592 matches
-
o pură potențialitate, până la acapararea și semnificarea acesteia din partea receptorului. Construcția cunoașterii ține de interioritatea subiectului, de raportarea acestuia efectivă, prin efort participativ și responsabilitate interpretativă. Virtualizarea formării nu lenevește mecanismele interne ale învățării. Școala nu se transformă într-o agora mediatică sau nu face din aceasta o anexă a asamblajului comunicațional atoatestăpânitor. Nu totul stă în computer. Dispozitivele tehnice de formare mediatizate se cer a fi „formatate” principial în consens cu fundamentele psihologice și pedagogice ale învățării umane. În același
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ac.be/homepages/mondialisationuniversite.pdf Cucoș, Constantin (coord.), 1998, Psihopedagogie - pentru examenele de definitivare și grade didactice. Curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță, Editura Polirom, Iași Deguerry, Nicolas, 2004, „L’aprentissage collaboratif: cooperer pour apprendre, apprendre à cooperer”, Agora, decembrie, HYPERLINK "http://ressources.agora.org/frontblocks/news/papers.asp?id papers=1468&ID THESAURUS NODES=1045 " http://ressources.agora.org/frontblocks/news/papers.asp?id papers=1468&ID THESAURUS NODES=1045 Dehamel, Amaury, 2001, „Connaissance - ou «savoir» - implicite et explicite”, HYPERLINK "http://www.infres.enst
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Cucoș, Constantin (coord.), 1998, Psihopedagogie - pentru examenele de definitivare și grade didactice. Curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță, Editura Polirom, Iași Deguerry, Nicolas, 2004, „L’aprentissage collaboratif: cooperer pour apprendre, apprendre à cooperer”, Agora, decembrie, HYPERLINK "http://ressources.agora.org/frontblocks/news/papers.asp?id papers=1468&ID THESAURUS NODES=1045 " http://ressources.agora.org/frontblocks/news/papers.asp?id papers=1468&ID THESAURUS NODES=1045 Dehamel, Amaury, 2001, „Connaissance - ou «savoir» - implicite et explicite”, HYPERLINK "http://www.infres.enst.fr/-TCI/tci2001/adehamel/TCI
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță, Editura Polirom, Iași Deguerry, Nicolas, 2004, „L’aprentissage collaboratif: cooperer pour apprendre, apprendre à cooperer”, Agora, decembrie, HYPERLINK "http://ressources.agora.org/frontblocks/news/papers.asp?id papers=1468&ID THESAURUS NODES=1045 " http://ressources.agora.org/frontblocks/news/papers.asp?id papers=1468&ID THESAURUS NODES=1045 Dehamel, Amaury, 2001, „Connaissance - ou «savoir» - implicite et explicite”, HYPERLINK "http://www.infres.enst.fr/-TCI/tci2001/adehamel/TCI/htm" http://www.infres.enst.fr/-TCI/tci2001/adehamel/TCI/htm Depover
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
înțelept, înclinat spre un trai patriarhal, în mijlocul naturii. Omul politic, ce meditează acum cu amărăciune la moravurile vremii, e o prezență tot mai discretă, imaginea care prinde contur fiind aceea a unui boier de țară, retras departe de vânzoleala din agora, dedându-se, cu o bucurie simplă și naivă, plăcerilor de numismat și horticultor. Predicând răbdarea, resemnarea, el se înfioară câteodată de singurătate și de apropierea sfârșitului. E un spirit reflexiv și sceptic, cu porniri de duioșie și alunecări spre fatalism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
literar”, „Dacia rediviva”, „Convorbiri literare”, „Vremea”, „Transilvania noastră”, „Era nouă” ș.a. Primul volum de versuri, Cântecul argonauților, îi apare în 1943, abia după treizeci și cinci de ani autorul revenind cu o altă carte de poeme, Parabole (1978), urmată de Dialoguri în agora (1980). Cea dintâi plachetă a lui P. se remarcă prin plasticitatea imaginilor, prin forța sugestivă a unor versuri amintind de filigranul haikuurilor, prin vibrația aparte a meditației asupra timpului și a morții. Tonul subtil ironic în care poetul se adresează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
