1,592 matches
-
așadar doza homeopatică, dar nu interzice alte formule: numai să nu fie știrbite libertatea, autonomia, independența, ataraxia. Plăcerile mesei sau ale patului, estetice sau altele, cu condiția să nu fie necesare, pot fi satisfăcute în voie dacă nu provoacă vreo alienare ori vreo bulversare a sufletului și a trupului. Epicurismul hedonist roman nu contrazice versiunea ascetică greacă. Philodem și ai săi nu acționează ca niște trădători, ca niște infideli față de învățăturile lui Epicur: ei le interpretează, le citesc, nu deformează gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
veritabilă rezidă în această lecție simplă: un trup care nu suferă, un suflet care cunoaște starea plăcută a lipsei de teamă. Nimic altceva. Plăcerile de a bea și a mânca pentru a suprima lipsa - foamea și setea -, fără a genera alienări - bucătăria de lux și vinurile fine -, dar și fără a te limita la pâinea și apa epicurienilor ortodocși; plăcerile conversației fără un plan anume, purtată în mijlocul naturii, între prieteni... Hedonismul tragic al lui Lucrețiu se sprijină pe această simplitate virtuoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
spirit? O plăcere nu este nici bună, nici rea în sine, ci numai relativ la o finalitate: edificarea autonomiei individuale și producerea ataraxiei. Dacă satisfacerea unei dorințe, oricare ar fi ea - naturală sau nu, necesară sau nu -, nu duce la o alienare, atunci ea este legitimă. Este cazul sexualității, pe care Lucrețiu n-o condamnă în sine, ci numai dacă impietează asupra seninătății înțeleptului. Pindar avea dreptate când ne îndemna să devenim ceeea ce suntem. În fața unei fiziologii, a unui cosmos, a
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
îi acordăm, prin urmare, în cele ce urmează, atenția cuvenită. În pragul celui de al Doilea Război Mondial și al prăbușirii imperiului habsburgic, Viena și adunarea sa parlamentară îi atrage, evident, lui Hitler, atenția, pe fondul suferinței personale cauzate de "alienarea determinata de sărăcie și confuzie, (în timp ce - adăugirea mea) tânjea după un centru integrator"389. Viena, "orașul sărăciei, al prostituției, imoralității, coalițiilor, al jumătăților de măsură, incestului, democrației (i. e., legea majorității ce conduce la "absența responsabilității personale"), al morții, internaționalismului, seducției
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cazuri limită și că izolarea de ceilalți este imposibilă, convinși că vor fi etichetați tot restul existenței, cu sentimentul că vor fi depășiți de viață în ciuda eforturilor pe care le vor face, personalitatea lor alunecă treptat-treptat spre un proces de alienare. Frustrați de nenumărate lipsuri, neputînd să-și descarce, sistematic și firesc, emoțiile și afectivitatea, în structura psihică a deținuților se produce o autointoxicație, exteriorizată prin resentimente: ură, invidie, dorință de răzbunare. Avînd un perimetru de mișcare foarte redus în mediu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
socială. Eroul este "agent al socializării sufletelor", după formula lui Maurice Barrès, sau "agent al schimbării și garant al stabilității statut paradoxal de care se leagă însăși condiția sa tragică", după Thomas Carlyle 116. Condiția sa este tragică din pricina însingurării, alienării. Unii dintre ei se sinucid. Din acest punct de vedere, mai toți sinucigașii din penitenciar transmit prin gestul lor un mesaj disperat despre neputința suportării unui regim alienant. Eroii nu sînt recunoscuți de autorități, iar cînd acest lucru este inevitabil
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Univers, București, 1999, p. 104. 9 Termenul este introdus în circulație de Karl Marx în Capitalul, desemnînd "fetișismul obiectelor de consum". El a fost frecvent utilizat de alți marxiști, precum Georg Lukács și Lucien Goldmann, fiind similar cu cel de alienare, derivîndu-i-se ulterior semnificațiile către anomie și nevroză. Termenul de reificare a fost demarxizat în ultimele două decenii de unii sociologi durkheimiști, în special de Alfred Schutz, care l-a propus pentru a înțelege mai bine prima regulă enunțată de Émile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Reflex al unei atitudini refractare, iconoclaste față de tradiția prozei anterioare, schițele gravitează în jurul acelorași date esențiale: adolescența (ca vârstă între inconștiență și naivitate) și bătrânețea (senilitate și decrepitudine), neputința comunicării între generații (Plecările absurde), toate constituind laitmotive ale aceleiași teme - alienarea individului printre semenii săi. Tendința de a surprinde inefabilul unei stări sufletești este prezentă și în culegerea Insul (Texte, semne, apocrife) (1968), din care, în afară de piesa eponimă, nimic nu este diferit ca modalitate narativă de schițele din Iarna când e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
