560 matches
-
Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fasc. 1-2, p. 401. 19. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Anglia, Franța, Germania, Belgia, Austria și Șvițera. Legislația, construirea și organizarea aziliilor de alienați, principalele mijloace de tratament, administrația, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fac. I-II, p. 1-67. 20. Brăescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fasc. 1-2, p. 401. 19. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Anglia, Franța, Germania, Belgia, Austria și Șvițera. Legislația, construirea și organizarea aziliilor de alienați, principalele mijloace de tratament, administrația, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fac. I-II, p. 1-67. 20. Brăescu A. N., Scleroza în plăci la o femeie de 19 ani, în Buletinul Societății de Medici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pe de altă parte a ameliorării legislației, atunci vagă și pretându-se la interpretări personale. Considerând (ca și Platon) că "nici o crimă n-are loc fără un grăunte de nebunie", Zosin delimitează pe parcurs "nebunia responsabilă de crime" de "nebunia alienaților reali", a suferinzilor, autori ai delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se va fi pus la nivelul relativismului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat, are un caracter cu totul organic"114. Ea intră deci, după Zosin, în însăși simptomatologia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat, are un caracter cu totul organic"114. Ea intră deci, după Zosin, în însăși simptomatologia bolii și trebuie interpretată ca atare. Medicul este cel care trebuie să aprecieze gradul nocivității sau capacitatea bolnavului de a deveni nociv. Medicului, din acest
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolii și trebuie interpretată ca atare. Medicul este cel care trebuie să aprecieze gradul nocivității sau capacitatea bolnavului de a deveni nociv. Medicului, din acest punct de vedere, îi incumbă o responsabilitate mare. Societatea nu poate, bineînțeles, să reprime nocivitatea alienatului. Singurele măsuri sunt izolarea sub supravegherea medicului și la indicațiile acestuia. Nocivitatea criminalului înnăscut* trebuie considerată numai ca un simptom patologic. Recluziunea nu-și are rost, fiind, în fapt, o stare constituțională, o boală. Singura atitudine admisibilă este izolarea indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pe timpul lui Seneca, în revista Spitalul, nr. 11, 1903, pp. 12-19. 26. Zosin P., Nebunia lui Eminescu, în revista Spitalul, nr. 11, 1903. 27. Zosin P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903. 28. Zosin P., Alienații în România (Les aliénés en Roumanie), în Archives de Neurologie, nr. 99, mars, 1904 29. Zosin P., Dare de seamă despre mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Mănăstirea Neamțu pe anul 1903, în revista Spitalul, nr. 4, 1904. 30. Progresele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903. 28. Zosin P., Alienații în România (Les aliénés en Roumanie), în Archives de Neurologie, nr. 99, mars, 1904 29. Zosin P., Dare de seamă despre mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Mănăstirea Neamțu pe anul 1903, în revista Spitalul, nr. 4, 1904. 30. Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii, în România medicală și presa medicală română, an IX, nr. 9, 1904, p. 366. 31. Zosin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Spitalul, nr. 4, 1904. 30. Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii, în România medicală și presa medicală română, an IX, nr. 9, 1904, p. 366. 31. Zosin P., Contribuție la istoria psihiatriei în România: Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului, în revista Arhiva nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, martie-august 1905. 32. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu (înainte de 1863), contribuție la istoria psihiatriei în România, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
română, an IX, nr. 9, 1904, p. 366. 31. Zosin P., Contribuție la istoria psihiatriei în România: Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului, în revista Arhiva nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, martie-august 1905. 32. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu (înainte de 1863), contribuție la istoria psihiatriei în România, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 3, pp. 107-113. 33. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu după 1863 sub direcția generală a serviciului sanitar. Zestrea ospiciului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
3, 4, 5, 6, 7, 8, martie-august 1905. 32. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu (înainte de 1863), contribuție la istoria psihiatriei în România, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 3, pp. 107-113. 33. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu după 1863 sub direcția generală a serviciului sanitar. Zestrea ospiciului în 1863. Lăudabilele intenții ale d-rului Davila. Interesul direcției sanitare, Nevoile ospiciului, în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la Mănăstirea Neamțu după 1863 sub direcția generală a serviciului sanitar. Zestrea ospiciului în 1863. Lăudabilele intenții ale d-rului Davila. Interesul direcției sanitare, Nevoile ospiciului, în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu. Istoricul clădirilor actuale ale ospiciului, în "Arhiva", Iași, 1905. 35. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului neglijența medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
d-rului Davila. Interesul direcției sanitare, Nevoile ospiciului, în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu. Istoricul clădirilor actuale ale ospiciului, în "Arhiva", Iași, 1905. 35. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului neglijența medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 6, pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
35. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului neglijența medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 6, pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia Casei Sf. Spiridon). Un profan medic secundar aproape 20 ani. O anchetă. Statu quo (sfârșit), în "Arhiva" Iași, 1905, nr. 7-8, pp. 308-313. 37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia Casei Sf. Spiridon). Un profan medic secundar aproape 20 ani. O anchetă. Statu quo (sfârșit), în "Arhiva" Iași, 1905, nr. 7-8, pp. 308-313. 37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906. 38. Zosin P., Intimidarea în tratamentul boalelor mintale, în "România medicală", nr. 1, 1906. 39. Zosin P., Nocivitatea ca simptom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală, în "Archives de neurologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ei cu celelalte ramuri ale medicinii și ale științei. Lecție de deschidere a cursului de clinică nervoasă și mintală la Facultatea de Medicină din Iași, în "România medicală", 1907, p. 466. 41. Zosin P., Numărul serviciilor medicale în azilurile de alienați, în "România medicală", nr. 5-6, 1906. 42. Zosin P., Nocivitatea țăranilor învinuiți de instigație și de crime în revoluțiunea agrară din mart 1907, în "Pagini juridice" revista de drept, nr. 7-8, 1907, Craiova. 43. Zosin P., Contribution à l'étude
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
limita inferioară a normalului). În decursul timpului, alte constante pe care le găsește modificate, în investigații repetate perseverent, par a atesta legăturile unor psihoze cu perturbările dinamicii endocrine, bio-umorale. Într-o altă categorie de lucrări referitoare la conformația somatică a alienaților 137, se stabilesc relații între hipotiroidian și epilepsie, hipofuncții genito-suprarenală (uneori hipertiroidiană) în schizofrenie, precum și în teren hipotiroidian și hipercorticosuprarenal în P.G.P. Relații similare se stabilesc între psihoza maniaco-depresivă și o anumită constituție psihologică preexistentă. Această categorie de relații se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
De asemenea, melancolia se manifestă mai ales la sexul feminin, în proporție de 80%, cifră care amintește pe cea găsită pentru sindromul Basedow (88%). Mai trebuie să adaug că, în cercetările pe care le-am făcut asupra modificărilor tiroidei la alienați, am găsit că psihozele afective și periodice dau cifra cea mai ridicată" (Din raportul prezentat la al III-lea Congres Internațional de neurologie și psihiatrie de la Gand). Aceste cercetări au suscitat, timp îndelungat, un șir de cercetări experimentale: intervenții chirurgicale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
endocrină în raport cu bolile psihice, s-au întreprins două mari serii de observații, cea dintâi (I) privind modificările anatomohistologice ale glandelor endocrine în diferite boli psihice, cea de a doua (II) referindu-se la urmărirea evoluției ponderale a acestor glande la alienați. I. În prima categorie a observațiilor anatomopatologice, sau profilat unele concluzii, după cum urmează: În cercetările referitoare la modificările tiroidei la bolnavii cu tulburări psihice, s-a efectuat ai întâi un studiu de ansamblu care a dus la concluzia generală a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte boli psihice. Constatările au fost considerate ca insuficient de concludente, deși alterațiile suprarenalelor la pelagroși au fost foarte frecvente și în special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați s-au constatat, de asemenea alterații la nivelul suprarenalelor, dar nu s-au putut contura concluzii certe. Cercetări privind funcțiile glandelor la bolnavii suferind de demență precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913, demența precoce este, "ca și paralizia generală, o boală generală și nu localizată numai al creier". Școala profesorului C. I. Parhon a studiat și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră ca glandă cu secreție internă, nu a dus, de asemenea, la concluzii suficient de precise. II. Cercetările privind modificările ponderate ale glandelor cu secreție internă, prelevate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
științelor medicale, București, februarie 1913, nr. 2. 132. C. I. Parhon, Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés, Archives de sociologie et de criminologie, București, feb. 1914, nr. 1 133. C. I. Parhon, Asupra constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Biologia psihozelor afective, Revista medico-chirurgicală din Iași. 138. C. I. Parhon, Contribution a l'étude du syndrome de Korsakoff (în colaborare cu L. Ballif și L. Lunewski), Rev. v neurologhii i psihiatrîi, Praga, 1931. 139. C. I. Parhon, Hidremia la alienați (în colaborare cu M. Cahane), comunicare la ședința de endocrinologie a celui de al IX-lea Congres al Societății române de neurologie, psihiatrie, psihologie, endocrinologie, Secțiunea Iași, 14 oct. 1930, Revista științelor medicale, București, ian. 1931, nr. 1. 140. C.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
al patrulea director în istoria sa. Nici timpurile, nici împrejurările în care a activat în Spitalul Socola nu au fost întotdeauna prielnice, ci se poate spune chiar că au fost potrivnice. În primăvara anului 1945, din Spitalul Socola ("Azilul de alienați", cum i se spunea pe atunci) a fost evacuat aproape tot personalul și circa 90% din bolnavi plecând în refugiu la Târnăveni, în Ardeal. Pavilioanele spitalului rămăseseră de izbeliște, cu un personal extrem de redus și cu bolnavi netransportabili și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
diagnosticul, permit totuși stabilirea unor surse aproximative ale patologiei mintale în întregimea ei în perioada respectivă. Neavând certitudinea diagnosticului nosologic, nu putem să ne îndoim însă de diagnosticul general de boală sau de anomalie psihică, deoarece orice colectivitate își cunoaște alienații. în ansamblul lor deci, cifrele raportate la acea perioadă permit stabilirea unui indice total care variază între cifrele 5 și 1550 alienați între 1910 și 1930 în Moldova. De altfel, din registrele Spitalului Socola rezultă că, în trecut, erau rezolvate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]