1,761 matches
-
autobuze Cu vehiculul în staționare, prin trasarea unei linii pe sol, se fixează un │ │ │plan vertical tangent la latura vehiculului plasată peste cercul exterior. În cazul unui vehicul articulat, cele două părți rigide ale acestuia │ │ │trebuie să fie în același aliniament cu planul. 1.6. 1.7. ADMISĂ A VEHICULULUI (în tone) 2.1. │Vehicule care fac parte dintr-un ansamblu de vehicule 2.2. │Ansamblu de vehicule 2.2.1. │Tren rutier cu 5 sau 6 axe a) 2.2
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]
-
a) 14,6 milioane metri cubi din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Naționala a Pădurilor; ... b) 0,5 milioane metri cubi din pădurile proprietate privată aparținând persoanelor fizice; ... c) 0,4 milioane metri cubi din pășunile împădurite, aliniamentele de arbori și din pădurile sau terenurile cu vegetație forestieră administrate de persoane juridice, altele decât Regia Naționala a Pădurilor. ... Articolul 2 Volumul de masa lemnoasă de 14,6 milioane metri cubi, aprobat pentru recoltare în anul 1999 din pădurile
HOTĂRÂRE nr. 404 din 20 iulie 1998 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121304_a_122633]
-
siguranță fac parte și suprafețele de teren destinate asigurării vizibilității în curbe și intersecții, precum și suprafețele ocupate de lucrări de consolidare a terenului drumului și altele asemenea. Limitele zonelor de siguranță a drumurilor, podurilor și viaductelor, în cale curentă și aliniament, sunt prevăzute în anexa nr. 1. ... ---------- Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA nr. 7 din 29 ianuarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 30 ianuarie 2010. (2) Realizarea
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117319_a_118648]
-
autobuze Cu vehiculul în staționare, prin trasarea unei linii pe sol, se fixează un │ │ │plan vertical tangent la latura vehiculului plasată peste cercul exterior. În cazul unui vehicul articulat, cele două părți rigide ale acestuia │ │ │trebuie să fie în același aliniament cu planul. 1.6. 1.7. ADMISĂ A VEHICULULUI (în tone) 2.1. │Vehicule care fac parte dintr-un ansamblu de vehicule 2.2. │Ansamblu de vehicule 2.2.1. │Tren rutier cu 5 sau 6 axe a) 2.2
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117319_a_118648]
-
Condițiile din prezentele norme tehnice conțin prevederi minime obligatorii. 4.3. Referințe: Ordonanță Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Anexă 1 ------- la norme -------- Anexă 2 ------- la norme -------- CAPACITĂȚILE MAXIME DE CIRCULAȚIE ALE STRĂZILOR SITUATE ÎN PALIER ȘI ALINIAMENT (autoturisme-vehicule-etalon/oră) Anexă 3 a) ---------- la norme -------- PROFILURI CARACTERISTICE DE STRĂZI A. Străzi de categoria I - magistrale - cu minimum 6 benzi de circulație Anexă 3 b) ---------- la norme -------- PROFILURI CARACTERISTICE DE STRĂZI B. Străzi de categoria a II-a - de
ORDIN nr. 49 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea strazilor în localităţile urbane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120715_a_122044]
-
trebuie să se facă fără a prejudicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spațiile de odihnă, tratament și recreere, starea de sănătate și de confort a populației. În acest scop se au în vedere următoarele: - realizarea, dezvoltarea și întreținerea spațiilor verzi - aliniamente de arbori și perdele de protecție, cu rol atât antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului -, cât și estetic; - folosirea, în măsura posibilităților, a unor tipuri de îmbrăcăminte rutieră absorbanta fonic; - execuția, unde este posibil, de piste pentru bicicliști; - execuția de treceri sigure
ORDIN nr. 44 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind protec��ia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120740_a_122069]
-
urmări că acestea să se facă, de regulă, respectându-se următoarele condiții: - intersecția să se facă sub un unghi cât mai aproape de 90 grade, dar nu mai mic de 45 grade; - ambele căi de comunicație să fie pe cât posibil în aliniament; - în cazuri excepționale, se poate admite amplasarea intersecției într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicație este în curbă, numai dacă declivitatea uneia și inclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în același sens, iar diferența
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
publice vor trebui să aibă elemente similare cel puțin cu drumurile publice de clasă tehnică V și să fie semnalizate corespunzător reglementărilor în vigoare pentru circulația publică. Anexă 1 ------- la normele tehnice ------------------- LĂȚIMILE PLATFORMEI ȘI PĂRȚILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE 1. CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI 1.1. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE ȘES ȘI DEAL 1.2. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE MUNTE 2. CLASA TEHNICĂ ÎI 2.1. DRUMURI EXPRES ȘI DRUMURI NAȚIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAȚIE 2
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
