574 matches
-
1940-1950, București, Editura pentru Literatură, 1968. Roberts, L. Henry, Rumania, Politicul Problems of an Agrarian State, New Haven, Yale University Press, Archon Books, 1969. Șerbulescu, Andrei, Monarhia de drept dialectic, București, Editura Humanitas, 1991. Tismăneanu, Vladimir, "România în 1947", în Agora, vol. l, nr. l, 1987, Baltimore, U.S.A. Toiu, Constantin, Galeria cu viță sălbatică, București, 1976. Tratatul de la Varșovia. 1955-1980, culegere de documente, București, Editura Politică, 1981. Trond, Gilberg, Modernization in România since World War II, New York, Praeger, 1975. Varlam
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de libertate. Ghicim la el o nostalgie a vechii vieți comunale, un regret pentru dispariția saloanelor și cluburilor care făceau și desfăceau reputații, dar și o idealizare a democrației antice care s-a ivit și a murit datorită discuțiilor din agora. "Din punct de vedere politic, afirmă el, conversația este, cu mult înaintea presei, singura frînă a guvernelor, azilul inexpugnabil al libertății. Ea creează reputații și prestigii, împarte gloria și, prin urmare, și puterea. Asimilîndu-i pe cei care susțin conversații, ea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
casa lui, la muncă, pe stradă. Mai apoi radioul și televiziunea au mers și mai departe. I-au adus omului între cei patru pereți ai lui lucruri pe care odinioară trebuia să le caute la cafenea, la club ori în agora. Ele practică un soi de hipnoză la scară mare. În consecință, fiecare dintre noi face parte dintr-o masă mai mult sau mai puțin vizibilă, dar omniprezentă. În definitiv, individul este un reziduu. El aparține unui public doar în măsura în care se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
elită fundată exclusiv pe merit și nu pe criteriul reproducerii filiale sau a alianțelor genetice 5. Astfel, elita intelectuală ca un corp constituit, legat de stat, este datoare să apere nu numai ordinea simbolică, ci și tot ceea ce ține de agora angajarea asumată a intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tabula traiana", "Terra mater", "Pontica", "La Histria", "Cântecul Dornelor": "Lângă vetrele mărunte/ Am logodit timpul cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele vărsat pe caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei. Lîngă chioșc, într-un rond cu flori, care - s-a reclamat - încurca circulația, era bustul lui Vasile Alecsandri, inaugurat în 1896. Locul servea uneori și de agora: de pildă, un ziarist, I. Nicobrad, a ținut aici un „discurs” despre „Ziua Unirii”, pe care apoi l-a publicat în revista „Răsăritul”.7) Grădina publică era pentru toți, dar mai ales pentru tineri și bătrîni. Bătrînii stăteau în ea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 368 și ,,Tony Bacalbașa”, în Opere alese, 2, Editura pentru Literatură, 1961, p. 344. Poveste de familie 1. Max Vasiliu, „Reguli de familie”, în ,,Sinteze”, 3, nr. 16, 17 septembrie 1992, p. 3. 2. V. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 293, n. 42. 3. ,,Romanța semnului de întrebare”, în ,,Ateneul cultural”, 2, nr. 15, 1926, p. 250. 4. Soarele melancoliei. Memorii, Ed. Vremea XXI, 2005, p. 295. 5. Opere, p. 221. Vacanța culesului în anul următor apariției poemului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sunt ce par a fi...”, Fundația pentru Literatură și Artă ,,Regele Carol II”, 1936, p. 13. 12. Vasile Netea, ,,De vorbă cu Bacovia”, în Opere, p. 445. 13. Opere, 1978, p. 345. Grădinile de vară 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 50. 2. R. Port., ,,O vizită la fabrica de bere «M. Fodor & Co»”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi: Sava Ariton, ,,Pentru N. I. Bibiri”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 56, 18
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
