2,641 matches
-
drame nemaiauzite, ceva ce nu s-a mai văzut de douăzeci de secole... Amenințarea este cu atît mai înspăimîntătoare cu cît orbirea de neconceput a celor ce ar fi trebuit să vadă îi împiedică să o perceapă. Ce strigăt de agonie se va ridica în toată lumea, atunci cînd vălul aparențelor va începe să se destrame. Văd venind cele mai înspăimîntătoare măceluri!” Clarviziune sau pur și simplu potrivire fericită? Oricum, scurta evocare pe care Stroescu-Stînișoară i-o face scriitorului francez ne aduce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4111_a_5436]
-
într-un loc necunoscut, lipsit de orice reper, deci cu atât mai înfricoșător și fără scăpare. Condamnată, eroina se întreabă: „Oare așa am să mor? În felul ăsta?”. Kelly evadează totuși prin amintiri ce renasc și scandează mecanic relatarea propriei agonii. Prin fața noastră se succed episoade din viața sa de copilă, studentă, raporturile sale cu cei apropiați, cu părinții, prietenele, întâlnirea sa cu Senatorul din aceeași zi nefastă, ultima pentru ea. Întreaga forță a acestei cărți, în afara ritmului ei anxios, astmatic
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
și a^bătrână, care vede pe dos, Ca o cârtiță, prin căptușeala caldă a materiei Prin ultimul drog, numit țărână: Nu se-mbulzește nimeni la așa ieftinătate, Decât așa euforie, mai bine șomaj și rate gonflabile, Frate! Scrisoare din Pat - agonia noastră Ne considerăm suflete de rac Și ne-aruncăm în primul bricabrac Să mușcăm din filonul istoriei De foame. Pokeriști mioritici Fixați pe obiecte de artă străine, precipitați, Pietre de caldrâm pe fundul oceanului Capitalist. Și totuși botezați în grota
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
de milenii imagini, unghiuri, pliuri, priviri. Dar ce drum, Domine, mai am să parcurg până la surâsul iscat dintr-un sfânt! - gheizer de foc din nepăsare ivit, vis neajuns pân'la scrâșnetul morții cu botul umed de miel; curată risipă în agonie, față recunoscută pretutindeni de suflarea-mi în tremur, vie; - care să-ți fie numele, cântat ca un imn în răcorile nopților suferinde, când prietenii sunt departe, când duduie culorile în granit și grădinile își strâng parfumul ca pe un strigăt
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
-i pe lume o harpă ne-nfrântă de vre-un cântec atavic - îmi pare - pe un braț înfloresc tatuaje un frenetic tangaj mă izbești vino timp într-a oului coajă embrion în delir, vulturește ce clamate silabe vai câte au premers agoniei în fine pe obraz se-nfiripă știute arabescuri vorbind de la sine. nevindecat de real lama (cea) dintre cuvinte mută-ți condiția-n stradă - cât poți de repede - trece cu spume de sevă la gură inspirația. ademenirii mă dărui nici caldă
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
mă lasă puterile, Căci din fiecare slăbire din chingi a cărnii îmi crește înapoi răsufletul, Se face plămâni ai lui Dumnezeu Ce mă slujesc împreună cu slujire Gemând a respirației tale. Deodată a naște E ultimul cuvânt spus cu șoaptă de agonie. * Să ne pregătim să trecem pragul Imperiului binecuvântat. De pretutindeni ne izbăvesc forțele Ce stau împlântate în noi, Cei cuprinși de răstignire. * Și dacă poemul a murit, E foarte bine, îmi curge prin vine Mai chibzuit. Stelele intră în arenă
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
la pasiunea lui Păunescu pentru Ana Blandiana: „În vremea aceea, Adrian venea acasă și se culca pe canapea întors cu spatele la noi. Cu fața la perete, suferea. Ofta cu ochii strînși, aproape să plîngă, refăcînd în minte scenele cu Nana îmbrățișîndu-se și prelungind agonia unei dorințe apocaliptice. Așa și-a scris cartea cu care a luat premiul și a stîrnit certuri în juriu. O carte ca o rană vie, pe care o cunosc și o evit, pe care am dactilografiat-o. A scris la
O carte foarte frumoasă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18735_a_20060]
-
facă timp pentru o urgență neprogramată. Neamț sau ne-neamț, toți suntem oameni și toți avem un sistem limbic, prin urmare nimeni nu ar suporta spectacolul unui suflețel (fie el chiar și cu buletin de România) să se scufunde în agonie. Merg vreo jumătate de oră, schimb metroul, mai merg cam 15 minute pe jos și ajung la clinică. Când îmi vine rândul la „welcome desk” îmi turui dorința cu calm: - Aș avea nevoie de o consultație... - Sigur, vă pot face