experimental, pe o perioadă de un an. 2. Condiții tehnice 2.1. Elemente geometrice 2.1.1. Îmbrăcămintea va avea o grosime totală de 6 cm, executată din două straturi a câte 3 cm. 2.1.2. Profilul transversal, în aliniamente, se execută în formă de acoperiș cu două panțe racordate în treimea mijlocie. Panțele profilului transversal, în aliniament, sunt de 2% . Acestea se pot reduce la 1,5% sau 1%, daca declivitatea în profil longitudinal este de 2,5-4% și
ORDIN nr. 51 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia la cald a imbracamintei bituminoase cilindrate, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120261_a_121590]
-
va avea o grosime totală de 6 cm, executată din două straturi a câte 3 cm. 2.1.2. Profilul transversal, în aliniamente, se execută în formă de acoperiș cu două panțe racordate în treimea mijlocie. Panțele profilului transversal, în aliniament, sunt de 2% . Acestea se pot reduce la 1,5% sau 1%, daca declivitatea în profil longitudinal este de 2,5-4% și, respectiv, mai mare de 4%. 2.2. Abateri-limita la elementele geometrice 2.2.1. Abaterile-limita la grosimea straturilor
ORDIN nr. 51 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia la cald a imbracamintei bituminoase cilindrate, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120261_a_121590]
-
sub stratul reciclat să rămână material necoeziv, pentru că apa utilizată în procesul de reciclare să poată fi drenata. 2.2.2. Lățimea îmbrăcămintei rutiere trebuie să corespundă prevederilor STAS 2900. 2.2.3. Profilul transversal. 2.2.3.1. În aliniament profilul transversal se execută cu o singură pantă. 2.2.3.2. În curbe și în zonele aferente de amenajare profilul transversal se execută în conformitate cu STAS 863/ 1. 2.2.4. Profilul longitudinal 2.2.4.1. Declivitățile maxime admise
ORDIN nr. 52 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind reciclarea la rece a imbracamintei rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120264_a_121593]
-
mm: - pentru stratul de reprofilare, maximum 5 mm; - pentru stratul de rulare, maximum 10 mm. În aceste condiții, cantitatea de mixtura pe metru pătrat variază în limitele 8-25 kg/mp, conform tabelului nr. 3. 3.1.2. Profilul transversal în aliniament, în curbe și în zonele aferente de amenajare, precum și panțele în profil transversal trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de SR 174-97 3.1.3. Declivitatea maximă a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase foarte subțiri este de 4
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
la zăcămintele exploatabile în cariera. Articolul 35 Forajele se executa, de regula, în rețea. La amplasarea și execuția lor se va urmări ca punctele de interceptare a corpurilor de substanță minerală utilă să respecte distanțele proiectate între lucrări și/sau aliniamente. Rețeaua se va adapta la condițiile geologice locale, îndesând forajele în porțiunile mai complicate și invers. Articolul 36 Pentru toate forajele cu adâncimi mai mari de 100 m se vor face măsurători de deviere, la intervale de 25-50 m. Articolul
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
K cu; se recomanda estimarea mediei Cp, ținându-se seama de legea de distribuție statistica a fiecărei caracteristici; ... d) în cazul zăcămintelor cu o tendința de variație a grosimii sau a calității resurselor, pentru unitățile de calcul extrapolate de la un aliniament de cercetare ori interpolate între lucrări cu rezultat pozitiv și negativ, valorile medii ale grosimii sau ale caracteristicilor calitative, stabilite cu datele obținute din lucrările de cercetare cu rezultat pozitiv, se vor corecta ținându-se seama de tendința în variația
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
care se vor realiza la est de molul ÎI S, are următoarele delimitări: - la est - digul interior de la jumatatea molului IV S; - la sud - culoarul tehnologic adiacent digului de sud; - la vest - molul ÎI S și linia trasata în prelungirea aliniamentului cheiurilor de pe latura de est a acestui mol până la culoarul tehnologic adiacent digului de sud; - la nord - acvatoriul portuar." 3. Articolul 4 din anexă nr. 2 va avea următorul cuprins: "ART. 4. - Delimitarea geografică a Zonei libere Constantă Sud este
HOTĂRÎRE nr. 191 din 8 mai 1997 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 410/1993 privind înfiinţarea Zonei libere Constanta Sud şi a Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Constanta Sud". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118049_a_119378]
-
care se vor realiza la est de molul ÎI S, are următoarele delimitări: - la est - digul interior de la jumatatea molului IV S; - la sud - culoarul tehnologic adiacent digului de sud; - la vest - molul ÎI S și linia trasata în prelungirea aliniamentului cheiurilor de pe latura de est a acestui mol până la culoarul tehnologic adiacent digului de sud; - la nord - acvatoriul portuar." 5. Anexă nr. 3 se înlocuiește cu anexă nr. 4 la prezența hotărâre. Articolul 5 Patrimoniul Regiei Autonome "Administrația Zonei Libere
HOTĂRÎRE nr. 191 din 8 mai 1997 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 410/1993 privind înfiinţarea Zonei libere Constanta Sud şi a Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Constanta Sud". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118049_a_119378]
-