V. Copilu Cheatră le-a inserat într-o ,,Bacoviană” publicată în ,,Claviaturi”, 2, nr. 4, 1943, p. 12. 5. Opere, 2, ESPLA, 1960, p. 525. 6. Opere, p. 324. 7. V. „Despre limbă și stil”, în Dosarul Bacovia, II, Ed. Agora, 2004, p. 229-232. 8. Opere, ESPLA, 1960, p. 283. 9. Ibidem, p. 284. 10. Opere, Ed. Minerva, p. 347. „Călugărulpoet” 1.Opere, p. 343. 2. Ibidem, p. 338. 3. Ibidem, p. 185. Pentru „Căderea Dracilor”, vezi Ion Heliade Rădulescu, Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iulie 1951, Budești, județul Iași. Administrator al Galeriei de Artă TOPART. Debut literar în revista "Convorbiri literare" (1987) și editorial cu Viața mea cu lună (1997). Colaborează cu versuri la "Convorbiri literare", "Cronica", "Transilvania", "Literatura și Arta", "Poezia", "Albatros", "Orfeu", "Agora" , "24 ORE", "Romanian Kukai". Redactor colaborator la Revista "Dor de Dor" din Călărași. Cărți de poezie: Viața mea cu lună, Editura Cronica, Iași 1997; Fuga în haiku, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003; Nunta pe firul ploii, Editura Sedcom Libris, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2006, București; 14. Boecker, H., & al., (2008), The Runner's High: Opioidergic Mechanisms in the Human Brain, în “Cerebral cortex” (New York, N.Y. : 1991), vol. 18 nr. 11, pp.2523-2531; 15. Bogatu, N., & al., (2004), Ghidul animatorului de vacanță, Ed. AGORA, Călărași; 16. Brennan, D., (2009), Water Running. Secrets to succesful water running for all sports. Handbook, Excel Sports Science Inc (www.aquajogger.com); Dan Iulian Alexe 164 17. Brun, J.F., & al., (2009), Contrairement à une idée recue, les femmes n
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
parcurilor tematice contemporane le-au folosit ca sursă de inspirație. Unul dintre primele spații destinate distracției a fost agora în Grecia antică, o zonă delimitată din oraș care funcționa ca piață și loc de adunare pentru orășeni și străini. În agora se întâlneau diferite culturi, nu numai pentru schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire culturală între diferite tradiții și obiceiuri. Oamenilor li se permitea astfel ca pentru o vreme să împrumute vestimentația, obiceiurile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
XVI-lea, îi ascultă pe "menestrelii moderni" cântând muzică modernă sau veche la instrumente asemănătoare celor din vremurile de demult și cumpără obiecte din ceramică, veșminte, bijuterii, cόpii ale celor autentice, sau arme din plastic. Carnavalul "renascentist" funcționează ca o agora modernă, în sensul că este în același timp piață de desfacere a copiilor ieftine ale produselor autentice din secolele al XV-lea și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara acestui spațiu ar arăta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înaltă în general și, de fapt, orice fel de ierarhie culturală. Mitul subminează istoria, kitsch-ul, arta, povestirea imaginară, realitatea, toate acestea însă având un dublu scop: să aducă profit și să vândă distracție. New York, New York și Brooklyn Bridge O agora modernă, Las Vegas-ul funcționează ca o piață în care produsul cel mai bine vândut este "distracția", iar comercianții, potrivit lui Hannigan, au creat o cultură publică care este "atractivă, inofensivă și accesibilă, pentru a atrage un segment de populație cât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
maniheistă ține de începuturile Economiei, ca oikos, care a dispus funcțiile părților implicate în manevrarea mijloacelor pentru realizarea scopului, în ceea ce numesc economia platonică. Chiar de la începuturile ei, Economia a avut de ales între interioritate și exterioritate, între gospodărie și Agora, între spațiul privat și spațiul public. Așa se explică de ce Economia, care dă soluție la problemele subzistenței, sfârșește prin a accepta drept soluții pe cele ale existenței. Desigur, pare un tip de evadare din limitarea lucrului obiectiv necesar vieții private
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă funcția primară pentru a lăsa locul liber unei ipotetice condiții emancipatoare, atribuită, prin relaționarea consumator-producător, celor care li se interzisese anterior accesul în Agora, deschizându-li-se de acum drumul către Piață. Chiar și pervertirile noționale nu au rezolvat inadecvarea din conținutul Economiei raționaliste, de natura adversității părților implicate în ecuație. Limbajul primenit, care invită atenția spre perceperea statutului corect politic al egalității de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
