971 matches
-
coincidență... Nu-mi închipuisem că are să vie, dar dacă a venit e de o sută de ori mai frumos."123 Zborul acesta planat, pe lângă automobilul femeii iubite, să nu amintească oare de reverența pe care orice cavaler o făcea în fața alesei inimii la debutul turnirului? Apoi, să ne amintim că, pentru Bachelard, aerul are și un caracter purificator, după cum ar fi de relevat că, dorința de perfecționare spirituală, Fred Vasilescu o are cu asupră de măsură: frecventează expozițiile pictorilor moderniști, este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
expresivă dintre paginile având-o ca "autor" pe doamna T. și cele ale lui Fred Vasilescu ori G. D. Ladima. Elaborarea subiectivă a artei, ca limbaj neconceptual, se reflectă conotativ în pasajele în care Camil Petrescu o introduce pe cea "aleasă" ca instanță narativă model de "transfigurare" reușită a realității/ de "atingere" a transcendentului, care, în cazul acestui autor, este reprezentat printr-un "dosar de existențe"316. Nu vocea auctorială, ci o "instanță fondatoare a actului narativ"317 o prezintă și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
naște din dorința de a avea faliții noștri. „Hai să polemizăm” (din când în când) nu înseamnă nimic. 3. Știu eu? Nu cred că polemica e un mod de „abordare” și nici că o asemenea „abordare” ar putea fi pe alese, dintre diferite „aspecte”. 4. Nu știu ce poate fi „polemica-spectacol”. Orice mare polemică e spectaculoasă, adică interesează pe foarte mulți, adică îi implică. Dar „polemică spectacol” în sensul de a da o „reprezentație” și a parada în fața unei mulțimi mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aferente și pregătirea personalului care va deservi acest centru. Pentru consiliul local, doar în asigurarea locației pentru centrul B Un real câstig pentru comunitate “Sunt mândru pentru faptul că comuna pe care o conduc, Ivănești, a fost una dintre puținele alese pentru implementarea acestui program, Biblionet. Investiția făcută prin intermediul Bibliotecii Județene este una destul de importantă, în valoare de 6000 de dolari, și avem speranța ca proiectul să se deruleze în continuare și să aducă reale beneficii. De asemenea, am convingerea că
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de pe cal. Grav rănit, acesta este declarat soțul fetei, însă, conștientizând apropiata moarte, o roagă pe Emilia ca, după dispariția lui, să se căsătorească cu prietenul și rivalul său, Palemone. Arcita este îngropat și toți celebrează căsătoria lui Palemone cu aleasa inimii sale. În Teseida nu avem imaginea unui poem clasic. Trimiterile sale alegorice și descrierile în maniera Dulcelui Stil Nou îl aduc aproape de literatura medievală. Încă din introducere naratorul ne invită la o lectură alegorică, mărturisind că își aduce aminte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
istorisiri. În două dintre personajele sale este drapată figura sa și a persoanei iubite, pe care o consideră inteligentă în a le identifica. În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a o investi din nou cu forța pasiunii pe aleasa inimii sale. O confirmare în plus că este vorba, în primul rând, despre o poveste de dragoste, o avem și în sonetul conclusiv, în care femeia iubită de narator dă numele poemului, nu doar epicul Teseida, ci și subtitlul Căsătoria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul când se închină zeiței Diana, pledând în rugăciunea ei pentru păstrarea castității sau cel puțin să fie aleasa celui care o va fi iubit mai mult. Destinul personajelor este lăsat în mâna sorții. Donna angelicata ilustrată de Emilia dorește puritatea, se lasă călăuzită, ca de altfel și celelalte personaje, de credința puternică în destin și în fatalitatea lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare a mulțimii de a se căsători, Valter acceptă, cu unica condiție - de a-și alege singur consoarta, datoria supușilor fiind de a arăta alesei respect și supunere deplină: „O veți cinsti oricând ca pe crăiasa/ Heruvilor, oricine-ar fi să fie,/ De vreme ce-oi lua-o de soție.” 