2,420 matches
-
să curgă pe direcția sud-est, prin câmpiile din nordul Indiei. El urmează un curs de 800 km care trece prin orașul Kanpur înainte de a se vărsa în el Yamuna la Sangam în Allahabad (un loc sfânt în hinduism). Pentru că mulți afluenți i se alătură, cum ar fi Kosi, Son, Ghaghra și Gandaki, Gangele formează un curent formidabil între Allahabad și Malda în Bengalul de Vest. Cursul său trece, în continuare, prin orașele Kanpur, Soron, Kannauj, Allahabad, Varanasi, Patna, Ghazipur, Bhagalpur, Mirzapur
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
în continuare, prin orașele Kanpur, Soron, Kannauj, Allahabad, Varanasi, Patna, Ghazipur, Bhagalpur, Mirzapur, Ballia, Buxar, Saidpur și Chunar. La Bhagalpur, fluviul cotește pe lângă dealurile Rajmahal, și începe să curgă spre sud. La Pakur, fluviul se ramifică și se depărtează de afluentul său râul Bhăgirathi-Hooghly, care curge mai departe pentru a forma râul Hooghly. În apropiere de granița cu Bangladesh, Barajul Farakka, construit în 1974, controlează apele Gangelui, deviind o parte din apă într-un canal care are rolul de a curăța
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
o parte din apă într-un canal care are rolul de a curăța fluviul de nămol. După intrarea în Bangladesh, ramura principală a Gangelui este cunoscută sub numele de râul Padma până când se unește cu râul Jamuna, cel mai mare afluent al fluviului Brahmaputra. În aval, Gangele este alimentat de râul Meghna, al doilea mare afluent al Brahmaputra, și ia numele de Meghna când acesta intră în Estuarul Meghna. În cele din urmă se varsă în Golful Bengal, nu înainte de a
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
nămol. După intrarea în Bangladesh, ramura principală a Gangelui este cunoscută sub numele de râul Padma până când se unește cu râul Jamuna, cel mai mare afluent al fluviului Brahmaputra. În aval, Gangele este alimentat de râul Meghna, al doilea mare afluent al Brahmaputra, și ia numele de Meghna când acesta intră în Estuarul Meghna. În cele din urmă se varsă în Golful Bengal, nu înainte de a forma o deltă împreună cu Brahmaputra, această deltă este cea mai mare deltă din lume. Această
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
debitului de apă din Gange, și este o cauză majoră pentru decăderea căilor navigabile interioare de pe Gange. Barajul celălalt este un baraj hidroelectric și este construit la Farakka, aproape de punctul în care fluxul principal al fluviului intră în Bangladesh, și afluentul său Hooghly (de asemenea cunoscut ca Bhagirathi) continuă să curgă spre Bengalul de Vest trecând prin Calcutta. Acest baraj, care alimentează ramura Hooghly a fluviului printr-un canal de 41,84 km lungime, a fost o sursă de litigiu cu
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
când Patna a fost orașul-port major al Pataliputra. Damodar, cunoscut popular ca "Sorrow din Bengal", din cauza inundațiilor sale frecvente, are un mare baraj hidroelectric numit Damodar Valley Project. Există, de asemenea, un baraj controversat la Tehri, pe Bhagirathi, unul din afluenții principali ai fluviului Gange. Există o propunere de construire, a unui alt baraj, pe cursul superior al unui afluent al fluviului Gange, Mahakali. Acest proiect indo-nepalez, Barajul Pancheswar, va fi cel mai înalt baraj din lume și va fi construit
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
are un mare baraj hidroelectric numit Damodar Valley Project. Există, de asemenea, un baraj controversat la Tehri, pe Bhagirathi, unul din afluenții principali ai fluviului Gange. Există o propunere de construire, a unui alt baraj, pe cursul superior al unui afluent al fluviului Gange, Mahakali. Acest proiect indo-nepalez, Barajul Pancheswar, va fi cel mai înalt baraj din lume și va fi construit în colaborare cu SUA. La începutul perioadei Vedice, Indus și râul Sarasvati au fost fluviile majore ale subcontinentului Indian
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
Gange, Nil, Dunărea și Río de la Plata), reprezentând cele patru continente; Americile erau considerate ca una singură, Australia și Antarctida erau necunoscute. Bazinul fluviului Gange cu solul său fertil este esențial pentru economiile agricole din India și Bangladesh. Gangele și afluenții săi oferă o sursă perenă de irigare pentru o suprafață mare. Cele mai importante culturi din zonă includ orez, trestie de zahăr, linte, semințe de ulei, cartofi și grâu. Pe malurile râului, prezența de mlaștini și lacuri, oferă o zonă
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
