720 matches
-
nu se surprind extremele, nu sunt cuprinse persoanele care nu au locuință sau nu locuiesc cu forme legale și, în ultimă instanță, nu au fost incluse pe listele de alegători, acestea din urmă fiind cadrul utilizat de noi pentru eșantionarea aleatoare multistadială). În cercetările INS, identificăm faptul că cvasitotalitatea gospodăriilor din mediul rural dețin locuința în proprietate (98%) (Condițiile de viață ale populației, 2005, INS). Totuși, materialele de construcție sunt de calitate scăzută pentru o bună parte din locuințe, având, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
care să cuprindă: numele organizației de cercetare care a realizat studiul; populația de referință (de exemplu, cine a fost intervievat); mărimea eșantionului realizat și teritoriul acoperit; perioada în care s-au realizat interviurile; metoda de eșantionare utilizată (în cazul eșantioanelor aleatoare, rata de succes obținută); metoda de culegere a informațiilor (interviu personal sau prin telefon, etc.); întrebările relevante. Pentru a evita o posibilă ambiguitate, trebuie precizat textul întrebării, cu excepția cazurilor în care este o întrebare standard deja familiară audienței sau se
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ofere câteva date generale despre schema de eșantionare folosită, atât timp cât aceasta poate avea implicații probabile asupra reprezentativității eșantionului. Informația care poate fi inclusă într-un raport publicat nu poate să ofere toate datele relevante pentru o evaluare. În cazul eșantionării aleatoare, obiectivul principal este de a identifica acele studii unde s-a obținut o „rată de succes” neobișnuit de scăzută, din diferite motive. Agenția de cercetare trebuie să fie pregătită să ofere mai multe detalii informative asupra calității eșantionului, fie prin
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
versuri în „Vlăstarul” (Buzău) în 1927, apoi a colaborat cu poezii și articole literare la „Litere” și sporadic la „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”. Versurile din primul volum, Lumini în interior (1934), par o consemnare aleatoare a propriei existențe sufletești, spirituale, expresia sui-generis, modernistă și nonconformistă, a unei atitudini contemplativ-filosofice. Experiențe intelectuale negative, revelații triste, imaginea lumii ca amestec întâmplător de elemente disparate, evoluând haotic, perceperea vieții ca efect al unor jocuri absurde și, peste toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
inclusiv când Învoiala părților este urmarea procedurii de mediere, procedura de urmat este următoarea : La cererea adresată judecătoriei competente, pentru consfințirea Înțelegerii materializată În Acordul de mediere, părțile anexează Acordul de mediere propriu-zis. Judecătoria Înregistrează cererea potrivit regulamentului, În ordine aleatoare și se repartizează de Îndată unui judecător, fără să se fixeze un termen de judecată. Judecătorul stabilește ziua când ambele părți vor fi chemate În fața sa, În Camera de Consiliu ; În prezența părților, judecătorul verifică forma și Îndeosebi fondul Înțelegerii
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
lanțurilor Markov cu timp continuu 4.2.1.1. Fiabilitatea elementului simplu Metoda lanțurilor Markov cu timp continuu are la bază repartiția exponențială a timpilor de bună funcționare și a timpilor de reparare. Astfel timpul de bună funcționare ca variabilă aleatoare. este caracterizat de densitatea de probabilitate. în care este intensitatea de defectare definită ca probabilitatea condiționată ca un element care a funcționat până în momentul t, să se defecteze în următorul interval de timp dt, raportată la acest interval de timp
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
probabilitate. în care este intensitatea de defectare definită ca probabilitatea condiționată ca un element care a funcționat până în momentul t, să se defecteze în următorul interval de timp dt, raportată la acest interval de timp. Timpul de reparare ca variabilă aleatoare. este caracterizat de densitatea de probabilitate în care este intensitatea de reparare definită ca probabilitatea condiționată ca un element care a fost defect până în momentul t, să fie reparat în următorul interval de timp dt, raportată la acest interval de
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
ce urmează acțiunea lui: subiectul efectuează bătaie pe placa cu senzor de contact plasată sub aparat ca în fig. 3. De la placă se transmite un semnal electric către calculatorul plasat în spațiul adiacent care, prin intermediul unui soft specializat determină aprinderea aleatoare a două becuri apropiate de pe cadru. Subiectul, aflându-se în faza de zbor, în momentul aprinderii becurilor, va trebui să acționeze asupra lor mișcându-și mâinile în aer, apăsând pe mingile corespondente și determinând stingerea becurilor respective fig. 4. Calculatorul
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