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
sânge și-mi dă un borcănel în care să fac pipi. Revin în sala de așteptare și când să mă așez pe scaun simt cum ceva mi se răsucește puternic în partea de dreapta jos a abdomenului. Mă scufund în agonie dar doar pentru o milisecundă, cum ating scaunul crampe peste crampe îmi confirmă că e o idee mult mai bună să stau în picioare. Nu mi-a plăcut să citesc descrierile lui Ion Creangă despre albăstruozitatea cerului, așa că probabil nici
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
se reverse peste tot. Gardienii sparg ușa și-i pun cămașă de forță. Ajunge la casa de sănătate a dr. Sutu și Bucureștiul află că “D-l Eminescu a înnebunit”. Are 33 de ani si, până la moarte, va trăi într-o agonie prelunga, prin spitale și ospicii, fără a mai putea scrie ceva important. Viețuiește din mila publică, apoi din mică pensie viageră (250 lei lunar). La 2 XI 1883 sosește la Viena, însoțit de prietenul Chibici-Râvneanu, fiind internat la Sanatoriul Ober-Döbling
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
ninsori de vară și parcă viscolește-n ochi trecutul crud, aș arunca magii să fie flori de seară să-mbrace cu veșmânt amurgul nud .,, să uiți că ești pribeag prin gânduri neapuse să bântui ca un colb prin roua-n agonii să-mplanti din tine în zorile răpuse cuvinte ce n-au fost și sunt atât de vii. din neguri argintii , un răsărit de veghe să-nconjuri orizonturi din minți fără hotar prolog în miez de noapte ,în ceas fără pereche să
RAMAI IN VRAJA MEA de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373726_a_375055]
-
Articolele Autorului Mi-am aruncat ochii în mare, să nu mai văd cum nu mă vezi, Iar umbra nopților mă doare, când pe un țărm m-abandonezi Pe stâncile îmbălsămate de spuma-n care m-am născut- O Afrodită-n agonie, tu muritor necunoscut. Mă descompun ca o himeră și nu m-oprește niciun zeu (Hefaistos cioplește fiare pentru zeii din Empireu;) Tu-mi cauți irișii albaștri-n adâncurile de smarald În ochii tăi pasc inorogii, în lacrima lor eu mă
POEME NING PE VEŞNICII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373747_a_375076]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > AGONIE ȘI EXTAZ Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului AGONIE ȘI EXTAZ A mai trecut un ceas și încă un an,prin suflet pustiit și nud Se stinge focul din gropan,speranța
AGONIE SI EXTAZ de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373774_a_375103]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > AGONIE ȘI EXTAZ Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului AGONIE ȘI EXTAZ A mai trecut un ceas și încă un an,prin suflet pustiit și nud Se stinge focul din gropan,speranța muta ,nu o mai aud. La mijloc,între două lumi stau veghe,cu brațele întinse, Să prind a
AGONIE SI EXTAZ de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373774_a_375103]
-
o părere. Am încercat să-mi fac lumină prin vălătuci de fum. Că n-am putut,cine-i de vină? mă mai întreb și acum. Arhanghel-naripat coboară,m-atinge pe obraz Să-mi dea tărie,pentru a câtă oară! și agonie și extaz. Referință Bibliografica: AGONIE ȘI EXTAZ / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
AGONIE SI EXTAZ de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373774_a_375103]
-
-mi fac lumină prin vălătuci de fum. Că n-am putut,cine-i de vină? mă mai întreb și acum. Arhanghel-naripat coboară,m-atinge pe obraz Să-mi dea tărie,pentru a câtă oară! și agonie și extaz. Referință Bibliografica: AGONIE ȘI EXTAZ / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AGONIE SI EXTAZ de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373774_a_375103]
-
către genul “proză scurtă”, în detrimentul poeziei, pentru care nu a mai avut aceeași chemare. Apare în „Scripta manent”, antologia de proză ANAMAROL, vol. 5 A publicat nuvele (deși în număr restrâns), în mediul online, pe site-uri cum ar fi agonia. ro, http: / /www. cenaclu. inforapart. ro și, recent, pe Confluențe literare (confluente. ro). Îl fascinează lumea, dar în același timp este întristat de trecerea prin ea, lucru care răzbate din multe lucrări ale sale. Crede în valoarea și perenitatea artei