apropiere, inevitabilă, de crepuscul. Tema vremelniciei, a timpului care nu iartă se regăsește în tot ce a scris P. Volumul Parabole include sonete situate în acest registru, dar și poeme de dragoste ori altele cu tentă ironică, moralizatoare. Dialoguri în agora enunță, din nou, irevocabila hegemonie a timpului asupra făpturii umane - condiție semnalată chiar de titlurile poeziilor: fiecare începe cu substantivul „ora” urmat de determinanți (Ora sfinxului, Ora mărturisirilor ș.a.). Cu toate că poemele par scrise „ca ultimul ceas din viață către moarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
Ora sfinxului, Ora mărturisirilor ș.a.). Cu toate că poemele par scrise „ca ultimul ceas din viață către moarte”, autorul lor nu se sustrage vieții, ci continuă să caute răspunsurile unor perpetue întrebări. SCRIERI: Cântecul argonauților, București, 1943; Parabole, București, 1978; Dialoguri în agora, pref. Emil Manu, București, 1980. Repere bibliografice: Al. [Al. Raicu], Un debut, SE, 1943, 1842; Al. [Al. Raicu], „Cântecul argonauților”, SE, 1943, 1851; Mihail Chirnoagă, „Cântecul argonauților”, VAA, 1944, 977; Emil Manu, „Parabole”, RL, 1978, 40; Manu, Eseu, 17, 59
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
elementele de noutate, asupra cărora o proporție semnificativă din populație își exprima adeziunea, au efecte diferite asupra generațiilor, genurilor și claselor sociale. Celelalte componente structurale, respectiv ubicuitatea și manifestarea modei semnifică faptul că moda devine publică, cunoscută, etalată (idem, 57). Agora, curțile nobiliare, teatrul, carnavalele au reprezentat, de-a lungul timpului, sferele sociale de ostentație ale modei vestimentare (ibidem). Astăzi, prevalența acesteia pe agenda media sau în economia de piață ilustrează ubicuitatea fenomenelor de modă. Alte definiții au fost formulate în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ordin sacru, către care convergeau interesele religioase, civile și politice care, pentru greci, constituiau o realitate unică și indivizibilă. Acest loc fizic - cu limitele fixate de edificii monumentale Încărcate de o puternică valență simbolică, ca Acropolele, reședință a zeității cetății, agora, loc de Întâlnire publică și centru ideal În care adesea se odihneau osemintele unui erou, altarul pe care ardea focul de jertfă, izvorul de apă neîntrerupt, arheia, sediul magistraților, și teatrul - dădea viață unei dimensiuni ideologice În care cetățenii Își
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
literar” al lui G. Călinescu. Paralel cu studiile universitare, a făcut parte din redacția ziarelor „Timpul” (condus de Mircea Grigorescu) și „Ecoul”, iar în 1941, alături de Geo Dumitrescu, este unul dintre animatorii revistei „Albatros”. Împreună cu Ion Caraion, proiectează revista plurilingvă „Agora”, apărută în mai 1947, după autoexilarea lui I.; cel de-al doilea număr este interzis de cenzura comunistă. A mai colaborat cu cronici literare permanente sau ocazionale și cu eseuri culturale și politice la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Vremea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
cealaltă. Mai apropiat de prima și de ziarul acesteia, „Uniunea română”, a publicat și la „România”, gazeta celei de-a doua. A mai trimis articole de atitudine politică la „România muncitoare” (unde inaugurează rubrica „Antologia rușinii”), „La Nation roumaine”, „Românul”, „Agora”, „Meridian”, „Lupta” ș.a. Interesul său prioritar se îndreaptă însă către jurnalismul cultural. Se ocupă, ca secretar de redacție, de apariția uneia dintre primele reviste literare din exil, „Luceafărul” (1948-1949), finanțată de generalul Nicolae Rădescu și avându-l ca director pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
