7,902 matches
-
pe Alexe. Chestiunea îl presa destul de jenant, ca o bășică la călcâi. Încă mai avea în el un dram de mândrie. Ținuse enorm la Alexe, la Nina, nu i se împotrivise niciodată și într-o zi, fără nici un semnal de alarmă, i se tăiase accesul în casa profesorilor. Și fetișoara asta, gândi, parcă ce minune mare de capul ei, o biată funcționară, nu-i în stare să altoiască trei vorbe, tocmai ei m-am gândit să-i spun de profesor? Alexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pentru că știa că viața are o parte văzută și o parte nevăzută. Dacă nu trecea multă vreme pe la Alexe, inginerul resimțea o absență, aștepta apelul telefonului, sunetul soneriei, claxonul de afară, dar nici o comunicare venită din exterior nu-i alunga alarma, senzația lui era de cu totul altă natură, era dorință fierbinte, difuză, era viciu. Când revenea la Alexe, inginerul părea decis să suporte orice, cu zâmbetul pe buze, se călise sufletește, se hotărâse să-și lepede orgoliul. Se ducea spășit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cele trei. Atunci am venit acasă foarte grăbită. Nu încetase ploaia dar mă plictisisem să tot stau în cofetăria aia. Era goală, murdară, bâzâiau muștele. El asculta plat, neguros și dintr-odată, la una din vorbele ei o luminiță de alarmă îl învioră. Era goală? De ce să fie cofetăria goală? Uite așa, ce întrebare de gradul zero. Mi se pare imposibil, la ora când se iese din uzină, când plouă și cu siguranță că nu fuseseși singura care uitase umbrela acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
era mai comod să refuze, dar vocea interioară, dezmeticită și ea, o îndemnă, du-te, du-te, du-te. Da, spuse repede în receptor, da, bine. Peste cât timp pot veni? Dincolo de vălmășagul din creier, răzbătu în conștient, ca o alarmă, chipul bătrânei de la etajul întâi, cu nasul turtit de geam, fremătând de curiozitate, dornică să vadă și să știe tot. Din spatele ei, fotografiile de pe pereți, imobile în ramele lor, țintuite sub sticle, îi strigau, deschide, deschide fereastra, ai aburit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nici un chef să mai trec prin ce am trecut astăzi. Pricepi? Carmina îl privi înverșunată. Ar voi să-i spună ceva despre idioțenia acelei propuneri, dar felul cum el o privea, ca în transă, o blocă. Un scurt semnal de alarmă i se strecură în sânge. Se simți săltată din fotoliu. Spune-mi, dacă nu mi-ai fi văzut mașina în fața blocului ai fi venit cu el sus? O întrebă cu gura lipită de obrazul ei. Spune-mi, repetă și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-l pierdeți. O ținea Pinochio pe Prințesă de mână în timp ce ea, după ce îi luaseră ăia toți banii pe o porție de hamsii, ea a 2-a zi își va da seama, tot dădea cu poșeta dreapta-stânga în mașinile parcate și alarmele porneau, boule, zicea ea cuiva și Pinochio: eu nu mă băgam, dacă o bătea cineva, avea de ce, de ce? De unde știai tu că ăla era un idiot? era un idiot, și i-a dat drumul de la mână, în semicerc a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
unor litere. Pentru conștientizarea greșelilor, după sublinierea cu creionul roșu, acestea se vor extrage pe rând în fața liniei de margine, pentru ca elevul să aibă o adevărată oglindă a acestora în stânga paginii, iar memoria vizuală să devină un posibil semnal de alarmă în eventualitatea repetării aceleiași greșeli. La sfârșitul compoziției, învățătorul sau profesorul trebuie să noteze observații referitoare la greșelile respective. De exemplu: 1. Nu se pune niciodată virgulă între subiect și predicat! 2. Substantivele proprii se scriu cu literă mare! 3
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
distruge orașul Chicago, formând nori de metaloid deasupra lui. La C.C.S.D.G., Marck Gordon pune la punct o nouă instalație care avea efect invers celeilalte, micșora. La întoarcere, raza nouă își făcu efectul asupra albinelor și demodulatorului stricat. Chicago era salvat. Alarma se stinsese. Seara și liniștea se așterneau peste oraș. Marius Moldovanu, clasa a VI-a C Inventatorul Eu, Michael Cristopher, renumit inventator, am primit ordin ca în 48 ore să dau naștere unui robot care să apere lumea. De mine
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
