1,341 matches
-
analizează temeinic universurile lirice, stabilind numeroase similitudini la nivelul caracterelor spațiale și temporale, al obiectelor onirice (cartea, tabloul, dublul ș.a.). În explorarea textului liric se au în vedere, prudent, diferențele dintre două sisteme deosebite de limbaj poetic. Figurile retorice călăuzesc alăturările, întregite de asemănările din domeniul speciilor preferate, din rândul cărora se detașează sonetul. M. I. a participat la realizarea mai multor lucrări colective despre critica și poetica franceză, despre terminologia poetică și retorică, despre francofonie etc. și a tradus cărți
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
voiajul continuă în lumea artelor plastice și a muzicii, la aceasta contribuind din plin și memoria involuntară. Un amurg pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun la melancolie, în timp ce Festa Veneziana ori Zanzara stimulează reveria. Diversitatea este augmentată prin alăturarea unui eseu-meditație asupra destinului unui personaj (Casanova), a relatării unui coșmar trăit în decor venețian și a unei „nuvelete” (Signor Canot). Talentul nu i-a lipsit lui N., dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
prin manipularea doar vag prelucrată a vorbirii cotidiene aspre, a injuriei plastice la modul elementar, a expresiei pamfletare. E dificil a disocia în fiecare propoziție constituenții cu tentă expresionistă, modernistă în general, de cei pur romantici, însă percutanța vocabulelor, insolitul alăturărilor, modul provocator al construcțiilor frastice și imagistice dau multor versuri un aspect incontestabil modern. Adeseori instrumentul vorbirii poetice e paradoxul. Fie că semnalează situații paradoxale, fie că enunță paradoxal, poetul obține efecte vrednice de literatura absurdului. Simulând repudierea comerțului particular
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Lemn de sticlă (1982) această percepție se traduce în recuperarea purității și a candorii, a puterii de a mai crede în „himere” și, deopotrivă, în construirea unui univers cristalin și transparent (sintagma titulară a cărții nu se voia doar o alăturare șocant-suprarealistă), dominat de lumină. Aer, cer, zbor, aripă, ninsoare se instituie în cuvinte-cheie, metamorfozând și diafanizând teluricul: „Ninsoarea iarăși podidește cerul/ și drumul se transfigurează/ pierdut înspre real”. Acum apar mai clar direcțiile pe care va evolua lirica sa: proiecția
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
nivelul cărora trebuie să apară comparațiile și să selectăm aceste observări astfel încât ele să poată garanta o variație suficientă la nivelul variabilelor de testare și a controalelor dintre variabilele care se pot interfera. O comparație riguroasă se bazează pe o alăturare atentă, întocmită intenționat, din cazurile disponibile. Numai în acest fel metodologia noastră poate genera rezultate plauzibile și care pot fi susținute. Cu toate că afirmația referitoare la esența holisitică a cercetării calitative este fundamental greșită, aceasta este motivată de intuiția că ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
editorial. Strânsă în plachetă, lirica sa își relevă mai pregnant stângăciile și reușitele parțiale în încercarea de a îmbina tradiționalismul și modernismul. Folosirea timidă a unor formule noi, aritmice ori poliritmice, adeseori în combinație cu rima și ritmul popular, precum și alăturarea vocabulelor regionaliste, neaoșe sau de-a dreptul nepoetice, cu neologismele, câteodată alese doar de dragul sonorității, dau o impresie de artificiu, amplificată și de abundența metaforelor și a comparațiilor. Experiența va contribui la diminuarea acestor neajunsuri, iar cele rămase vor avea
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
teama și teroarea aduse de mișcările sociale: un „reacționar” în fond, culisând între relatarea aproape cinică datorită sicității ei, participarea sentimentală și distanțarea ironică - toate acestea definesc o narațiune insolită. Descrierile, portretele ample, prezentările, rezumatele și dialogurile se nasc din alăturări de propoziții scurte, sincopate și gâfâite, cu o topică și o ritmică puțin obișnuite. Abundența și raritatea informației convocate se sustrag prolixității tocmai prin această originală orchestrare. Spectacolul lexical este și aici grandios. Romanul realizează o savuroasă promiscuitate: între neologismul
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
și istorie la diverse școli din București. Colaborează la „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească”, „Vatra”, „România literară” ș.a. P. debutează în revista „Luceafărul” (1967) cu povestirea Cetatea și își publică în 1968 primul volum de proză, Frumoasa cocoșată, caracterizat prin alăturarea unui limbaj stângaci, excesiv poetizat, și a celui de sorginte țărănească. Titlurile indică frecvent conținutul povestirii - Pădurea, Povestea fânului, La noi la Pădureni, Sfade, Vorbele drumului -, fiind puncte de reper în ceea ce privește subiectele alese pentru a evoca lumea satului. Narațiunea este
