875 matches
-
plimbîndu-se împreună pe un bulevard central al capitalei, întîlniseră alaiul mortuar cu sicriul unui muncitor mort într-un accident de mașină și se opriseră să privească... O singură babă se închina pe trotuar. Fanfara civilă executa un marș funebru pășind alene, cu șeful ei în frunte care sufla într-un clarinet ascuns într-o pungă de plastic, probabil instrumentistul să nu inhaleze praful... Plecaseră mai departe cu o dispoziție funebră care îl făcea pe anticar să filozofeze... Nu există lucruri - spunea
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
limba și-o flutură cu dragoste, își salută mama și bunica, iar dacă e din categoria vorbitoare, începe să-și povestească viața. Aici intră în scenă scriitorimea, care colectează cu nesaț vorbele mustoase, direct pe coala de hârtie, care plutește alene peste capetele semenilor. Colcăirea foșnitoare, oamenii adevărați și gesturile lor imperfecte - acestea sunt lucrurile căutate de ochiul avid al cititorului. Și de ce nu? în aglomerația și îmbrânceala continuă în care trăim, cine s-ar mai opri fără grijă în fața unei
Personajul meu sadic by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7545_a_8870]
-
mîrțoagelor arominde sau după presupusul de vînat al tămădăianului căruțaș,. Oamenii locului sînt ,vînători de dropii de baștină, cari neam de neamul lor au rătăcit prin Bărăgan, pitulați în căruțele lor acoperite cu covergi de rogojină și, mînînd în pas alene gloabele lor de călușei, au dat roată, ore, zile și luni întregi, împrejurul falnicilor dropioi - cărora ei le zic mitropoliți -, sau cînd aceștia, primăvara, se întețesc în lupte amoroase, sau cînd, toamna, ei duc turmele de pui să pască țarinile
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
Ușa s-a deschis brusc și mama, mătușa și unchiul au intrat peste ei. Mama lui a pălit, iar Shigekuni a simțit că-i stă inima-n loc. Fusako i-a privit drept în față, după care și-a ridicat alene capul. - Sunt atât de obosită! Și mă doare capul... - Doamne sfinte! Nu te pot lăsa așa. Să-ți dau ceva ca să-ți treacă? Nu degeaba făcea mama lui parte din Liga Femeilor Patriote, ca asistentă medicală voluntară. - Nu, mulțumesc. Nu
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
mulțumea cu subtilități pe la spatele rabinului, gesturi, mutre, mormăieli și alte zgomote de țărănoi, mai puțin delicate. - A fost o persoană reală Isus ăsta, dar n-a fost ca Dumnezeu și noi nu credem că-i Dumnezeu. Ozzie îi explica alene poziția rabinului Binder lui Itzie, care în după-amiaza anterioară absentase de la școala ebraică. - Catolicii, spuse Itzie săritor, cred în Isus Cristos, cred că el e Dumnezeu. Itzie Lieberman folosea „catolicii” în sensul larg al termenului, incluzîndu-i și pe protestanți. Ozzie
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
-și caută ascendenții pînă la un patriarh al Ierusalimului, Hrisant. Altfel originea lui e, într-adevăr, din societatea înaltă, tatăl său fiind prinț. Ca și al Mariei, iubita eroului. Alexe Comnen trăia mental, istovit, faptele legendare ale strămoșilor săi. Trăia alene și fără vlagă, în castelul pe care l-a moștenit și nu gîndea decît la ceea ce a fost odată și s-a dus definitiv. E adevărat, simțea că se plictisește. Dar asta nu-l îndemna la acțiune de orice fel
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
suită de fapturi umane sau animaliere: În visul tău nu ești stăpîn tu-cel-stiut-de-tine/ ci tu-acela-despre-care-nici-nu-stii./ În visul altora e și mai și...(...) În mintea mamei îmi tot fac bagaje./ În mintea lui iubita sînt peste mare/ cu fulgi în loc de șolzi/ alene fîlfîind în aer (un fel de înger?)" (Zi). Ni se pare a vedea în această metamorfoza o trăsătură generală a poeticii optzeciste și anume fugă de lirism, care purcede din fugă eului de sine. Așa cum am arătat și alteori, numeroși
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
startul spre ale lui. Au chemat medicul legist, care a venit însoțit de reporterii televiziunilor locale - toți foarte importanți și meseriași - au filmat, s-au făcut fotografii, inclusiv înspre fundul cadavrului unde cele două petice aplicate pe pantalonii rupți fluturau alene, dar cu o oarecare distincție, datorită curentului de aer din Galerie, iar la un moment dat, careva a zis: - Luați-l, să-l ducem la morgă până vor veni după el ai săi... Brusc și brutal apărură, însă, două probleme
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