oferi prilejul unei mărunte descoperiri: nu cumpărase Încă șampania și nu plătise nici telefonul. După clopotele de la catedrală era ora șase. Își lepădă halatul de baie fără păreri de rău și Începu să se Îmbrace ca Într-un exercițiu de alarmă. 7. Lângă geam, față În față, o femeie tânără Însărcinată și un bărbat Între două vârste. Urmau, În ordine, o familie de pensionari, pe partea femeii și a sa, iar pe cealaltă parte, un soldat În permisie și o adolescenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Alida Übelhart care Își pierdu echilibrul și se prăbuși pe un fotoliu. Se reculese grabnic și, fără să-i pese de pălăria neagră cu voaletă care zăcea undeva pe jos, se ridică și se agăță mânioasă de mânerul semnalului de alarmă. Acesta avea Însă o funcție pur decorativă Întrucât pe acea linie erau excluse accidentele și evenimentele neplăcute. Cu o uimitoare prezență de spirit, doamna Übelhart apucă valiza și Îi făcu vânt pe geamul deschis. Purtând numai lenjerie de corp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Și chiar mai târziu. Atunci Însă le-ar reveni altora sarcina delicată de a-l Îmbrăca cum se cuvine. La Ajan, unde Își bea cafeaua În fiecare dimineață, avea masă rezervată. Orice Întârziere peste ora 10 era un semn de alarmă pentru prieteni. Ajan punea mâna pe telefon și nu se lăsa până nu Îi dădea de urmă. La nevoie era liber să intre chiar În casă folosind al doilea rând de chei pe care le deținea În calitate de nou proprietar. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am exersat o vreme în oglindă vechile expresii faciale. Din cauza ploii, Tușa Ruth rămăsese fără bucătar, dar, peste vreo două ore, avea să pregătească un bufet rece pentru voi, epavele din larg și de pe uscat în barul hotelului. Am setat alarma noului meu telefon mobil, am tras păturile peste mine, m-am întors pe-o parte și m-am ghemuit cu genunchii la gură. Dictafoanele zumzăiau și șușoteau. Am întins mâna, am apucat rucsacul și am scos din el un teanc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Nimeni Imediat ce am citit biletul, am știut că mă voi duce. După atâta timp, un semn de la cineva. Ideea că intram într-un spital abandonat ca să mă întâlnesc cu o persoană care-și spunea „Nimeni“ ar fi tras semnalul de alarmă în mintea oricui, dar ce altă alegere aveam? Încercam de atâta timp să iau legătura cu cineva din ne-spațiu; când în sfârșit reușeam să fac asta, puteam să dau pur și simplu bir cu fugiții pe ideea că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
duc cu câteva ore mai devreme să arunc o privire atentă împrejur, să văd ce puteam descoperi. Pregătire Pregătire Pregătire. Dar în momentul de față pregătirea însemna să mă odihnesc puțin. Când soarele noii zile pătrundea prin perdele, am setat alarma telefonului mobil, am pus cartea și biletul deoparte și m-am întins pe pat. În ciuda tuturor lucrurilor, am adormit în câteva minute. Dar. Dar epuizat cum eram, făcusem o greșeală înfiorătoare. Când pregătisem bucla de dictafoane, ciudatul pachet se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mâncarea și pisica și scotocind prin buzunare. Scoase ceva mic, de metal și, după ce-l inspectă o secundă, îl vârî în broasca ușii. Stai! Forțăm întrarea în Waterstones? Ea se întoarse. — Nu prea îmi ești de ajutor. Cum rămâne cu alarmele, cu dispozitivele de blocare? Cum rămâne cu... Chiar vrei să intri cu forța? Iisuse. — Poți să taci puțin? Te rog. După câteva momente în care m-am uitat de-a lungul și de-a latul străzii, strângându-mi brațele ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
latul străzii, strângându-mi brațele ca să le încălzesc și dorindu-mi să fiu oriunde altundeva pe fața pământului, Scout scoase obiectul metalic din broasca ușii. Trase de ea și ușa se deschise spre exterior. — Poftim, zise ea. Nu e nici o alarmă. Nici un dispozitiv de blocare. Ți-amintești ce am spus despre cutiile de puzzle chinezești? — Așadar, datorită faptului că am parcat jeepul în spatele tomberoanelor de la McDonalds alarmele de la Waterstones nu se declanșează atunci când forțezi ușa? Ridică mâncarea și cușca pisicii. Vino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de ea și ușa se deschise spre exterior. — Poftim, zise ea. Nu e nici o alarmă. Nici un dispozitiv de blocare. Ți-amintești ce am spus despre cutiile de puzzle chinezești? — Așadar, datorită faptului că am parcat jeepul în spatele tomberoanelor de la McDonalds alarmele de la Waterstones nu se declanșează atunci când forțezi ușa? Ridică mâncarea și cușca