784 Iată că, în intenția conducătorului, stăpâna domeniului său trebuia să fie o donna angelicata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nevoită să se întoarcă în casa modestă a tatălui, de unde a fost luată cu ani în urmă, îmbrăcată în veșminte simple, simbol al condiției umile, al decăderii, iar, la cererea craiului, se va ocupa de banchetul organizat în cinstea noii alese, va pregăti castelul, va servi masa pentru cei invitați. Dar reacția femeii este, uimitor, una de mulțumire pentru tot ceea ce i s-a oferit în anii petrecuți în calitate de doamnă a cetății și promite solemn o fidelitate eternă, fără nicio urmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți pelerini. Se pleacă în caracterizarea personajelor de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un distins cavaler și o doamnă vrednică de a fi iubită, având toate atributele specifice literaturii curtenești, pentru ca abia după optzeci de versuri să ni se ofere și numele eroilor: Arveragus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce poate,/ Ci cumpătat grăia ca o crăiasă,/ Vădind în toate creșterea i aleasă./ Era de-o feciorelnică sfială,/ și vremea nu-și trecea în trândăveală,/ 840 Ibidem, pp. 160-161. 226 Ci inimos trebăluia mereu.”841 Virginia devine un model pentru toți, un exemplu a ceea ce trebuia, după standardele vremii și, poate, din totdeauna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
semn de vrednicie ntr-adevăr/ Când se îndeamnă omul sur la păr/ Să-și ia nevastă jună... Zău c-așa-i!/ Împodobită inimă mai ai!/ Însoară-te așa precum îți place/ și eu socot că-i bine cum vei face.”888 Aleasa are însușiri deosebite, deși este clar că opțiunea bătrânului nu a luat în calcul nimic din ceea ce ar fi trebuit să însemne rațiune sau cel puțin cumpătare: „Își zugrăvea în gând icoana-i dulce,/ Frumusețea-i, boitul tras ca prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Scântei galbene, Antologie, tabel cronologic, prefață, note și bibliografie de Adriana Mitescu, București, Editura Albatros, 1976. Eliade, Mircea, La țigănci și alte povestiri, București, Editura pentru Literatură, 1968. Eminescu, Mihai, Poezii, București, Editura Paralela 45, 2012. Gide, André, Jurnal. Pagini alese 1889-1951, prefață, traducere și note de Savin Bratu, București, Editura Univers, 1970. Gide André, Tezeu; Din file de toamnă, traducere și prefață de Irina Eliade, București, Editura Univers, 1971. Kafka, Franz, Metamorfoza și alte povestiri, traducere de Mihai Isbășescu, București
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
105 Ibidem, p. 76. 106 Giovanni Papini, apud Adrian Marino, op. cit., p. 79. 107 Mircea Eliade, Fragmentarium, Deva, Editura Destin, 1990, p. 26. 108 Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, Editura Minerva, 1971, p. 67. 109 André Gide, Jurnal. Pagini alese 1889-1951, prefață, traducere și note de Savin Bratu, București, Editura Univers, 1970, p. 32. 110 Mircea Eliade, ,,Oceanografie" în Drumul spre Centru, București, Editura Univers, 1991, p. 83. 111 Ibidem. 112 Ibid, op. cit. 113 Ibid, op. cit. 114 Ibidem. 115 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pentru ca ei să Înțeleagă conținutul cărții. Cum am putea să trezim și să dezvoltăm la copii bucuria de a citi ? Cum alegem o carte pentru copilul deficient de auz? Cărțile pe care le folosim cu copiii deficienți de auz trebuie alese cu grijă pentru ca acestea să-și atingă scopul. Este foarte important să corespundă vârstei copilului, nivelului de dezvoltare a limbajului, nivelului de Înțelegere și preocupărilor/ preferințelor copilului. Fără avea pretenția de a oferi o rețetă prezentăm câteva tipuri de cărți
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru construcții și foc, animale pentru vânat ș.a.), însă și dezavantaje, fiind nesigure, vulnerabile oricărui pericol. Cele mai puțin alese erau locurile montane și submontane, datorită terenului accidentat și acoperit în cea mai mare parte de păduri, fapt ce împiedica practicarea agriculturii, ocupația de bază a locuitorilor. Cartarea geografică a descoperirilor arheologice, din spațiul est-carpatic, susține această dispunere teritorială a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ca servitori în oraș sau ca ucenici pe lângă diverșii meșteșugari, creează posibilitatea rămânerii acolo după încheierea unei căsătorii. Micile dregătorii din administrația statului dau posibilitatea tinerilor bărbați să migreze prin țară, acolo unde îi poartă slujba, și să-și găsească aleasa departe de locul de baștină. De exemplu, Costandin Poienaru, mic boier de peste Olt, ajunge cu slujba la curtea boierului Dudescu în satul Dărmănești, județul Prahova, unde o cunoaște pe nepoata popii Cozma din sat cu care se căsătorește. Lo cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