20 milioane mc, din următoarele resurse: a) 14,20 milioane mc din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor; ... b) 0,50 milioane mc din pădurile proprietate privată; ... c) 0,50 milioane mc din pășunile împădurite, aliniamentele de arbori și din pădurile sau terenurile cu vegetație forestiera administrate de persoane juridice, altele decât Regia Națională a Pădurilor. ... Articolul 2 Volumul maxim de masă lemnoasa de 15,20 milioane mc, aprobat, potrivit art. 1, pentru recoltare în anul
HOTĂRÂRE nr. 796 din 2 decembrie 1997 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119666_a_120995]
-
de 97,6 ha, reprezentând teritorii portuare, precum și cheiurile care se vor realiza la est de molul ÎI S, este delimitata astfel: - la sud - culoarul tehnologic adiacent digului de sud; - la vest - molul ÎI S și linia trasata în prelungirea aliniamentului cheiurilor de pe latura de est a acestui mol până la culoarul tehnologic adiacent digului de sud; - la nord - acvatoriul portuar; - la est - digul interior situat la jumatatea molului IV. B. Zona liberă Basarabi, cu o suprafață totală de 11,4 ha
HOTĂRÂRE nr. 788 din 2 decembrie 1997 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 410/1993 privind înfiinţarea Zonei libere Constanta Sud şi a Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Constanta Sud". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119658_a_120987]
-
bălai luciri ruginii, știu că ți-e cald, șalul lui peste umeri, citește, de ce ai dat controloarei bani în mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul rezistent în 1944, Stînca-Roznovanu șase luni peste Iași, barza deasupra satul Semeni, "șăfulețule!" pe taximetristul din Ungheni, pîcla pîclei semnului releul de la Repedea, locul ți-l schimbi, te ține umbra înger cu o carte în mîini Stănescu, blondă ca umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a ridica Serbia la rangul de regat, fapt realizat în martie 1882, cînd Milan a fost declarat rege. Partidul Progresist, care se afla acum la guvernare și avea să rămînă pe poziții timp de șapte ani, constituia unul dintre noile aliniamente politice. Desprins din aripa stîngă a conservatorilor, el avea un program liberal standard. Membrii lui erau mari admiratori ai Europei Occidentale și doreau ca Serbia să adopte instituțiile acesteia. Celălalt partid, al radicalilor, era mai democrat și cu orientare socialistă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
atît cu Viena cît și cu Budapesta. El continua să-i considere pe sîrbi drept croați ortodocși și se referea la sloveni ca la "croații din munți". În 1894 însă, partidul lui Starčević s-a divizat în două grupuri. Noul aliniament, numit Partidul Pur al Drepturilor, era condus de Josip Frank. Deși partidul acesta era și mai pornit împotriva sîrbilor decît organizația-mamă, atitudinea lui era mai favorabilă față de Imperiul Habsburgic. Partidul lui Frank cerea instituirea unui stat croat care să cuprindă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernului lui Abdul Hamid. După cum am văzut, revolta Junilor Turci a avut drept centru Salonicul și a fost dusă la bun sfîrșit de Armata a Treia Macedoneană. RĂZBOAIELE BALCANICE, 1912, 1913 Pe la începutul secolului al XX-lea, fuseseră formate două aliniamente diplomatice majore. Primul, Tripla Alianță, era alcătuit din Germania, Austro-Ungaria și Italia, iar cel de al doilea le unea pe două foste inamice, Rusia și Franța. Acordurile pe care erau bazate acestea aveau caracter defensiv. În ciuda existenței acestor combinații, nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În aprilie 1921, Cehoslovacia și România au semnat un acord, urmat în iunie de unul similar dintre Iugoslavia și România. Pacturile acestea erau mai ales alianțe defensive îndreptate împotriva Ungariei și Bulgariei; ele constituiau baza așa-numitei Mica Antantă. Acest aliniament beneficia de sprijinul ferm al Franței, care a semnat tratate separate cu fiecare dintre aceste țări: în 1921 cu Polonia, în 1924 cu Cehoslovacia, în 1926 cu România și în 1927 cu Iugoslavia. Întregul sistem se asemăna izbitor cu politica
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de intensă activitate diplomatică. Cu toate că statele balcanice nu erau implicate direct în crizele majore, fiecare eveniment se repercuta asupra poziției lor diplomatice. Așa cum am văzut, la baza sistemului de securitate francez se aflau alianțele cu Polonia și Mica Antantă, un aliniament care putea funcționa atît împotriva Uniunii Sovietice cît și a Germaniei. Polonia a semnat în 1934 un pact de neagresiune cu Germania, ceea ce a dus la slăbirea acestui front. În acest moment, guvernul francez și-a schimbat însă atitudinea față de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
celorlalte state i-au obligat pe liderii italieni să apeleze la Berlin. Începînd din acest moment, cei doi dictatori au colaborat pentru atingerea obiectivelor lor imperialiste comune. În octombrie 1936, cele două state au înființat așa-numita Axă Roma-Berlin. Acest aliniament era bazat pe asigurări privind sprijinul reciproc și pe împărțirea Europei în sfere de interes. Grecia, Albania și Iugoslavia făceau parte din sectorul italian, iar Ceholslovacia și Austria din zona germană. Ulterior, Germania și-a lărgit sistemul diplomatic și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]