pisicii. Vino. — Scout, asta-i... — Important e că am intrat, nu? Vino. Am urmat-o înăuntru și-am tras ușa după mine. Vreme de câteva secunde, totul fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să-mi fi ieșit bine. Doctorul îndepărtă grămezile mari de hârtii și se curăță de praf. — De obicei, însă, nu găsesc. Am strâns degetele lui Scout. — Doctore, zise ea, putem să... Undeva deasupra noastră se auzi țipătul înfundat al unei alarme. Fidorous tresări, uitându-se la tavan cu ochi mari. I-am urmărit privirea, uitându-mă în treacăt la Scout. — Ce-i asta? — Fry. Bătrânul intră brusc în alertă maximă, ca o pisică înfoiată. — Fry în sistem. Scout, ai închis intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
curent, dar te rog, Dorothy, e neapărat necesar să închidem tunelurile alea. Mă ocup eu de Omul de Tinichea aici de față. — Nu-i deloc amuzant. — O. Doctorul păru nedumerit o secundă. — Nu? Uneori pierd măsura lucrurilor. — Termină. Trebuie să... Alarma țipă mai departe. Scout se uită la el, apoi la mine. N-am putut decât să ridic palmele într-un gest de spune-mi ce să fac. Cu o expresie serioasă, Scout păru să ajungă la o concluzie. Încuviință din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
extraordinar de flexibil pentru vârsta sa. — Hai, dă-mi cutia. I l-am pasat pe Ian lui Fidorous, apoi m-am avântat pe urmele lui. Am descoperit că mă târam pe un covor, unul roșu, scump, dar de modă veche. Alarma se auzea mai tare acolo sus. Ridicându-mă în picioare, camera mă duse cu gândul la un fumoar pentru gentlemeni. Două fotolii din piele verde, o veioză de birou, cu abajur din sticlă verde și lănțișor de aprindere, o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ian din cușcă și rămaseră amândoi față în față în mijlocul camerei. Iar tu trebuie să fii Toto, spuse doctorul. — Miau, făcu motanul. Se uită apoi la mine pentru a-mi da de știre că nu era deloc mulțumit de zgomotul alarmei sau de faptul că bătrânul acela îi ocupa spațiul personal. — Bancurilor de fry le place să ciugulească virgulele și literele mai demodate. Nimic sesizabil la început. Doctorul se mișcă repede într-un soi de super-mers cu picioarele țepene, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de înregistrare, legănându-se deasupra capetelor noastre. — Ce-i asta? l-am întrebat pe doctor pe când străbăteam în pas alergător podeaua șerpuitoare dintre mormanele de plastic. — Ce? Pentru ce sunt radiourile? — Sunt fertilizante, zise doctorul. Cu cât înaintam, cu atât alarma se auzea mai tare. Locul era imens. În cele din urmă, doctorul coti la stânga, pe un coridorul secundar mai mic și trecu printr-o ușă care dădea într-o cameră plină de computere și televizoare și microfoane, fire și cabluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dădea într-o cameră plină de computere și televizoare și microfoane, fire și cabluri peste tot, dispărând în tavan și șerpuind alandala pe toată podeaua. — Nu nu nu nu nu. Haide. Fidorous lovi cu palma una dintre unitățile de computer. Alarma era asurzitoare acolo. Fidorous lovi din nou unitatea, apoi schimbă tactica, inspectând febril, descâlcind și urmărind cabluri, mișcând prize și siguranțe. Brusc, alarma se opri. — Aaaa! Ridică privirea de la noianul de prize și mufe. — Așa, zise. Haide, haide, aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
toată podeaua. — Nu nu nu nu nu. Haide. Fidorous lovi cu palma una dintre unitățile de computer. Alarma era asurzitoare acolo. Fidorous lovi din nou unitatea, apoi schimbă tactica, inspectând febril, descâlcind și urmărind cabluri, mișcând prize și siguranțe. Brusc, alarma se opri. — Aaaa! Ridică privirea de la noianul de prize și mufe. — Așa, zise. Haide, haide, aici nu ești de nici un ajutor, nu-i așa? Am făcut câțiva pași prin cameră. Doctorul se urcă pe o cutie cu aparate, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am verificat-o amândoi. — Atunci poate că a nimerit în nisip. Poate că am plutit în derivă toată noaptea. — Toată noaptea? Atunci, ne-am putea afla la kilometri de ludovician. — Nu-ți face griji în privința asta. Am aparate care declanșează alarma imediat ce butoiul iese la suprafață. Odată ieșit, îl putem depista. — Rechinul stă sub apă de mult timp. — E un exemplar puternic, dar nu poate sta la fund o veșnicie. Nu te îngrijora, Eric, încă suntem în avantaj. Mă bucur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]