25-27 et passim. footnote>, și doar așa îi este valorizată. Ernest Bernea scria că „însușirea de ființă superioară și liberă a omului îl face să sufere cu prisosință, dar nu cu zădărnicie”<footnote ERNEST BERNEA, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996, p. 10. footnote>. Bunul creștin este convins că nu poate pretinde a-L urma pe Hristos doar pe înălțimile bucuriei Taborului, ci trebuie să-L urmeze și pe cele ale suferințelor Golgotei. Creștinismul oferă mai puțin explicații pentru
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
monahia Anastasia (Igiroșanu), Ed. Sf. Siluan, 2010; BAILLY, ANATOLE, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000; BARNABA, Epistola, în Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note Și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 1995; BERNEA, ERNEST, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996; BOEGNER, MARC, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955; DAALEMAN, TIMOTHY & LARRY VANDECREEK, „Placing religion and spirituality at end of life care”, în Journal of the American Medical Association, Nr. 284 (2000); DE SOUZENELLE, ANNICK, Iov
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria (1858), Melodii române (1858), Legende sau basne naționale în versuri (1858), Bătăliile românilor (Fapte istorice) (I, 1859), Nemesis (1861), Legende noi (1862), Elena (1862), Călătorii la românii din Macedonia și Muntele Athos sau Santa Agora (1863), Poezii. Atât cunoscute, cât și inedite (1865), Călătorii în Asia Mică (1866), Florile Bosforului (1866), vieți romanțate. Își traduce în franceză o parte din opera poetică. Sub titlul Brises d’Orient, cu o prefață de Philarète Chasles, volumul vede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
sau basne naționale în versuri, București, 1858; Călătorii în Moldova, București, 1858; Bătăliile românilor (Fapte istorice), partea I, București, 1859; Nemesis, București, 1861; Legende noi, București, 1862; Elena, București, 1862; Călătorii la românii din Macedonia și Muntele Athos sau Santa Agora, București, 1863; Viața lui Ștefan Vodă cel Mare, București, 1863; Viața lui Vlad Țepeș și Mircea Vodă cel Bătrân, București, 1863; Viața lui Mihai Viteazul făcută pentru înțelegerea poporului de un anonim, București, 1863; Poezii. Atât cunoscute cât și inedite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
532. 138 Marcel Conche, 1991, pp. 123, 150, 236. 139 Aetius, apud Jean-Paul Dumont in Eléments d'histoire de la philosophie antique, Nathan Université, 1993, p. 114. 140 Aristotel, apud Jean Paul Dumont, 1993, p. 212. 141 Aristotel, Métaphysique, Presses Pocket ("Agora "), 1991, p. 321. 142 Marcel Conche, Pyrrhon ou l'apparence, PUF ("Perspectives critiques"), 1994, p. 149. 143 Cicero, De Fato, in Les Stoiciens, Gallimard ("Bibliothèque de la Pléiade"), 1962, p. 478. 144 Aulu-Gelle, apud Jean-Paul Dumont, 1993, p. 622. 145 Spinoza
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
1990. PÂRVU, Ilie, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a "Criticii rațiunii pure", Editura universitară Politeia-SNSPA, București, 2004. PETROVICI, Ion, Kant și cugetarea românească, în vol. Studii istorico-filosofice, Tipografia "Jockey Club", București, 1925. PETROVICI, Ion, Douăsprezece prelegeri universitare despre Kant, Editura Agora, Iași, 1994. PHILONENKO, A., L'Oeuvre de Kant, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1981, 2 vol. POP, Grigore T., C. Rădulescu-Motru, în vol. Lecturi filosofice, Editura Scrisul romînesc, Craiova, 1991. RALEA, Mihail, C.Rădulescu.Motru filosof al culturii, în "Revista
