2,739 matches
-
în viața plantelor Plantele au un conținut mare de apă, variabil însă cu specia de plantă, cu vârsta, cu organul sau chiar cu țesutul. Ioni de Na+ si Cl- hidratati 49 Specia Conținutul în apă Organul plantei Conținutul în apă alge 94 98% fructe suculente 85-95% castravete 95% frunze 80-90% pepene verde 95% rădăcini, tuberculi 80-85% cactuși, aloe 80-94% semințe uscate 7 14% salată 93% tomate 90% varză 90% morcovi 89% cartofi 77-82% Conținutul în apă al plantelor variază în timp
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
regnului animal; eliberează oxigenul molecular; se estimează că 70% din oxigenul actual al Pământului este produs prin fotosinteză; reglează conținutul de CO2 din atmosferă. Nu numai plantele superioare sunt fotosintetizante. Mai mult de jumătate din întreaga fotosinteză este realizată de către algele marine. Plantele verzi acvatice realizează un contact permanent cu apa din care își extrag cu ușurință sărurile necesare. Pentru plantele terestre însă, aprovizionarea cu apă decide randamentul fotosintezei. Prin structura și funcționarea sa, planta reprezintă un aparat simplu și activ
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
uriaș rezervor de hrană pentru omenire. În afara speciilor animale - pești, moluște, crustacee, etc. - foarte impor tante sunt vegetalele acvatice, care, ca și cele terestre, reprezintă veriga principală între mediul anorganic și cel organic (vezi Fotosinteza). Ne referim în special la algele marine, hrană pentru multe specii acvatice, dar a 54 căror valorificare prin culturi selecționate constituie o sursă de hrană și pentru oameni, bogată în proteine ușor asimilabile, exploatată puțin deocamdată, mai ales în țările Orientului Îndepărtat. Apa este o sursă
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
studierea efectelor nocive ale radioactivității au apărut în urma bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Intrarea în circuit a unui element radioactiv produce o contaminare pe arie largă și de lungă durată. Spre exemplu, un element radioactiv este preluat de o algă; aceasta ajunge în corpul 63 unei moluște, apoi în corpul unui pește care este consumat de un om. Desigur, în fiecare etapă, o parte din acest element s-a fixat, iar alta s-a transmis. Poluarea termică afectează un procent
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
provenit din depunerile atmosferice. · Speciile de plante și animale acumulează cu intensități variabile unele metale. Midiile, de exemplu acumulează plumbul și de aceea ele servesc drept indicator pentru aprecierea concentrației de plumb în apă. Tonul acumulează Hg, ca și unele alge, în ale căror țesuturi concentrația o poate depăși de 100 de ori pe cea din apă; unii pești pot concentra în corpul lor de 2.500.000 ori mai mult fosfor, aflat sub formă de săruri în apa de mare
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
prin spălarea terenurilor tratate de către apa de ploaie; - prin pulverizare aeriană pe suprafețe mari; Poluarea cu pesticide și insecticide este răpunzătoare de dispariția unor specii nevertebrate, dar și de contaminarea unui întreg lanț trofic. Concentrația de pesticide în mg / kg alge 0.02 - 0.032 pești fitofagi 0.001 - 0.19 pești răpitori 0.5 - 2.58 · Cele mai cunoscute insecticide sunt: D.D.T., metoxiclor, gamexan, paration, fosfină. Dintre fungicide amintim: formol, tiuram, clorfenol, compuși organometalici. Erbicidele cele mai folosite sunt: simazina
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
paration, fosfină. Dintre fungicide amintim: formol, tiuram, clorfenol, compuși organometalici. Erbicidele cele mai folosite sunt: simazina, cloratul de sodiu, boraxul. · Determinări experimentale au indicat creșterea concentrației D.D.T.-ului, de exemplu, în raport cu apa mării de 4.300 - 37.000 ori în alge, de 8.800 ori în moluște, de 1.200 ori unele crustacee. Detergenții sunt compuși cu molecule mari care au proprietatea de a micșora tensiunea superficială a apei (sunt agenți spumanți și emulsionanți). Se folosesc în gospodărie, în industria preparativă
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
găsesc urme ale zăcămintelor miniere exploatate în acea Platforma petrolieră Alpha Piper, după explozia din 1988 (vezi lectura document de la sfârșitul capitolului) 67 zonă încă din antichitate. Apa conține cantități însemnate de H2SO4, dar este populată cu diferite specii de alge și bacterii consumatoare de sulf foarte bine adaptate mediului. Influența ploilor acide asupra dezvoltării plantelor Documentare În mod normal, ploaia într-o zonă nepoluată are pH=5,6-6. Această valoare poată să scadă din cauze naturale (emanații vulcanice) sau a