RÂUL ILUZIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384688_a_386017]
-
intereseze mai mult și de acea nenorocită parte a lumii care e țara noastră”. Despre aceeași stare jalnică vorbește Vintilă Horia, un alt epistolier prodigios, aflat în Italia, eliberat dintr-un lagăr german de trupele engleze: „Țara reală e în agonie.” E nevoie de crearea unei Românii peste hotare, „a unei patrii ideale, care mai curând sau mai târziu va înlocui patria care se stinge”. Atât Vintilă Horia, cât și Al. Busuioceanu erau anti-legionari. Aceștia erau numiți „sectari fanatici.” Un grup
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
să se joace cu fiecare. Jocul poate începe/ În orice clipă. Și moartea se bucură. Și moartea alege." - și propoziții eliptice: "Respirație artficială. Pierdere a voinței." - Culoarea corpului, pag. 37), senzația de comprimare dispare, lăsând loc unei poezii în volute. Agonia e aproape savurată în fiecare stadiu, de la cel sordid până la cel mistic. Claudiu Komartin, Păpușarul și alte insomnii, Editura Vinea, colecția "Debut", 65 pag. Florica Madritsch Marin, Nocturne, Edition Doppelpunkt, Viena, 2003 Florica Madritsch Marin, Și morții sunt fructe. Poeme
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
Poezie > Sonete > SONETUL TIMPULUI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cum poate scrie omul veșnicia Când timpul prin iubire se măsoară Și-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia? Un farmec blând tăcerea împresoară, În suflete se scaldă elegia Și-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară. Să-ți fie clipa candelă cerească Iar visul să-l îmbraci în amintiri, Să porți pe brațe taina
SONETUL TIMPULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385236_a_386565]
-
-mi fie moartea tot un Paradis,Chinul doar o iubire-n foc nestins...... II. CÂNTEC DE LEBĂDĂ, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Sufletu-mi refuză să mai scrie, Vrând a fugi de această agonie, Îi șoptesc dulce că totul trece Neînțeles de gând, dar mă contrazice... De ce el vede frumusețe-n jur Și versul unui trubadur fără cusur? Iubirea lui pare mai mult un chin Și-un suspin decât mierea darului divin... O fi
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
dar credința-i și voință... "Cântec de lebădă" mi-e speranța, Limpezește spirit ridicându-i ceața, Frumoasa auroră coboară În destin și versului îi este scară... Citește mai mult Sufletu-mi refuză să mai scrie,Vrând a fugi de această agonie,Îi șoptesc dulce că totul treceNeînțeles de gând, dar mă contrazice...De ce el vede frumusețe-n jurși versul unui trubadur fără cusur? Iubirea lui pare mai mult un chinși-un suspin decât mierea darului divin...O fi dragostea destinată doarPoeziei, iar
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
prostie Dar se pare că timpul i-a spus Că vremea aceea, s-a cam dus!... A fi naiv e-o bucurie A inimii și nu a minții De ce să-ți pese ce fac alții Când viața ta e-n agonie!... Poezia-n sfârșit a-nțeles Să facă diferența, din mers Nu-i pasă de critice vorbe Se va scrie-n versuri naive!... Citește mai mult Credea cândva o poezieCă a fi naiv, e-o prostieDar se pare că timpul i-
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
fi naiv, e-o prostieDar se pare că timpul i-a spusCă vremea aceea, s-a cam dus!...A fi naiv e-o bucurieA inimii și nu a mințiiDe ce să-ți pese ce fac alțiiCând viața ta e-n agonie!...Poezia-n sfârșit a-nțelesSă facă diferența, din mersNu-i pasă de critice vorbeSe va scrie-n versuri naive!...... XXIX. DOR REGĂSIT, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. Dorule, din cleștarul lacrimii de-ai
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
de nopțile senine Prin amintiri, adesea scotocesc. Am obosit, să caut explicații La întrebări ce nu primesc răspuns Și mă afund adânc în aberații Când simt, că ai avea ceva de-ascuns. Am obosit, să fiu o inocentă Trecând din agonie la extaz, Atâtea toamne au lăsat amprentă În ridurile-adânci, de pe obraz. În clipa care trece-n veșnicie Veni-va vremea să mă odihnesc, Iubite,până-atunci îți spun doar ție: Am obosit,zadarnic să iubesc! Citește mai mult Am obosit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]