221,754 matches
-
aștepta să mergem. Miau mai dat o cană cu lapte pe care am băut-o cu poftă și am plecat mulțumindu-le de găzduire, auzind vorbele mamei În urechi: Fi politicos mă, mulțumește pentru găzduire că așa e frumos! Am ajuns la Amărăști, am dat pe la mămica, i-am spus cele Întâmplate, ne-a servit cu o dulceață și un pahar cu apă rece ca de obicei și ne-am continuat drumul la Glăvile. Mama (așa Îi spuneam bunicii) ne-a
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
Numele acestuia devine esențial, fiindcă e ultima persoană identificabilă care a avut jurnalul în mînă. Totuși Darie Novăceanu îl ține sub tăcere. Din mica istorisire, împănată cu diverse paranteze, prin care actualul deținător al dactilogramei explică în ce chip a ajuns în posesia ei n-am înțeles cîteva lucruri. De pildă ce căutau la Ministerul Justiției manuscrisele lui Preda. Ele puteau fi luate fie de Procuratură, fie, mai degrabă, de Securitate, pentru a fi copiate și puricate. La Ministerul Justiției ajungeau
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
ajuns în posesia ei n-am înțeles cîteva lucruri. De pildă ce căutau la Ministerul Justiției manuscrisele lui Preda. Ele puteau fi luate fie de Procuratură, fie, mai degrabă, de Securitate, pentru a fi copiate și puricate. La Ministerul Justiției ajungeau dosare instrumentate, nu manuscrise. Dar indiferent unde au ajuns aceste manuscrise, ele nu puteau fi date oricui spre copiere. Marin Preda era un scriitor foarte important, iar în ipoteza că ar fi lăsat ceva neconvenabil regimului printre manuscrisele sale, nu
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
De pildă ce căutau la Ministerul Justiției manuscrisele lui Preda. Ele puteau fi luate fie de Procuratură, fie, mai degrabă, de Securitate, pentru a fi copiate și puricate. La Ministerul Justiției ajungeau dosare instrumentate, nu manuscrise. Dar indiferent unde au ajuns aceste manuscrise, ele nu puteau fi date oricui spre copiere. Marin Preda era un scriitor foarte important, iar în ipoteza că ar fi lăsat ceva neconvenabil regimului printre manuscrisele sale, nu oricine putea fi lăsat să-și bage nasul în
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
Kama-Sutra: "...Dincolo de performanțe și de brutalitatea limbajului, sexualitatea este la Catherine Millet rece și monotonă. Ba chiar de-a dreptul tristă, dacă ne gîndim că, după toate efuziunile partuzarde, Catherine M. face, în ultimele pagini ale cărții, apologia masturbării [...] Să ajungi funcționar al plăcerii solitare, ipostază aproape la fel de dezolantă ca aceea de conțopist al sexului". * În OBSERVATOR CULTURAL nr. 127, dl Dan Matei se află În răspăr (e titlul rubricii sale) cu toți aceia care au deplîns confiscarea de către guvern a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
de august ploios. Dar vacanță continuă, așa că iată câteva recomandări cinematografice estivale: REGELE SCORPION (THE SCORPION KING) - S.U.A., 2002. Egiptul, acum 5000 de ani. Războinicul Memnon ( Steven Brand), sfătuit de un profet-vraci (Kelly Hu), are convingerea că este predestinat să ajungă Regele tuturor popoarelor din deșert. Dar câteva triburi se hotăresc să i se opună și îl angajează pe viteazul Mathayus (The Rock) pentru a-l ucide pe maleficul sfătuitor al lui Memnon. Strecurându-se în palatul din Gommorah, Mathayus descoperă
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
are un respectabil și căutat cabinet. Dar, liniștită și previzibilă lui viața va fi dată peste cap în ziua când, printre paciențele sale, apare bizară Susan (Helena Bonham Carter). Frank va pătrunde într-o lume a drogurilor și a violenței, ajungând să fie vânat de poliție, părăsit de logodnică și amenințat cu pierderea licenței de stomatolog. Filmul este o comedie, iar ideea realizării ei i-a venit scenaristului/ regizorului David Atkins în urmă citirii rezultatelor unui sondaj, în care americanii adulți
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
calmul povestindu-vă toate acestea. După cum vă spuneam, într-o seară, după ce se întunecase, pentru că nu prea mai era lumină, am închis cartea și am rămas pe gînduri. Dintr-o dată, un sentiment de teamă nedeslușită a pus stăpînire pe mine... Ajuns aici cu istorisirea, simți nevoia să mai facă o pauză. - Un sentiment de teamă nedeslușită pusese stăpînire pe mine și m-am văzut intrînd în încăpere pe mine însumi... - Lăsați, o să-mi istorisiți altădată - i-am spus, văzînd cît de
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