prin voința proprie forme inedite, dificil de interpretat. Prin ignorarea acestor fenomene, creatorii riscă să fie reduși la condiția de spectatori ai procesului de transformare a conceptelor de locuire urbană, spațiu public urban, societate și psihologie urbane. „Prin urmare incoerența - aleatorul, mai precis - este structura de bază a carierelor tuturor arhitecților. [...] Arhitectura este, prin definiție, o aventură haotică.― (Koolhaas 1996: 210) În continuare vom analiza dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de maximizare a preferințelor tuturor celor care sunt incluși în tranzacțiile pe piață. 5) Fluctuațiile în prețuri sunt mici, aleatoare și necorelate. 6) Există o lichiditate perfectă, astfel încât prețurile sunt bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există importante diferențe între piețele care includ puțini indivizi și alte piețe care cuprind milioane de participanți, astfel că modele simple
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
că fluctuează mai puțin decât valorile acțiunilor corespunzătoare. Teoria privind posibilitatea de combinare a variabilelor fluctuante în variabile care fluctuează mai puțin este dependentă critic de ipotezele de mai sus în special de cea privind faptul că fluctuațiile sunt mici, aleatoare și necorelate. Dar aceste ipoteze s-au dovedit false. 5) S-a argumentat că aceste instrumente inovative nu ar trebui să fie reglementate chiar atât de mult ca tranzacționarea acțiunilor, deoarece ele funcționează ca o asigurare pentru creșterea stabilității. Aceasta
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
către sistemul deschis care le conțin. 3) Fluxurile de bunuri și energie printr-un sistem deschis pot să-l conducă către autoorganizarea în stări metastabile. Aceste stări nu sunt de echilibru deoarece fluctuațiile în jurul lor nu sunt nici mici, nici aleatoare și nici necorelate. 4) Deci, în loc de a fi la echilibru, piețele pot fi înțelese ca sisteme critice autoorganizate. Aceasta este o construcție teoretică care poate fi aplicată cu succes la piețele reale. Ea conduce la concluzia că în starea staționară
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
scala. Aceasta implică o predicție asupra cantităților care vor fi distribuite în economie, ce include avuția, venitul, mărimea firmelor, populația, valoarea totală a banilor. Predicția este aceea că aceste cantități au distribuții de tip legi ale puterii și nu distribuții aleatoare normale. 5) În economia neoclasică cele mai multe concluzii sunt trase din studiul unor situații care implică doi participanți la piață și două bunuri (sau simplificări similare). Concluziile din modelarea acestor situații simplificate se aplică la piețe care au milioane de participanți
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
serie de mecanisme presupuse de oncogenitate directă a VHB sunt sus ținute de dovezi experimentale. Constatarea integrării ADN VHB în ADN-ul cro mozomial în HCC este în concordanță cu mutageneza inserată. Integrarea ADN-ului viral apare, totuși, la situri aleatoare (deși unii cromozomi sunt mai des afectați decât alții) fiind un mecanism important numeric pentru inițierea carcinogenezei. Inserarea ADN-ului viral în secvențele marginale ale genomului gazdei reprezintă rezultatul frecvent din HCC. Aceste modificări ar putea promova instabilitate genomică prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
genele supresoare tumorale și elementele de reglementare. 8.1.2.3.2. Carcinogeneza directă - VHB X, alte gene virale și gene ale gazdei ADN-ul VHB poate induce transformarea malignă și prin alt mecanism. Integrarea ADN-ului viral în situsuri aleatoare din ADN-ul hepatocitului gazdă este compatibil cu activarea transcrierii în trans. Genomul VHB conține doi transactivatori. Gena VHB X codifică o proteină de 17 kDa, care este un puternic transactivator al unei serii de promotori celulari, inclusiv a unora
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fixitatea ordinii naturale, inerția materiei supuse legilor naturii, substanțializarea, reificarea și izolarea obiectului, claritatea și distincția, reducția adevărului științific la adevărul matematic și logic) derivă din ideea excluderii sau respingerii din științificitate a tuturor ingredientelor complexității realului: subiectul, existența, dezordinea, aleatorul, calitățile, solidaritățile etc.840. Toate acestea sunt subîntinse de logica clasică de tip aristotelician, care legitimează și dă imaginea rațională a științei clasice. În felul acesta, conchide Morin, "toate principiile și constituienții științei clasice hrănesc și fortifică o viziune asupra
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
distincția între erori sistematice (sau distorsiuni) și erori întâmplătoare. Așa cum ușor se poate înțelege, primele provin din acțiunea constantă a unui factor, care produce o „deplasare” a valorilor înregistrate într-un sens sau altul; celelalte sunt rezultatul acțiunii unor factori aleatori, a căror intervenție nu se materializează într-o tendință de deplasare într-un anume sens a valorilor de la valoarea „adevărată”. O eroare implicată într-o singură înregistrare poate fi de un fel sau de celălalt, numai că natura erorilor se
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