diferență demiurgică este asigurat de inovarea peșterii proprii. Ceea ce face omul de știință este să scoată din când în când câte o nălucă pe scena vieții ca motiv de a arăta tuturor că există și altceva decât demnitatea confirmată de Agora și care ar putea să fie șansa de progres material sau spiritual. Platonismul kuhnian reabilitează creația din nimic prin forța cuvântului. Paradigma este Ideea, Forma Absolută din care decad elementele vieții. Paradigma nu doar ne amintește că datorăm inteligența cuiva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
asemănarea cu zeii pe cât le stă oamenilor în putință". Așa au gândit Alcibiade și Critias, cei pentru care Socrate ar fi trebuit să fie "cel mai rafinat dintre sofiști", de la care sperau să deprindă arta de a câștiga disputele în agora și nu efortul apropierii de perfecțiunea întruchipată de zei. Ei nu au sesizat acordul fundamental al ființei lui Socrate, acela dintre ideile și faptele sale, singurul care poate califica pe cineva pentru rolul de magistru; în acest sens, Xenofon rememorează
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
1990. PÂRVU, Ilie, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a "Criticii rațiunii pure", Editura universitară Politeia-SNSPA, București, 2004. PETROVICI, Ion, Kant și cugetarea românească, în vol. Studii istorico-filosofice, Tipografia "Jockey Club", București, 1925. PETROVICI, Ion, Douăsprezece prelegeri universitare despre Kant, Editura Agora, Iași, 1994. PHILONENKO, A., L'Oeuvre de Kant, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1981, 2 vol. POP, Grigore T., C. Rădulescu-Motru, în vol. Lecturi filosofice, Editura Scrisul romînesc, Craiova, 1991. RALEA, Mihail, C.Rădulescu.Motru filosof al culturii, în "Revista
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în cel de-al doilea, pe aceea a omului ca ființă inteligibilă. Cu aceste înțelesuri vor fi folosiți termenii în lucrarea de față. 64 Idem, Critica rațiunii practice, p. 176. 65 Ion Petrovici, Douăsprezece prelegeri universitare despre Kant, Iași, Editura Agora, 1994, p. 183. 66 Kant, Anthropologie, p. 9. 67 Idem, Critica rațiunii practice, p. 215. 68 Idem, Op. cit., p. 187. 69 A. Schopenhauer, Fundamentele moralei, Editura Antet, 1994, p. 31. 70 Kant, Op. cit., p. 118. 71 J. Barni, Philosophie de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
românesc, așa cum este el: slab, relativ disfuncțional, destul de corupt, ineficient, fără inițiativă etc. Revenită după 2000 din palate (Cotroceni, Victoria etc.) și anticamerele lor în paginile revistelor culturale și aparent fără mari șanse de a mai ajunge prea curând în agora (câștigarea „la mustață” a alegerilor din 2004 - în care, pentru prima dată după 1989, trecutul și Occidentul au fost mize secundare - i-a surprins până și pe câștigători), „politica abstractă și literară” s-a transformat într-o frenezie a separației
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în gândirea lui Noica; dialogul, extrem de critic la adresa lui Noica pentru faptul că se lăsa (în ciuda voinței lui?) manipulat de către național-comunism, a fost totuși apreciat de filozof într-o frumoasă scrisoare particulară. Publicat inițial în străinătate („Noica, «Denker in durftiger Zeit»”, Agora, Philadelphia, 2:2, iulie 1989, pp. 36-73), dialogul se află acum inclus în cartea mea Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Litera, București, 1994 (ediția a II-a, Polirom, Iași, 1999). Faptul remarcabil că Noica se gândea la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia), „Impuls” (Novi Sad), „Lumina” (Pancevo) ș.a. Volumul Piper pe limbă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara) reunește interviuri luate unor personalități bănățene. I s-au decernat Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (2000), Premiul „Tânărul jurnalist al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
532. 138 Marcel Conche, 1991, pp. 123, 150, 236. 139 Aetius, apud Jean-Paul Dumont in Eléments d'histoire de la philosophie antique, Nathan Université, 1993, p. 114. 140 Aristotel, apud Jean Paul Dumont, 1993, p. 212. 141 Aristotel, Métaphysique, Presses Pocket ("Agora "), 1991, p. 321. 142 Marcel Conche, Pyrrhon ou l'apparence, PUF ("Perspectives critiques"), 1994, p. 149. 143 Cicero, De Fato, in Les Stoiciens, Gallimard ("Bibliothèque de la Pléiade"), 1962, p. 478. 144 Aulu-Gelle, apud Jean-Paul Dumont, 1993, p. 622. 145 Spinoza
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]