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în cel de-al doilea, pe aceea a omului ca ființă inteligibilă. Cu aceste înțelesuri vor fi folosiți termenii în lucrarea de față. 64 Idem, Critica rațiunii practice, p. 176. 65 Ion Petrovici, Douăsprezece prelegeri universitare despre Kant, Iași, Editura Agora, 1994, p. 183. 66 Kant, Anthropologie, p. 9. 67 Idem, Critica rațiunii practice, p. 215. 68 Idem, Op. cit., p. 187. 69 A. Schopenhauer, Fundamentele moralei, Editura Antet, 1994, p. 31. 70 Kant, Op. cit., p. 118. 71 J. Barni, Philosophie de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
românesc, așa cum este el: slab, relativ disfuncțional, destul de corupt, ineficient, fără inițiativă etc. Revenită după 2000 din palate (Cotroceni, Victoria etc.) și anticamerele lor în paginile revistelor culturale și aparent fără mari șanse de a mai ajunge prea curând în agora (câștigarea „la mustață” a alegerilor din 2004 - în care, pentru prima dată după 1989, trecutul și Occidentul au fost mize secundare - i-a surprins până și pe câștigători), „politica abstractă și literară” s-a transformat într-o frenezie a separației
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în gândirea lui Noica; dialogul, extrem de critic la adresa lui Noica pentru faptul că se lăsa (în ciuda voinței lui?) manipulat de către național-comunism, a fost totuși apreciat de filozof într-o frumoasă scrisoare particulară. Publicat inițial în străinătate („Noica, «Denker in durftiger Zeit»”, Agora, Philadelphia, 2:2, iulie 1989, pp. 36-73), dialogul se află acum inclus în cartea mea Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Litera, București, 1994 (ediția a II-a, Polirom, Iași, 1999). Faptul remarcabil că Noica se gândea la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
2006, București; 14. Boecker, H., & al., (2008), The Runner's High: Opioidergic Mechanisms in the Human Brain, în “Cerebral cortex” (New York, N.Y. : 1991), vol. 18 nr. 11, pp.2523-2531; 15. Bogatu, N., & al., (2004), Ghidul animatorului de vacanță, Ed. AGORA, Călărași; 16. Brennan, D., (2009), Water Running. Secrets to succesful water running for all sports. Handbook, Excel Sports Science Inc (www.aquajogger.com); Dan Iulian Alexe 164 17. Brun, J.F., & al., (2009), Contrairement à une idée recue, les femmes n
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
parcurilor tematice contemporane le-au folosit ca sursă de inspirație. Unul dintre primele spații destinate distracției a fost agora în Grecia antică, o zonă delimitată din oraș care funcționa ca piață și loc de adunare pentru orășeni și străini. În agora se întâlneau diferite culturi, nu numai pentru schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire culturală între diferite tradiții și obiceiuri. Oamenilor li se permitea astfel ca pentru o vreme să împrumute vestimentația, obiceiurile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
XVI-lea, îi ascultă pe "menestrelii moderni" cântând muzică modernă sau veche la instrumente asemănătoare celor din vremurile de demult și cumpără obiecte din ceramică, veșminte, bijuterii, cόpii ale celor autentice, sau arme din plastic. Carnavalul "renascentist" funcționează ca o agora modernă, în sensul că este în același timp piață de desfacere a copiilor ieftine ale produselor autentice din secolele al XV-lea și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara acestui spațiu ar arăta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înaltă în general și, de fapt, orice fel de ierarhie culturală. Mitul subminează istoria, kitsch-ul, arta, povestirea imaginară, realitatea, toate acestea însă având un dublu scop: să aducă profit și să vândă distracție. New York, New York și Brooklyn Bridge O agora modernă, Las Vegas-ul funcționează ca o piață în care produsul cel mai bine vândut este "distracția", iar comercianții, potrivit lui Hannigan, au creat o cultură publică care este "atractivă, inofensivă și accesibilă, pentru a atrage un segment de populație cât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]