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
în 1988, apoi în țară, în 1994, se înscrie în rândul puțin numeroaselor cercetări hermeneutice ale operei eminesciene. Autoarea încearcă o abordare a „neantului” introdus de Mihai Eminescu în literele românești, categorie indefinibilă și improbabilă rațional, ci numai aprioric, prin alăturarea „lumii” poetice eminesciene de Ființa (Sein) heideggeriană: nici Dumnezeu, nici temelie a lumii, apropiată dar și departe de om, „depărtare” - cum numește eseista „starea de neascundere”, despicătura din „lucru” - de găsit oriunde. P.-M. afirmă chiar că Eminescu a avut
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
din datele contextualizării ficționale. Românul de debut, Efemeriada (2000), se desfășoară în ambianța deceniului al nouălea al secolului trecut: pe paletă de bază predomina cenușiul, blazarea, compromisurile, rutinele mărunte, reflexele condiționate, psihologiile blocate în cleiul lipsei de perspectivă. Compusă din alăturarea a doi naratori, augmentată de inserturi din românul pe care unul dintre aceștia l-a scris, Efemeriada e o construcție inegala în primul rând datorită carentei în focalizarea tramei și în ajustarea anecdoticului. Reușite sunt fragmentele, relativ autonome față de angrenajul
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
urmărit efectul estetic), ci prin senzația de delir verbal, combinațiile întâmplătoare, uneori de-a dreptul incompatibile, lăsând impresia că autoarea nu cunoaște sensul cuvintelor: „cărămida botezului, computată”, „bătrânețea castată”, „praporii de pulberi indiferențiale” etc. Paradoxal, în pofida acestor hazardate ori disonante alăturări de sintagme, atmosfera creată este de o halucinantă intensitate a implicării eului poetic. M. reușește să fie și de o mare candoare, dar și să braveze, frizând cinismul. În pofida efortului de disciplinare, de reducere a aluviunilor lingvistice (sesizabil în ultimele
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
sub aspectul nivelului de trai, al numărului locurilor de muncă, al veniturilor populației, al siguranței cetățeanului, al calității serviciilor. De asemenea, oamenii întrevăd o creștere a autorității statului în ceea ce privește respectarea legii și păstrarea curățeniei, aspecte la care România este deficitară. Alăturarea la UE va facilita libera circulație și schimbul de informații și tehnologie, utile pentru dezvoltare: „Există libertatea de a munci oriunde, de a vedea și realizărilor altora. Am văzut și am venit cu ideea să fac și eu sacrificii să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Și răspunsul va fi negativă”. Mihail PETROVEANU 33: „În romanul Cad zidurile, Cella Serghi, Încercând să rupă cu trecutul și să dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-o Îmbâcsită familie burgheză. (Ă). Cella Serghi a oglindit societatea capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În două tabere. (Ă). Forțele antiimperialiste se dezvoltă fără Încetare. (Ă). În același timp, forțele imperialiștilor scad. (Ă). În această luptă, scriitorii sunt chemați la un post de seamă (Ă) ei s-au alăturat efectiv luptei pentru pace. Operele oglindind alăturarea aceasta, abundă. Scânteia, Contemporanul, Flacăra mărturisesc elanul creator al poeților. De asemeni, câteva antologii dedicate, printre care cea din urmă, Luptăm pentru pace, cuprinde cel mai numeros și cel mai semnificativ material. Un luminos tablou al viitorului fac toți acești
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
După încetarea acțiunii la Gherla, a fost mutat la Văcărești, unde a fost vecin de celulă cu Dezméri Zsombor, adus acolo ca martor în procesul Țurcanu. Tomuța a fost și el martor în proces, spunându-i președintelui că nu înțelege alăturarea bătăușilor cu victimele. Sesizând că Tomuța nu era suficient de intimidat, acesta s-a răstit la el cerându-i să spună dacă își recunoaște declarațiile din cercetări, apoi a fost lăsat să plece. După proces, a fost mutat pentru continuarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au putut să procedeze În acest mod, iar nostalgia, de regretul lumii socialiste dispărute. China este un simbol cu atât mai convingător cu cât este o simbioză reușită Între capitalism și angajamentul lor trecut. Posibilitatea de a lua În calcul alăturarea dintre permisivitatea economică și autoritarism politic Într-o evoluție reușită Îi ajută să-și atenueze vina, să producă un sistem de justificare. După demararea schimbărilor economice din China ș...ț, mi-am spus că reformele economice erau mai bune sau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din China ș...ț, mi-am spus că reformele economice erau mai bune sau, cel puțin, mai realizabile, decât În Rusia. Eram convins că trebuia să se Înceapă, În mod eficient, de la economie ș...ț. Viitorul Chinei constă Într-o alăturare a principiilor socialiste, a tradițiilor istorice și a antreprenoriatului existent În societățile capitaliste. (Cazul 3, Cehia) Transpus pe terenul ceh, sindromul chinez se traduce printr-un reformism călduț. Critica centralismului În numele eficacității economice dă Întotdeauna Întâietate preeminenței partidului unic: Am