ceea ce ai fost e atât de rigid, încât nu te lasă să devii, să renaști, să te schimbi. Chiar și tânărul care abia se formează în noua societate neașezată, fremătândă, dă în calea lui peste formațiuni granitice de corupție, minciună, alienare. Vremurile de cotitură scot dintr-un loc ce are el mai aluvionar, mai mâlos. Dan Lungu reușește să filtreze energia locului prin limbaj, încât ajunge la cititor doar nivelul spumos, întremător. Limbajul are această funcție cathartică de a filtra noxele
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este una și indivizibilă, În stare de normalitate psihică. Nu trebuie să considerăm faptul că actul de autoreflectare mă desprinde, separându-mă de mine Însumi. Departe de a fi așa ceva, actul de autoreflectare este o eliberare interioară și nu o alienare a Eului În raport cu persoana pe care o reprezintă. Această eliberare interioară este, În fond, o separare metodică, temporară, a Eului de persoana sa, resimțită strict În cadrul actului de autoreflectare, În câmpul conștiinței mele. Ea este posibilă numai atunci când Eul are
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
beneficiu psihologic. O analiză mai profundă a activităților și comportamentelor pe care le declanșează structurile informale (absenteismul, fluctuația, agresiunea orientată spre cei considerați a fi cauza frustrărilor și eșecurilor, solicitarea unor compensații crescânde pentru gradul de insatisfacție, efort, tensiuni, pentru alienare etc.) arată însă că unele dintre acestea sunt neproductive atât la nivelul eșaloanelor inferioare, cât și la nivelul celor superioare, în timp ce altele sunt pur și simplu orientate direct împotriva realizării obiectivelor organizației. De exemplu, comportamente cum ar fi apatia, indiferența
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modificarea personalității oamenilor diferențiindu-le, pe de o parte, de relațiile curente generate de nevoile resimțite de oameni (de intercunoaștere, intercomunicare și interapreciere afectiv-simpatetică) și, pe de altă parte, de relațiile mutuale bazate pe modificarea personalității umane (acomodarea, asimilarea, stratificarea, alienarea). Cooperarea a fost definită ca relația ce presupune coordonarea eforturilor îndreptată spre atingerea unui scop comun care nu poate fi atins pe calea eforturilor individuale. Competiția reprezintă rivalitatea mutuală sau o „luptă” între două sau mai multe persoane pentru atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos); psihoorganizaționale (absenteism, scăderea productivității, alienarea la relațiile cu ceilalți membri ai organizației, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii și loialității în/față de organizație). În legătură cu aceste efecte trebuie făcute câteva precizări: ele sunt cel mai frecvent asociate cu stresul, ceea ce nu înseamnă că stresul le
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intruzivă; tulburări comportamentale: anorexie, bulimie, alcoolism, toxicomanie (mai frecvent cu medicamente), auto-/heteroagresivitate; pierderea motivației pentru activitate (în speță cea profesională); scăderea satisfacției, performanțelor, randamentului; pensionare medicală prematură; alterarea capacității de adaptare, a echilibrului socioemoțional, a stimei de sine, dezinserție, alienare socioprofesională. Se constată că efectele sunt puternic distructive, afectarea acestui plan fiind suficientă pentru o invalidare socioprofesională a individului, dar efectele nu se opresc aici. La nivelul grupului de muncă și cel organizațional, mobbing-ul se traduce prin efecte ca: degradarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Izolarea socială CADRUL DE MUNCĂ Orientarea profesională Susținerea/Cererile din afara serviciului PERSOANA Dubii legate de competență Probleme cu clienții Interferenta birocratica Lipsa stimulării și împlinirii Lipsa colegialității SURSE DE STRES Scopuri profesionale Responsabilitate personală față de rezultate Idealism/Realism Detașare emoțională Alienare față de muncă Interes pentru sine SCHIMBĂRI DE ATITUDINE Figura 17.4 - Modelul Procesului de Epuizare al lui Cherniss Contacte interpersonale generatoare de stress (clienți, colegi, șefi) Epuizarea emoțională Stresul legat de rol Depersonalizarea Autorealizare scăzută Fig. 17.5 − Modelul Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate exprimată printr o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Se mai poate defini prin termeni ca: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie,alienare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală etc. Deficiența mintală se clasifică în: a) Deficiența mintală profundă sau gravă IQ = 0-20; b) Deficiența mintală severă sau mijlocie IQ = 20-35-40; c) Deficiența mintală moderată IQ = 35-40 50/55
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