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Fenomenul apare ca o consecință a poluării cu substanțe organice provenite din apele menajere și din reziduurile agricole, precum și din deșeurile industriale bogate în detergenți și azotați. Ca urmare are loc o dezvoltare excesivă a vegetației acvatice, în special a algelor, care consumă oxigenul din apă. De aceea degradarea are loc într-un ritm mai accelerat. Când mor, algele cad la fundul apei („stratificarea apei”) și se descompun, producând hidrogen sulfurat. Acest fenomen, asociat privării de oxigen, duce la asfixierea faunei
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
precum și din deșeurile industriale bogate în detergenți și azotați. Ca urmare are loc o dezvoltare excesivă a vegetației acvatice, în special a algelor, care consumă oxigenul din apă. De aceea degradarea are loc într-un ritm mai accelerat. Când mor, algele cad la fundul apei („stratificarea apei”) și se descompun, producând hidrogen sulfurat. Acest fenomen, asociat privării de oxigen, duce la asfixierea faunei și deci la alterarea gravă a întregului mediu acvatic. Acest fenomen a fost menționat de Pliniu cel Bătrân
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
unei pânze freatice care alimentează fântânile unui sat de câmpie? 19) Presupunând că apele unui râu ar fi contaminate accidental cu o substanță radioactivă, anticipează consecințele. Alege răspunsul corect! 20) Prin „mareea neagră” se înțelege: a) zonă întinsă acoperită de alge brune; b) pată uriașă de petrol; c) val uriaș de culoare neagră. 21) Apa dură se caracterizează prin: a) prezența unei cantități mărite de Ca(HCO3)2; b) prezența NaCl; c) prezența Na2CO3. 22) Pesticidele sunt substanțe foarte nocive pentru că
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
1955; Fecior de suflet, București, 1956; Unul de la „Neptun”, București, 1956; Drumul spre cer, București, 1957; Veneam din întuneric, București, 1962; O întâmplare în munți, București, 1963; Era ceață pe Tisa, București, 1965; Pământul era viu, I-II, București, 1966; Alge, București, 1967; Sfârșitul singurătății, București, 1967; Iubire, București, 1968; Manechine, București, 1970; Cvartetul alb, București, 1973; Timpul rămâne tânăr, București, 1973; Echinox, București, 1977; Mai erau câteva ceasuri, București, 1983. Traduceri: I.V. Karnauhova, Cartea prieteniei, București, 1952 (în colaborare cu
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
ne-a mărit salariul ani la rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se agravează dacă percepem o gravă inechitate, mai ales în comparație cu alții similari cărora li s-a mărit salariul sau li s-au îmbunătățit locurile de muncă (Greenberg și Alge, 1997). 2) În general însă, afectul negativ este aproape instantaneu asociat cu percepții, atitudini, sentimente învățate despre agresivitate și cu gânduri prezente privind situația. De aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
presentation of the self in everyday life, Garden City, New York. Gouldner, A. (1960), „The norm of reciprocity”, American Sociological Review, 25. Greenberg, J. (1988), „Equity and work-place status: A field experiment”, Journal of Personality and Social Psychology, 67. Greenberg, J.; Alge, B.J. (1997), „Aggressive reactions to workplace injustice”, în R.W. Griffin, A. O’Leary-Kelly și J. Collins (eds.), Disfunctional behavior in organizations, vol. 1: Violent behaviors in organizations, JAI Press, Greenwich. Greenberg, J.; Pyszczynski, T.; Solomon, S.; Pinel, E.; Simon
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
23.VII.1913, București - 9.II.1994, Paris), poet, prozator și eseist. Este fiul lui Berl Locker, croitor. După absolvirea Liceului „Matei Basarab” din București, se pare că s-a înscris la Institutul Politehnic. Debutează la șaptesprezece ani în revista „Alge” (1930), al cărei colaborator este alături de Aurel Baranga (director), Jules Perahim, Sesto Pals ș.a. Scrie în continuare la „unu”, „Muci” (număr unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
s-a înscris la Institutul Politehnic. Debutează la șaptesprezece ani în revista „Alge” (1930), al cărei colaborator este alături de Aurel Baranga (director), Jules Perahim, Sesto Pals ș.a. Scrie în continuare la „unu”, „Muci” (număr unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L.