Constantin Țoiu Paznicul călare pe bicicletă și cu o pâlnie de circ la gură trece pedalând alene și anunțând închiderea parcului. Soarele apune. Și fiindcă sanctuarele acestea ale verdeții, domeniul Reginei, trebuie să rămână pustii și curate, noaptea, departe de tot ceea ce instinctul sau întunericul ar putea trezi ori profana, oamenii le părăsesc treptat, după căderea serii
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7108_a_8433]
-
azi, sfârtecă secunde reci. Mânji de aer cu morți vii se amestecă în veci. Îngână secunde luna care nu-i de-aici, vai, nu! Arborii tresar în somn; fugi în visul lor și tu. Dormi. Adormi. Ascunde-te. Zaci încolăcit. Alene, aer negru, aer negru fulgeră din bolți viclene... Peisaj de august Ah, nouri negri pe cerul viclean. Aerul mușcă zăbala calului. Arborii-mi zdrelesc privirea, mâinile, coamele anului. Nori se-mbulzesc pe bolți însemnate. Ah, dimineață zdrențuind așteptări! Cerul se
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
grindă susurul ploilor arămii. cu acel amestec de vedenii și nepăsare. în acea toamnă în care parcă toate creșteu cu capul în jos. boala se ridica veselă în oase. amurgul tremura la întoarcerea în palmele de vîsc. ceața se lăsa alene pe limbă. realității îi puneam coarne cu fiecare gest. între noi amănuntele creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă la primul păcat. pagină cu pagină, murmurul greu, șoaptele sepulcrale, ploile
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
frunzele dar atît de puține furtuni sub pielea lui ascultătoare cum un abecedar care ne-nvață tot ce e de învățat sub privirea lui fragilă cum un canar care cîntă tot ce e de cîntat și-n amurg se răstoarnă alene cum o clepsidră. Semn de carte Pe cadranul cerului de mai o vrabie cum un arătător. Lac Deasupra transparenței informe zimții de lebădă. Odată Odată o piatră a-nghițit un munte întreg un punct tipografic s-a ambiționat și-a crezut
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14973_a_16298]
-
la vară, era binevenit oricând. Sigur. Mai așteptară câteva ore, apoi reușiră să camufleze invaliditatea pasagerei și să o urce în avion fără însoțitor medical. Matei așteptă până văzu avionul pierzându-se îndărătul norilor. Ultima clipă. Doamne-ajută, murmură. Apoi porni alene spre casă. Se lumina de ziuă.
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
Instantaneu Sub vîntul greu se-ating oarecum incestuos răscoaptele fructe și zări flexibile ce ele însele se-ndoaie cum crengi. Filatelist Pui ochelari clasorului să te măsoare el pe tine îl lași să se deschidă unde vrea să te răsfoiască alene trîmbițele multicolorelor timbre sună asurzitor. Adevărul și groapa Adevărul ce se-nveșmîntă în pene în aripi o cloșcă ce intră se zbate fericită în groapa prăfoasă n-o lasă să zboare. Construcția Azi nimeni nu mai lucrează la casă (ea se
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
galbene ca păpădiile de la noi? Poate că sunt mai galbene, iar inflorescențele lor, mai mari, ca de crizanteme. Culcat pe spate, în iarbă, lângă somnul pe burtă, cu botul pe labe, al prietenului meu de pripas, ascult cum trece încet, alene și străveziu, prin văzduhul înalt, șarpele uriaș al liniștei. Dar vraja nu ține decât câteva minute. }ignalul brusc și strident al unei locomotive îl înjunghie cu violență și îl sfâșie, iar zgomotul sacadat, de fierării frânte și-apoi lovite cu
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
Emil Brumaru Cînd strig furnica dînsa vine grabnic. Melcul de-l chem, alene se pripește. Zefirul e năpraznicul harapnic Ce păpădiile pe cîmp le biciuiește. Și-n fiece pahar se plimb-un pește De aur și cu voaluri, ca-n calește. Bea-l seara, fie-ți soporific darnic Și vei visa cum lacul
Sonet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11720_a_13045]
-
contempli și tu, ca toți membrii Lînei de Aur. ALCOOLINAIRE O damă,-n '909 (cît de albaștri-i pot fi ochii!) în otomana unei rochii mov-purpurii, cu fir și două plătci îmbinîndu-se pe umeri precum tunicile elene; o damă unduind alene ca lebăda, - pe cînd tu numeri minutele pîn-o să sune de miezul nopții și-al speranței; și e ca tricolorul Franței obrazul damei importune, căci de-o așa splendoare,-ncît ți-e teamă să începi o nouă idilă,-n '909
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
cu ceva verde se prelinge peste pantofi pierzîndu-se odată cu amurgul în peisajul noptatic, cînd chipurile trase pe sfori sînt coborîte iarăși și iarăși pe scripeți înghesuite în vitrine sau pe galantar în magazinul aflat la parter. ...Buzele dorm, pleoapele clipesc alene, capetele mișcă ușor din urechi încercînd să asculte muzica sferelor, după care se pleoștesc scurgîndu-se încet de pe umeri pe dușumea și apoi, pe sub ușă, pe trotuarul luminat de pași umezi...