despre oameni suciți, adică despre unii care, fie că e vorba de copii sau de țărani, se descoperă pe ei înșiși și își regăsesc inocența prin felul năstrușnic de a vorbi și de a exista. Ei exprimă euforia desprinderii din alienare, traversând totodată, îndeosebi copiii, momente de nedefinită tristețe. Nu fără legătură cu literatura absurdului, prozatorul obține efecte din îngemănarea insolitului cu banalitatea. De pe acum se manifestă refuzul unui realism plat în declinarea de către narator a competenței auctoriale, în renunțarea la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
localizau cauzele comportamentului deviant la nivel de individ, paradigma funcționalistă (Parsons, T., 1951, Merton, R.) a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele devianței la nivelul structurilor sociale deficitare. În viziunea lui Parsons, devianța este o stare de alienare, o ieșire din standardele sociale pe care societatea are capacitatea de a o înlătura prin intermediul mijloacelor de control social de care dispune. În viziunea sa, numai boala este acceptată ca devianță legitimă, întrucât individul este scutit de rolurile și responsabilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sau presiunilor situațiilor imediate cu ajutorul drogului. În plus, este probabil ca individul să nu aibă scopuri personale sau ca acestea să fie puțin importante, dificile, costisitoare sau greu realizabile. Aceasta situație îl poate conduce, pe individ, la o stare de alienare și depresie ce pare a putea fi depășită prin consumul de droguri. Studiile lui Labouvie au adus în atenție faptul că factorul timp generează o scădere naturală a numărului de consumatori și a consumului, asociată cu o creștere a numărului
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se datorează în primul rând normelor, stilurilor lor de viață. Aceste elemente culturale sunt determinate de lipsa oportunităților de participare și integrare în cadrul societății largi, care izolează societatea săracă între frontierele ghetto-urilor. Aici stilurile de viață sunt bazate pe frustrare, alienare, dependență, complexe de inferioritate. Astfel, sărăcia devine un mod de viață ce creează un cerc vicios din care nu se poate ieși. Din cauza sărăciei copiii nu urmează formele de învățământ ce le-ar oferi o carieră și venituri rezonabile și
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
despre viață (Jessor și colab., 1995) Predispoziții ereditare (Spooner, Hall, și Lynskey, 2001 ) Așteptări scăzute privind reușita în viață (Jessor și colab, 1995) Modelul antisocial oferit de grupul de prieteni (NIDA 1997, Lane și colab., 2001) Personalitatea, lipsa reperelor sociale, alienare, revoltă (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Factori psihologici-căutarea de senzații, curiozitatea, lipsa controlului impulsivității (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Marsh, 1996) Lipsa asistării sociale (Jessor, 1991) Slabe strategii de adaptare (Spooner, Hall și Lynskey, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Auni). Filosofia iluministă a rupt atît cu tradiția platoniciană, cît și cu cea aristotelică, pentru care virtuțile erau tocmai acele calități ce per-miteau omului redobîndirea Cerului, a altitudinii spirituale la care a fost creat. De aici pro-vine întreaga criză, întreaga alienare a epocii moderne. Legile morale sunt legi divine, țin de acel telos exterior și trebuie integrate humusului social. Din punct de vedere economic, valori sacralizate de școala liberală și astăzi, precum individualismul, piața, concurența, libera inițiativă și altele au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
personale au fost repede înlăturate sau transformate. Spre exemplu, Iulia se simțea foarte bine când lua masa într-un anumit restaurant cu prietenul ei, dar acum localul respectiv îi stârnește amintiri neplăcute. Multe secte cultivă cu grijă aceste sentimente de alienare, singurătate și dezorientare prin întreruperea frecventă a somnului, schimbarea permanentă a orelor de luare a mesei și interzicerea potențialilor convertiți să păstreze contactul cu vechile cunoștințe. Acești pași exagerează în mod efectiv disocierea dintre atitudinile persoanei și recompensele cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
metode se bazează pe tehnica lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se pare îndreptățită și probabil că mulți dintre noi am încercat-o adesea: „Unde este - spunea acesta - acel manual care să educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate exprimată printr o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Se mai poate defini prin termeni ca: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie,alienare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală etc. Deficiența mintală se clasifică în: a) Deficiența mintală profundă sau gravă IQ = 0-20; b) Deficiența mintală severă sau mijlocie IQ = 20-35-40; c) Deficiența mintală moderată IQ = 35-40 50/55
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]