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
specie la gen și de la specie la specie. Într-adevăr, dacă acceptăm că nici un cuvânt nu semnifică în sine (lucru discutabil și lesne de contrazis prin interjecții și verbe onomatopeice), înseamnă că secretul semantismului și, implicit, al expresivității stă în alăturarea cuvintelor: lună - regină - noapte. Asta înseamnă că există două mari procedee de creare a expresivității și două figuri tutelare: Prin învecinare. Este cazul metaforei, o comparație prescurtată, din care lipsește termenul de comparat. „Regina nopții” reprezintă o asemenea comparație implicită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
logic și funcțional: capete pentru oameni, pânză pentru corabie. Putem observa și alte inconsecvențe terminologice, unii autori confundând cu bună știință tropul cu figura, iar alții (Heinrich Plett, 1983) separându-le meticulos: tropul se realizează prin substituție, iar figura prin alăturare. Important este să nu insistăm asupra preciziei termenilor, ci să fim consecvenți în utilizarea lor și să nu ne lăsăm intimidați de mulțimea clasificărilor. Numeroase și amendabile în cazul concret al figurilor, aceste clasificări pot fi reduse la următorul tablou
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de stilul personal al autorului, tentat să încalce mereu niște reguli, dacă dorește să fie o voce distinctă, să se bucure cu adevărat de recunoașterea și respectul confraților. Redacția unui ziar nu este o reunire întâmplătoare de oameni, ci o alăturare coerentă și bine structurată de ziariști, cu personalitatea, sensibilitatea, creativitatea și subiectivitatea lor. Ziarul nu este un implacabil „pat al lui Procust”, dar nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului și al inspirației de moment
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să creeze o nedorită impresie de stranietate, de incredibil. Cum spuneam, a fi veridic înseamnă să fii coerent pe toate planurile: semantic, gramatical, logic argumentativ. Credibilitatea este un efect, și nu un scop în sine. Dușmanul credibilității este, adeseori, inconsecvența, alăturarea întâmplătoare a unor detalii descriptive, trecerea necontrolată de la figurativ la concret și invers (exemple: „Cu aripile sufletului larg deschise, intră în magazin”, „Atmosfera din cameră îmi apăsa umerii” etc.). Observăm acest defect mai ales în gestionarea greșită a enumerării, când
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
înțeles că verosimilul nu se realizează de la sine, ci printr-un cumul de procedee: narative, descriptive, stilistice. Credibilitatea nu este un dat imanent al faptului de presă. Ea se obține cu atenție și efort, prin adaosul unor detalii suplimentare, prin alăturarea unei secvențe narative capabile să explice cât de cât ciudățenia. Spuneam că este incredibil ca, în pădure fiind, să întâlnim o fată îmbrăcată în rochie albă, cu coroniță pe cap. Lucrurile se lămuresc dacă, discutând cu fata, aflăm că a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
l-a călcat un camion”. Trebuie să avem încredere în puterea propozițiilor de a se explica reciproc. Iată de ce, pentru a evita pleonasmul, trebuie să despărțim fraza în propoziții distincte: „A murit. Un camion a dat peste el” etc. Simpla alăturare a celor două afirmații este suficientă. Nuanțele explicative rămân neatinse, chiar și în absența unor formule de întărire. Sub aceeași interdicție stau justificările și parantezele explicative. Folosiți-le numai atunci când este absolută nevoie, când absența lor poate provoca neclarități grave
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cărei simplă vedere îți întoarce mațele pe dos. Efectul acestei confesiuni evocatoare este remarcabil. În orice caz, descrierea fiind statică și virtual plicticoasă, bine este să o concentrăm pe spații mici și mai ales să evităm monotonia, prin îndrăzneală, prin alăturări semantice surprinzătoare, jocuri stilistice inedite: „Luna, ca o limbă de câine”, cum spune Fănuș Neagu. Chiar dacă în sine comparația pare absurdă, ea are o forță teribilă de sugestie. Creează o imagine senzitivă, cvasi-tactilă. Folosirea adjectivelor impertinente, a comparațiilor, metonimiilor și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de titrare. Mouture (un fel de montaj). Impune o muncă de birou și constă în a reuni mai multe informații (din aceeași sursă sau din surse diferite) într-un singur articol. Caracteristici: nu se confundă cu sinteza; important este ca alăturarea știrilor să fie centrată pe același eveniment; chiar dacă în text se poate simți stilul casei, stilul trebuie să rămână neutru, strict informativ; presupune obligatoriu rescrierea știrilor adiționate; dimensiunea variază între 20 și 100 de rânduri. Dacă subiectul impune o dezvoltare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]