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Sesto Pals ș.a. Scrie în continuare la „unu”, „Muci” (număr unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L. se alătură lui Geo Bogza, editorul unicului număr al revistei „Viața imediată”. Aici ei semnează manifestul Poezia pe care vrem s-o facem, text
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L. se alătură lui Geo Bogza, editorul unicului număr al revistei „Viața imediată”. Aici ei semnează manifestul Poezia pe care vrem s-o facem, text ce reprezintă un moment important în migrarea avangardei românești spre
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
moderne. Tânărul L. își bazează discursul poetic pe deconstrucția sintaxei, pe reînnoirea limbajului poetic și pe imagine, considerată loc de întâlnire a realităților celor mai îndepărtate. Un text reprezentativ din această perioadă este poemul Femeia Domenica d’Aguistti, publicat în „Alge”. Violența percepției amintește de Jurnal de sex al lui Geo Bogza: „Femeile cu părul pe piept, / femeile au pumnii închiși în mâini, / femeile au dinți în gură, / femeile au dinți în unghii, / femeile care fug după mine au toți / ogarii
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
emoțiile puternice ce se reclamă de la o nouă sensibilitate. Dar Femeia Domenica d’Aguistti este, de asemenea, în accepția mediilor avangardiste, o sfidare de ordin social: femeia cu acest nume era o prostituată faimoasă în epocă, frecventată de tinerii de la „Alge” (informație furnizată de Jules Perahim). A-i consacra un poem era un gest de îndrăzneală poetică, dar și un act de nonconformism social. În alt text, publicat în 1933, ofensiva contestatară are drept obiectiv literatura instituționalizată, cu tentațiile ei ierarhizante
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Gherasim Luca, F, 1994, 3; Valeriu Stancu, Ce-ai fi zis de asta, Gherasime?, CRC, 1994, 15, 16; Petre Răileanu, „La Dialectique démoniaque”. Le Parcours roumain de Gherasim Luca, „Mélusine” (Paris), 1995, 14-15; Marina Vanci-Perahim, Gherasim Luca en Roumanie: d’„Alge” à „Amphitritte”, „Supérieur Inconnu”, 1996, 5; Pericle Martinescu, O vizită (ratată) la Malraux, RL, 1996, 41; Dicț. scriit. rom., II, 776-777; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 148-157, 195-197; Ion
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
prefața căreia Al. A. Philippide laudă „calitățile de trăinicie și de sinceritate în conținut și de stăpânire a formei” ale lui S., aduc versurilor un spor de memorabilitate. Dar originalitatea întârzie să apară: „Sub talpa mea nisipul se-ndestula cu alge;/ mi se trezise-auzul de-un vast și amplu cânt,/ ce-neacă veșnic spațiul ori leagănă catarge/ pe limpezimi imense, cu soarele răsfrânt” (Dezmărginire); „Cu visul meu, pe trepte de onix,/ cobor acum la albie de Stix./ Oglinzile lui Charon, plutitoare
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
școala primară și primele trei clase ale ciclului secundar, pe care îl va continua la București, la Liceul „Matei Basarab”, absolvit în 1932. Încă elev, participă, împreună cu Gherasim Luca, Aurel Baranga și (mai târziu) Paul Păun, la apariția revistelor avangardiste „Alge” (în două serii: 1930 și 1933), în care mai iscălește D. Amprent, sau „Muci” (număr unic, 1932). Un text i-a mai fost găzduit în „unu”. La sesizarea făcută Procuraturii de N. Iorga, căruia, în chip provocator, i se trimisese
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
Acestora li se adaugă, după 1989, prezența în reviste din țară, precum „Adevărul literar și artistic” și „Apostrof”. În 1998 publică volumul Omul ciudat, cuprinzând poeme scrise între 1963 și 1990, a doua ediție, amplificată cu alte texte din epoca „Algelor” și cu câteva grafopoeme, fiind tipărită postum, în 2003. În manuscris au rămas ciclurile Întuneric și lumină și Poeme. Textele publicate de S.P. în anii 1931-1933 se circumscriu suprarealismului prin ocolirea obstinată a poeticului canonic, prin voința de a șoca
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
sa: tăcere” (Art poétique). Prin intensitatea trăirilor lirice S.P. se înrudește cu Emil Botta, autorul Întunecatului April, de care îl apropie și capacitatea de a-și întrupa anxietățile și de a le pune în scenă. Păstrând din faza inițială, de la „Alge”, câteva elemente suprarealiste, poetul se întoarce adeseori la versul clasic, valorificându-i muzicalitatea, ca în Chemarea: „Mă miră, mă miră/ O carte, o liră/ Un vis, un catarg/ Cum stau și respiră/ Cu malul conspiră/ Să fugă în larg”. SCRIERI
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]