apar și, printr-o singură trăsătură de condei, fiecare este readus la locul care i se potrivește. În toamna lui 1791, tânărul boier Răducan Topliceanu, îndrăgostit de fata lui Tudorache blănar de la Râmnicul Vâlcea, se hotărăște s-o răpească pe aleasa inimii lui. Deși se stabilesc împreună, deși fata rămâne însărcinată, noul cuplu nu se grăbește să legalizeze legătura prin punerea în practică a ceremoniei religioase și a nunții, cele două elemente necesare în asigurarea validității mariajului. Diferențele sociale în tre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Fotino acordă o oarecare libertate tinerilor în alegerea partenerilor. Astfel, o fată are dreptul să se opună părinților, atunci când bărbatul ales este „urâcios și defăimat“; în schimb un băiat poate să „reziste în față alegerii paterne în orice condiții, dacă aleasa nu-i este pe plac“. Propunerile sale rămân însă în stare de proiect, întrucât soborul ecleziastic continuă să țină cont de prevederile vechii pravile și, mai ales, de primatul autorității paterne în detrimentul voinței tinerilor. Cazurile prezentate mai sus au fost
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întreagă mistică preistorică regăsită cum se întîmplă adesea la Nietzsche într-unul dintre elanurile sale admirative pentru «știință»”. La carpatici, Miorița e născocitoarea. Păstorul „știe”, de asta o evocă și o ascultă în momente conjuncturale; dar este vorba de una aleasă din mulțime, pentru darul ei de vestitoare și de călăuză, „năzdrăvană” și cunoscătoare. Turma întreagă se comportă ca un factor benefic întru ambianță și atmosferă. Asemenea mulțimii unui sat, alaiul vine la semnele ciobanului, dobîndite prin meșteșug și inițiere, să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Daciei de către Traian. Desfășurarea epică a Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe aleasa inimii lui, satisfăcea nevoia de romanesc a unui public încă puțin evoluat, crescut în atmosfera poveștilor autohtone și a cărților populare. O anume fluiditate a versurilor, simplitatea limbii și accesibilitatea lecturii, apropierea de modelele folclorice au făcut ca această scriere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
s-ar fi terminat viza Juliei. În continuare, ar fi trebuit să vină în Republica Vandana de Nord Raul B., de fapt, Ludovic Spack ori, mai simplu, Boby, cum îi spuneau apropiații. (Așa se cade, viitorul ginere să-și ceară aleasa de la părinții ei.) Doar că la doar puține zile după logodna dintre cei doi tineri, între cele două republici surori a izbucnit ceea ce a fost numit "războiul cărbunelui". Așa că până și simplul fapt de a cere viză pentru a trece
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
care probabil i-a scăpat coordonatorului colecției, Georges Balandier, este revelată de textul următor: "[...] în afară de cîteva pasaje nefinisate (specificate în "Avertisment") și a căror eliminare este semnalată prin puncte de suspensie. Manuscrisul a fost reprodus integral, titlurile capitolelor sînt cele alese de autor, doar subtitlurile au fost adăugate de editori". Căutam eventuale texte inedite care să fi rămas în familie și, pornind de la această căutare, am descoperit că familia deținea încă ansamblul manuscriselor Memoriei colective, carnetele lui Maurice Halbwachs și o
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
deformează 69, e de ajuns să se plaseze în punctul de vedere al celorlalți ca să le rectifice. Din toate cele spuse pînă acum, reiese că memoria colectivă nu se confundă cu istoria, iar expresia "memorie istorică" nu este prea fericit aleasă, deoarece asociază doi termeni care se opun în mai multe privințe. Fără îndoială, istoria este o culegere de fapte care au ocupat cel mai important loc în memoria oamenilor. Dar, citite în cărți, predate și învățate la școală, evenimentele trecute
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
această privință, studiul nostru imaginează o apropiere a sferei conceptuale a sacrului de cea a celorlalte concepte amintite, pe care caută să le prezinte într-o formulă personală, cât mai obiectivă, asemenea unui promotor fundamental al creației artistice, acordând tematicii alese o nouă valență interpretativă. Structurată în trei capitole, dezvoltate pe subcapitole și finalizate prin concluzii, cartea de față urmărește să răspundă problemelor enunțate, explicitând prin fiecare parte componentă a sa, conceptele fundamentale ale tematicii dezbătute. Primul capitol, intitulat O posibilă
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]