toți acești itemi și, în fapt, lucrul nici nu este necesar, fiind suficient să selectăm un bun „eșantion” de întrebări. Spre deosebire însă de eșantionarea propriu-zisă, aici nu putem aplica formule matematice și nici nu putem opera cu o selecție aleatoare. Alegerea itemilor este o chestiune de cunoaștere și de experiență, dar și de artă și fler. Am menționat că este o evaluare subiectivă, fapt ce poate stârni unele nedumeriri.Însă aprecierea este corectă, de vreme ce se emite un fel de judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tensor recurent. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 65-70. 12. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XII (XVI), 3-4, 1966, 55-61. 14. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (ÎI). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XIII (XVII), 3-4, 1967, 91-98. 15. L’intégration d’une équation linéaire aux différences
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
forței Denumirea forței Tipul forței Tip variabilă Forță internă Forță externă Forță internă Forță internă A.......... B.......... C.......... D........... FC FA FA VP VD VI c) coerența dintre ipoteze. Din analiza tuturor categoriilor de forțe rezultă un număr de variabile aleatoare independente pentru care se fac ipoteze privind valorile lor, avându-se grijă la coerența dintre variabile, unele combinații fiind imposibile (se fac toate combinațiile coerente între valorile variabilelor aleatoare independente, combinații notate C1, C2, C3, ...). În alegerea ipotezelor se ține
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Din analiza tuturor categoriilor de forțe rezultă un număr de variabile aleatoare independente pentru care se fac ipoteze privind valorile lor, avându-se grijă la coerența dintre variabile, unele combinații fiind imposibile (se fac toate combinațiile coerente între valorile variabilelor aleatoare independente, combinații notate C1, C2, C3, ...). În alegerea ipotezelor se ține seama de12: * necesitatea de a limita incertitudinea; * regularitatea efectelor asupra structurilor; * convingerile managerilor; * comoditatea interpretărilor. Variantele posibile indică parametri din punctele de ruptură. Fiecare variantă C1, C2, C3... conduce
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
conform metodologiei, împreună cu riscurile ce pot apărea și măsurile de protecție a organizației în cazul apariției vreunui viitor dintre aceștia. Cele mai importante forțe ce intervin cu privire la domeniul securității informațiilor din organizație: * persoanele din interiorul sau exteriorul organizației forță variabilă aleatoare independentă, VI (A.); * tehnologia pentru securitatea informațiilor de care dispune organizația forță variabilă predefinită, VP (B.); * concurenții forță constantă în raport cu domeniul securității informațiilor, FC (C.); * resursele financiare ale organizației forță variabilă aleatoare independentă, VI (D.); * angajamentul top managementului organizației de
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
persoanele din interiorul sau exteriorul organizației forță variabilă aleatoare independentă, VI (A.); * tehnologia pentru securitatea informațiilor de care dispune organizația forță variabilă predefinită, VP (B.); * concurenții forță constantă în raport cu domeniul securității informațiilor, FC (C.); * resursele financiare ale organizației forță variabilă aleatoare independentă, VI (D.); * angajamentul top managementului organizației de a investi/aloca resurse pentru domeniul securității informațiilor forță variabilă aleatoare dependentă de resursele financiare ale firmei, VD (E.). Aceste forțe pricipale determinate la nivelul organizației au fost analizate conform metodologiei (vezi
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
organizația forță variabilă predefinită, VP (B.); * concurenții forță constantă în raport cu domeniul securității informațiilor, FC (C.); * resursele financiare ale organizației forță variabilă aleatoare independentă, VI (D.); * angajamentul top managementului organizației de a investi/aloca resurse pentru domeniul securității informațiilor forță variabilă aleatoare dependentă de resursele financiare ale firmei, VD (E.). Aceste forțe pricipale determinate la nivelul organizației au fost analizate conform metodologiei (vezi tabelul 6. 14). Tabelul 6.14. Analiza forțelor Categoria forței Denumirea forței Tipul forței Tip variabilă Forță internă/externă
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
întrebările din chestionare. Utilizînd ca variabile de comparație datele cuprinse în cataloage și foile matricole (categoriile socio-profesionale ale părinților, apartenența de sex și reușita școlară a tinerilor) nu am constatat erori sistematice (non-răspunsurile s-au distribuit destul de apropiat unei selecții aleatoare). Referitor la validitatea instrumentului de recoltare a informațiilor (conținînd și itemi preluați din cel aplicat în Elveția), în cadrul pre-anchetei am încercat să eliminăm ambiguitățile, am renunțat la acele întrebări care nu erau pliate pe modelul cultural al populației. Nu am
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]