vă-ntreb: care este necesitatea în numele căreia să existe Dumnezeu, lumea sau orice altceva? Nu s-ar fi putut foarte bine să nu existe nimic? - Nu, de vreme ce există. - Cu alte cuvinte, dumneavoastră legați faptul de necesitatea lui. Atunci, prin aceeași logică, ajung la concluzia necesității morții mele și a azvîrlirii în fîntînă și nu mă mai interesează nimic altceva. Văzînd că nu era chip să-l scot dintr-ale sale și fiind convins că nimeni nu poate fi scos dintr-ale sale
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
că aceste universități și fundații particulare sînt acreditate, dar își pune întrebarea, citind lunga listă a instituțiilor particulare de învățămînt superior în urma cărei ploi au apărut universitarii care predau la ele? La "stat", universitarii străbat mai multe trepte înainte de a ajunge profesori. La "particulari" aceștia devin automat profesori, de unde inflația de titluri obținute la prima strigare și demonetizarea acestui rang universitar. * Ziarele centrale au anunțat demisia prefectului de Iași, Corneliu Rusu Banu. După cum se știe, prefectul a provocat două scandaluri prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
care nu se mai pot regăsi, după o atare experiență, în toposul lor originar: "Oamenii care au fost și au trăit acolo (sau aici, din punctul meu de vedere) un timp destul de scurt, poate numai cîteva luni sau un an, ajung să se obișnuiască atît de tare, să fie atît de atrași de locurile respective, de modul de viață experimentat, încît tînjesc apoi, nu se mai pot reobișnui cu pămîntul lor de origine, vor zor-nevoie să revină în lumea pe care
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Un picior în pragul guvernului PSD își intitulează Ioana Lupea editorialul din nr. 181 pe acest an din COTIDIANUL. O analiză atentă a relațiilor României cu Uniunea Europeană, pornind de la nemulțumirea lui Jonathan Scheele că i se ascultă convorbirile telefonice și ajungînd la fonduri blocate de U.E. din cauza faimosului N. Mischie, editorialul Ioanei Lupea ar trebui folosit ca punct de plecare de guvernul Năstase pentru îmbunătățirea relațiilor cu U.E. Cît se mai poate.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
la Avignon. Reiese limpede, sper, din tot extazul meu adjectival, că m-am îndrăgostit de spectacolul Avignon, și asta în ciuda tuturor spectacolelor proaste pe care le-am văzut acolo. La întrebarea "ce căuta acea mulțime" la o asemenea "utopie teatrală" (ajunsă la a 56-a ediție), am putea servi un citat din Goethe: "Unde poți găsi un mai bun adăpost împotriva plictiselii, decît la teatru? Unde poți să fraternizezi mai profund? [...] Ce mai înseamnă o pictură sau o sculptură în comparație cu acel
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
canonului political correctness - o lapidare în toată regula: Chinezi. Eschimoși. Țigani. Ramuri ale unei vechi subrase. Ramuri care au încetat să mai fie locuite de curentul principal de viață și nu mai evoluează (pag. 46). Și dacă tot s-a ajuns la un tip de esențialism rasist de cea mai joasă speță, o referire la chestiunea evreiască nu putea lipsi: Dacă n-ar conspira, evreii și-ar rata misiunea spirituală (pag. 37). Imaginația autorului atinge dimensiuni hiperbolic - absurde când vine vorba
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
verificat Mersul trenurilor, între 18 aprilie - 1 mai 1900, ca răspuns imediat dorinței primarului de Mizil, Leonida Condeescu, de a opri un minut trenul în urbea lui. Fapt care ne poartă cu gândul la Marcel Proust care, dorindu-și să ajungă în România la moșia lui Anton Bibescu, de la Corcova, măsoară pe un ghid diferența în kilometri dintre Paris-München-Corcova. Este de remarcat atenția cu care sînt urmărite neconcordanțele și greșelile de tipografie, implicarea edițiilor semnate de înaintași, mai ales de Șerban
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
după 1990 Humanitas a reluat excepționala traducere din Anale a lui Gh. Guțu, iar acum Editura Paideia publică Istoriile în versiunea lui Gh. Ceaușescu, care semnează și un consistent studiu introductiv, notele și un indice prozografic. Din Istoriile tacitiene au ajuns pînă în epocile moderne doar cinci cărți din, cel mai probabil, douăsprezece. Patru dintre ele se referă la un singur an, 69 p.Ch., un moment de cotitură în istoria principatului, cînd, după sinuciderea lui Nero, se succed la conducerea imperiului
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
îngemănate ale politicianismului și afacerismului. În aciditatea unei atari reacții găsim un alt vector al creației în cauză. Ceea ce, în circumstanțele cenzurii, nu putea trece de o "melancolie politică", devine acum dezgust atroce, vehemență a refuzului fățiș. Contemplativul, visătorul bard ajunge a mînui aquafortele negației înverșunate. Umbră neagră, swiftiană, a lirismului, pamfletul se exercită plenar, ca o reprezentanță a acestuia într-un climat ostil: "pe neașteptate gulliver/ a intrat în sala de ședințe a parlamentului// unii au tresărit din somn alții
