenelele? Sau nu le-ai ales? La început, nu le-am ales. Prima dată, m-am dus din cauza fiului meu, care se întîlnea cu colegii lui la o anumită cafenea, "Dôme de Villiers", aflată lîngă cartierul în care locuiesc eu. Mi-am dat seama că ei se duc des acolo și stau pînă tîrziu, noaptea, pentru că își găsesc o anumită atmosferă, un mediu al lor. Așa că, din curiozitate, am început să mă duc și
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
apariția unui tip de individ, care avea timp, așa că mergea să se așeze pe terasele cafenelelor, care existau în pasaje. Flâneur-ul avea o perspectivă "deschisă" asupra străzilor, asupra a ceea ce se întîmplă, asupra mișcării umane din jurul lui. Acest individ se afla puțin "în afară" și avea acea privire foarte intensă, care era, spune Benjamin, aproape aceea a unui detectiv. De multe ori, mi s-a întîmplat și mie să mă simt ca un detectiv. Îmi spuneam că, da, eu notez ce
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
încurajeze", "menită să faciliteze" ș.a.m.d. În discuție sînt însă îndeosebi simțul critic al proporțiilor, un deficit în perceperea și valorificarea inedită a datelor, dificultăți în însăși colaționarea surselor. Se întîmplă să ne tulbure pînă la derută două pagini aflate față în față. În trena protocroniștilor care ne-au atribuit primate sud-est europene (și nu numai), pagina 10 ne întristează cu informația că la 29 aprilie 1896 au loc la Budapesta proiecții ale casei Lumière, iar la 24 mai același
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
urechi - Sat uriaș - iluzii de becuri, lumini și apă care curg la vale pe albia Sâmbetei - Aseară am făcut o baie de librării. Feerie a cărților și suspendare a timpului. Ieșind dintre cărți, nu mai știam când și unde mă aflu. Ceața de catifea a ochilor mei obosiți s-a ridicat și a devenit rouă. M-am plimbat încet (între orele 20-23) prin Saint Germain, Rue du Bac, Rue des Pyramides și până acasă - purificat. < 2 iulie 1970 > Nimic mai bun
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
exemplar din fiecare tipăritură se păstrează la Biblioteca Națională. În ce condiții, am văzut. Culpa ministerului este deopotrivă materială și morală. Bibliotecarii, care au ieșit în stradă, ar putea alege calea justiției. Pe cine să sperie însă? Ei n-au aflat cu ce emoție se referă guvernanții la cultură cînd se reunesc în Forum? Hotărîrea de Guvern este nu doar anticulturală în spirit, dar nu e capabilă să-și respecte litera proprie. Se afirmă anume în articolul 6 că Biblioteca Națională
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
și ei. În marea lor generozitate, M.C. și M.E.C. cedează (conform aceleiași Hotărîri, la articolul 2) Secretariatului General al Guvernului cele 48,5 miliarde de lei menite să finanțeze proiectarea și execuția sediului confiscat. Dacă imobilul tot nu se mai află în parohia lor, ce nevoie mai au de bani? În schimb, devine firească, nu e așa, "suplimentarea bugetului S. G. G." Cinismul Hotărîrii este stupefiant. Citind-o (de două ori, fiindcă nu-mi credeam ochilor), m-am gîndit la toate
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
așezi cuvinte meșteșugit unul după altul, și chiar toate literele astea, toate a-urile, m-urile, r-urile și așa mai departe..." (Încerc să scriu o poesie - X). Căutarea poetului nu vizează însă cunoașterea care e "o marfă alterabilă" ("dacă afli ceea ce este un lucru, el nu o să mai fie ceea ce nu este - și astfel, poate, valoarea lui se pierde"), ci uimirea care coincide și cu adevărul și cu minciuna și cu dreptatea: În anumite perplexități există o inteligență, dar și
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
în limba lui natală și nu poate într-o altă limbă... de adopțiune. Ei bine, iată că m-am înșelat." Și vedeți, așa s-a întîmplat... o înlănțuire de miracole! Am fost împinsă în acest nou destin în care mă aflu și azi. R.B.: În continuare scrieți și în românește și au fost publicate și volumele inițial scrise în englezește, în proprie traducere. N.C.: Bineînțeles. De acum mă traduc singură și nu mai am nevoie de traducător. R.B.: Este o situație
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
de a complica lucrurile, înălțîndu-le de fapt. N.C.: Bineînțeles, și le-a dat o dimensiune matematică, șapte semne puse ciclic - ceva ocult. Ei, nu era doar vorba de duduița HELGA... (Rîde cu poftă) R.B.: În stadiul în care acuma vă aflați, de poetă care a intrat și în limba engleză, cu chinuri, dar și cu o doză oarecare de dezinvoltură, ce proiecte literare aveți? Ce vă mai inspiră? N.C.: O singură problemă mă preocupă în momentul de față: am început un
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
Ioana Pârvulescu Am aflat că în Neue Züricher Zeitung apare, în fiecare miercuri, o rubrică intitulată "obiecte pierdute". într-unul din numerele trecute ale României literare Dl. Nicolae Manolescu descria, la ochiul nostru magic "delicate lucruri vechi". Nu rezist ispitei de a continua evocarea
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
socialist, a putut să apară în Albania anului 1963. Obsesii împărtășite și de ideologii vremii (rezistența antifascistă, mișcarea de partizani albanezi în timpul invaziei italiene din 1939) sunt tratate, fără exagerări patriotarde, într-o serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze soldații căzuți pe pământ albanez în cel de-al doilea război
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
sistemul cumetriilor, fie prin forță, ei își îngăduie să sfideze cu nerușinare bunul simț. Perfect imuni, se știu la adăpost de orice pedeapsă, chiar dacă fură, schilodesc sau omoară. Acestei mentalități i se circumscrie inimaginabila batjocură a lui Sechelariu la adresa comunității aflate sub providențiala sa păstorire. Vreme de câteva ore, Bacăul s-a metamorfozat într-un oraș de milogi, fericiți să se înfrupte din cârnații și berile oferite de stăpânul orașului. Niciodată în ultimii doisprezece ani feudalizarea societății românești nu s-a
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
zvârle spre sfâșiere (la propriu!) pe împilătorii nației, lăcustele devoratoare ale ultimului gram din măduva spinării statului. Când ministrul de interne i-a privit adânc în ochi pe activiștii județeni ai P.S.D.-ului, rostind istoricele cuvinte: �în această sală se află mulți din capii corupției!" el îndeplinea o poruncă de sus. De fapt, i-ar fi fost mai simplu să rostească fraza în guvern sau în parlament. Efectul ar fi fost același - adică nul -, dar s-ar fi aflat mai aproape de
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
sală se află mulți din capii corupției!" el îndeplinea o poruncă de sus. De fapt, i-ar fi fost mai simplu să rostească fraza în guvern sau în parlament. Efectul ar fi fost același - adică nul -, dar s-ar fi aflat mai aproape de rădăcina răului. Nu exclud ca în săptămânile următoare P.S.D.-ul să demareze niscaiva anchete �interne". Acum, că porcăria a devenit publică, sigur vor schimba strategia: vor învinui ici și colo, pe alese, vor dovedi prezența corupției, dar nu
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]