localității Turulung. Localitatea este situată pe drumul european E81 Satu Mare - Ciuperceni - Halmeu, pe unde se face trecerea graniței cu Ucraina. Este situată în Câmpia de Vest, foarte aproape de Munții Oașului. La limita de nord a Drăgușeniului trece cursul apei Racta, afluent minor al rîului Tur. La trei km nord se află centrul de comună Turulung, la alți 8 km spre nord localitatea Halmeu și granița cu Ucraina iar spre nord-est la 21 km localitatea Turț. La început localitatea a primit numele
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Andreiașu de Jos (reședința), Andreiașu de Sus, Arșița, Fetig, Hotaru, Răchitașu și Titila. Comuna se află în partea de vest a județului, în zona izvoarelor Milcovului, la confluența mai multor afluenți. Este traversată de șoseaua națională DN2M, care deservește comuna Nereju, legând-o de Odobești și Focșani (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Andreiașu de Jos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Andreiașu de Jos, Vrancea () [Corola-website/Science/310929_a_312258]
-
și activități de vacanță, de la schi la excursii montane. Are o populație de 8.894 locuitori. Orașul se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele și , în Munții Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde acesta primește apele afluenților Valea Cerbului, Valea Albă și Urlătoarea. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stațiile Bușteni și Poiana Țapului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20 km, iar de municipiul Făgăraș, comuna Comăna se află la 27
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
șindrilă, biserica de lemn de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca punct de atracție pentru turiști. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așezată la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, pe râul Someșul Rece, afluent al Someșului Mic, parohia poartă numele acestui rău, pe malurile căruia sunt așezate cele aproximativ 280 de gospodării. Arheologii au descoperit aici urme de viețuire din perioada dacică. Aici se găsește pe o suprafață de 10 hectare, o așezare dacică
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Ruinele cetății sunt situate pe o colină scundă,Tel Yodfat, având înălțimea de 419 metri deasupra nivelului mării, înconjurată de mai multe culmi mai înalte care o ascund de priviri. La est si la nord-est o înconjoară rîul Yodfat, un afluent al acestuia - din apus, sud și nord-vest. Aceste cursuri de apă creează niște povârnișuri abrupte în trei laturi ale dealului, lasând un acces la dealul cetății numai dinspre nord, unde se află o șea care o unește cu dealul din dreapta
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
sunt cuprinse între 560-1900 mm anual, fiind aproximativ aceleași pe întreg teritoriul. Cu un relief variat, câmpii fertile în partea de nord, Voivodina, dealuri și munți în partea de sud-est, teritoriul Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Morava, altitudinea maximă este de 250 m. Hidrografia: Cele mai importante râuri sunt Dunărea(pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării). Șerbia este divizată în 29 de județe, 5 dintre ele în Kosovo, și orașul Belgrad. Județele au în componență 108 diviziuni administrative. Șerbia cuprinde, de asemenea, 2
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
mai importante râuri sunt Dunărea(pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării). Șerbia este divizată în 29 de județe, 5 dintre ele în Kosovo, și orașul Belgrad. Județele au în componență 108 diviziuni administrative. Șerbia cuprinde, de asemenea, 2 provincii autonome: Kosovo și Metohija, aflată în partea de
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș. Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului unității de Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare - în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
și cu vegetație. Trăiește, de obicei, pe fund, îngropându-se deseori în acesta. Este răspândit în Europa și Asia: Europa centrală și sud-estică; iar spre răsărit, până la Volga. În România, este frecvent întâlnit începând din delta Dunării până în munți: Bistrița, afluenții Siretului; în toate bălțile, eleșteiele, canalele și în cursul mai liniștit al râurilor: Crișul Negru, Olt, Mureș, Moldova, Bârlad, Cerna, Bega, etc. Uneori, se întâlnește și în limanurile deschise ale Mării Negre. Are o talia obișnuită de 20-25 cm, rareori atinge
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape pierzându-se în adâncime prin ponoare. În cursul lor subteran au dat
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]