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
șomerului înghețată/ un cîine comunitar roade un os/ azvîrlit de preotul reconvertit la creștinism" (Crăciun 2001). Pescarii se întorc nu doar cu mîinile goale, "îmbătrîniți și gîrbovi", ci și cu "opțiunile politice schimbate", exploratorii care, "înaintînd vitejește ziua și noaptea", ajung la locul unde socotesc că vor întîlni "mesajul strămoșilor", găsesc doar "o pălărie roasă de molii", mesagerii "veștilor bune" nu se mai pot recunoaște după risipirea negurii, întrucât "eram cu toții/ democrați surdo-muți". În felul acesta parodierea poeticii consacrate, "distinse" cu
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
provoacă sînt în relație cu adaptarea entuziasă la o lume nouă, o lume prea aproape de personaj pentru ca acesta să-i poată sesiza absurdul. Titlul nu e întîmplător și nici doar ironic: "Aveam de luat două hotărîri fundamentale. Eram mîndru că ajunsesem aici, la vîrsta de a hotărî. Eram mîndru și mă uram. Mă uram fiindcă nu mă puteam decide. Știam prea bine că aceste hotărîri sînt cele mai importante, le vedeam foarte limpede - mari, grele , perfect conturate, ca două pietre enorme
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
are foarte rareori ocazia să întîlnească autori în carne și oase. În plus, în cazul meu, era vorba de propriul meu "personaj", prezentat în această carte în legătură cu bucătăria și, mai ales, cu o altă cultură. Toți se interesau cum am ajuns în Franța, cum m-am gîndit să scriu cartea, ce e România... Am vrut să citez această anecdotă, pentru că mi s-a părut destul de grăitoare. Mai ai și altele? Da, de pildă, între timp, am fost invitată la "Salon des
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
totuși, această idee care să curgă și să sfîrșească prin a construi ceva. Chiar asta a fost o aventură, în sensul că aveam niște lecturi, paralele cu această acțiune, care, încetul cu încetul, mă trimiteau în anumite direcții și așa ajungeam la ceea ce vreau să spun. Deci e o receptare mai curînd livrescă a fenomenului? Nu, e o combinație între receptarea livrescă și receptarea pe viu, care era cea mai interesantă. Totuși, cînd am descoperit scrierile lui Walter Benjamin despre Parisul
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
pe care-l reprezintă cafenelele, în special la Paris. Așa că, de la cafenelele de la Paris, cu care am început, am trecut apoi și la altele. În general însă, totul a fost spontan. De exemplu, eram invitată de cineva, în alt cartier, ajungeam prea devreme, intram într-o cafenea, începeam să scriu și constatam că tipologia acelei cafenele e complet diferită de aceea din cartierul meu. E un lucru specific cafenelelor faptul că diferă extrem de mult și reprezintă diversitatea cartierelor. Deci n-am
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
mult decît mîncarea. Și, după cum știi, am luat ca subiect, perioada trăită cel mai intens: copilăria, cu personajele reale, care existau în timpul acela. Cartea era un mesaj trimis francezilor de o româncă trăind în Occident. Și pînă la urmă, a ajuns și în România. Mai întîi a ajuns în România... În cartea despre cafenele, scopul meu - chiar dacă nu l-am definit de la început - a fost de a sesiza în lucruri aspectul "trăit", a distruge clișeele, a distruge acest turism stupid de
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
luat ca subiect, perioada trăită cel mai intens: copilăria, cu personajele reale, care existau în timpul acela. Cartea era un mesaj trimis francezilor de o româncă trăind în Occident. Și pînă la urmă, a ajuns și în România. Mai întîi a ajuns în România... În cartea despre cafenele, scopul meu - chiar dacă nu l-am definit de la început - a fost de a sesiza în lucruri aspectul "trăit", a distruge clișeele, a distruge acest turism stupid de masă, acest mod "tradițional" de a călători
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
subtext cifrele producției de filme a anului 2000 din 30 de țări ale lumii plus România: "India - 764; SUA - 478 (...); Italia - 103; Marea Britanie - 90 (...); Danemarca - 21; Ungaria - 21 (...); Irlanda - 3; Macedonia 1; Cipru - 1; România - 0. Firește că nu ne ajunge spațiul să înregistrăm măcar tipologic virtuțile utilitare și malformațiile congenitale ale unei opere atît de compozite, nici măcar pe cele din categoria inexplicabilului, cum sînt absența cronicilor lui Mihail Văcărescu din 1896-1897 sau a celui mai de seamă film mut românesc
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]