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
dor de clipele când îmi ieșeai în cale Pe la poienile din vale. Mi-e dor ca să te văd venind din depărtări Și să mai simt mireasma proaspătă de flori. Mi-e dor de nopțile cu lună plină, Când ne plimbam alene prin grădină. Mi-e dor ca să privesc în depărtare Și să te văd cum îmi apari în zare. Mi-e dor și tot spre tine eu m-aș duce, Ca el să nu mă mai apuce.
Mi-e dor by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83189_a_84514]
-
în tăcere, Sleiți de vlagă și putere. În sat s-aude clopotul cum bate Și mă trezește din singurătate Eu trist privesc copacii cei bătrâni Sădiți pe vremuri de străbuni. Doar colo liniștit în vale S-aude susur de izvoare. Alene eu pășesc în nopțile de vară, Scăpat de arșița caniculară.
Sear? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83203_a_84528]
-
de orz vântul cântec de flaut - șerpii unduiesc Când în sus când jos - furnica rostogolind un bob auriu Copil în iarbă - tot univesul este o buburuz Sub raza lunii doar buha pe ram - foșnește iarba-n grădină Număr stelele - urcă alene dealul alt car tras de boi Cosași în noapte se-nalță-n iarba foșnind - rugă sub stele Concurs estival - peste raza de lună sar greierii-n iarbă Cântec nesfârșit - brăzdând din zori tot cerul rândunelele Maci, salvii și grâu - curcubeul
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
pe mușchiul moale și adormi. Cred că e timpul să adormi și tu și vom continua povestea altădată... - Știi tu oare copilaș Cine închide-ochi drăgălași? De sub pleoapele închise Aduce un somn cu vise. E Moș Ene pe la gene... Care vine alene, alene Abia suflă pe la gene. Alte întâmplări cu piticul singuratic Draga mea, Povestea Piticului Singuratic, zis și Pălăriosul, s-a încheiat când Moș Ene a venit pe la genele piticului, dar și pe la genele tale, dragă Ingrid. Astăzi voi continua
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
mușchiul moale și adormi. Cred că e timpul să adormi și tu și vom continua povestea altădată... - Știi tu oare copilaș Cine închide-ochi drăgălași? De sub pleoapele închise Aduce un somn cu vise. E Moș Ene pe la gene... Care vine alene, alene Abia suflă pe la gene. Alte întâmplări cu piticul singuratic Draga mea, Povestea Piticului Singuratic, zis și Pălăriosul, s-a încheiat când Moș Ene a venit pe la genele piticului, dar și pe la genele tale, dragă Ingrid. Astăzi voi continua să
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
o fac eu în locul lui. Ei, aflați voi că după multă târguială și gâlceavă am reușit să ne hotărâm... După cele câteva cuvinte, Pâcu s-a oprit din vorbire. A privit în jur și, pentru a se reculege, a pus alene mâna pe țoiul cu rachiu și a gustat din el cu religiozitate. Moș Dumitru, pricepând jocul lui Pâcu, a început să vorbească din nou. Cum bine ați auzit, am avut multă gâlceavă cu Pâcu - doar îl știți...Până la urmă, însă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Uite aista-i rachiul din care bea Vasile când se întoarce de la drum. A turnat într-un pahar și i l-a întins. Bea, Ioane, ca să te mai dezmorțești oleacă. Cotman a luat paharul și l-a dus la gură alene. Nu avea chef să bea, dar gândea că așa o va scoate pe Dochița din starea în care se afla. Mare lucru nu a făcut cu asta. În schimb, el a avut timp să-și rânduiască gândurile... În cele din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]